Partea îNTÎi a raportului: documentul general de bază chișINĂU 2015 cuprins
Yüklə 0,96 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Tabelul nr. 8.
- Sursa: Ministerul Finanțelor
- Tabelul 10: Nivelul sărăciei în gospodăriile cu copii
- Tabelul nr. 11. Principalii indicatori social-economici ai veniturilor şi standardelor de viaţă ale populaţiei
- Tabelul nr. 12. Rata mortalităţii infantile şi a mortalităţii copiilor sub 5 ani
- Tabelul nr. 13. Rata mortalității materne (la 100 mii născuţi vii)
|
Sursa: Biroul Național de Statistică 21. În anul 2014 economia Republicii Moldova a înregistrat o evoluție ascendentă, în special datorată recoltei agricole înalte și creșterii cererii pentru producția moldovenească în țările UE. Practic, toate tipurile de activități economice au înregistrat creștere. Totodată, impactul negativ al restricțiilor asupra exporturilor moldovenești (producția vinicolă și produsele agricole), impuse de către autoritățile de resort din Federația Rusă, precum și situația economică nefavorabilă din regiune s-au resimțit în special la finele anului 2014, încetinind evoluția unor indicatori macroeconomici. 22. Comparativ cu perioada anului 2009, în anul 2014 se înregistrează o majorare a datoriei de stat internă și externă. La situația din 31 decembrie 2014, soldul datoriei de stat a fost format din 1 306,1 mil. dolari SUA datorie de stat externă și 7 075,4 mil. lei datorie de stat internă. Soldul datoriei de stat externe, la situația din 31 decembrie 2014, s-a majorat cu 532,4 mil. dolari SUA sau cu 68,8%, comparativ cu situația de la sfîrșitul anului 2009. Ponderea datoriei de stat externe în PIB, la situația din 31 decembrie 2014, a constituit 18,2%, înregistrînd o majorare în raport cu sfîrșitul anului 2009 cu 2,5 p.p. Soldul datoriei de stat interne, la sfîrşitul anului 2014, a crescut cu 1 970,5 mil. lei sau cu 38,6%, comparativ cu situaţia de la sfîrşitul anului 2009. Ponderea datoriei de stat interne în PIB, la situaţia din 31 decembrie 2014, a constituit 6,3%, cu 2,1 p.p. mai puţin comparativ cu finele anului 2009. – a se vedea tabelul nr. 8
Sursa: Ministerul Finanțelor 23. În vederea eficientizării şi asigurării unei monitorizări comune a asistenţei externe, Guvernul Republicii Moldova şi partenerii de dezvoltare au semnat Acordul privind Principiile de Cooperare în domeniul eficientizării asistenţei oficiale pentru dezvoltare acordate Republicii Moldova. 24. În acelaşi timp, persistă un şir de probleme care împiedică atingerea parametrilor propuşi ai creşterii economice: condiţiile de trai ale populaţiei sunt nesatisfăcătoare, veniturile pe cap de locuitor rămân a fi unele dintre cele mai scăzute în Europa, indicatorii nivelului de trai şi cei sociali au cele mai joase valori în comparaţie cu alte ţări aflate în tranziţie. 25. În 2003 venitul mediu disponibil pe membru de familie acoperea 67,3% din minimul de existenţă, în anul 2009 această sumă a crescut la 98,2%, iar în 2014 – 108,6%. În același timp, experții recomandă realizarea unei analize calitative a raportului dintre venitul disponibil şi minimul de existenţă. Menționăm că a fost adoptată Legea nr. 152 din 05.07.2012 cu privire la minimul de existență care stabileşte cadrul legal privind reglementarea garanţiilor minime de stat în domeniul veniturilor populaţiei, în procesul de implementare a politicilor statului în domeniul social, proporţional costului de trai, pentru asigurarea unui standard de viaţă adecvat. 26. În 2014 se observă descreşterea ratei sărăciei absolute şi ratei sărăciei extreme comparativ cu anul 2009 (tabelul nr. 9). În general se observă o tendință de micșorare atît a ponderii populației sub pragul naţional al sărăciei absolute (rata sărăciei absolute), cît și a ponderii populaţiei aflate sub nivelul minim de consum alimentar, exprimat în valoare energetică (2 282 kcal/zi) (rata sărăciei extreme). Tabelul nr. 9. Principalii indicatori social-economici ai veniturilor şi standardelor de viaţă ale populaţiei
1 Anii 2009-2010 cuprind unităţile economice si sociale cu 20 şi mai mulţi salariaţi şi toate instituţiile bugetare. Anii 2011-2013 cuprind unităţile economice si sociale cu unu şi mai mulţi salariaţi. Anul 2014 cuprinde unităţile economice si sociale cu 4 si mai mulţi salariaţi şi toate instituţiile bugetare.
28. Deși pe parcursul anilor s-au înregistrat tendințe pozitive care atestă creșterea bunăstării populației, totuși copiii se confruntă cu un risc mai mare de sărăcie în comparaţie cu populaţia totală, iar familiile cu 3 și mai mulți copii reprezintă cea mai vulnerabilă categorie a populației din țară. Cele mai înalte rate ale sărăciei sînt înregistrate la familiile cu 3 şi mai mulţi copii. Circa 24.9% din gospodăriile cu trei şi mai mulţi copii cad sub incidenţa sărăciei, aceasta fiind cea mai înaltă rata a sărăciei comparativ cu alte grupuri vulnerabile. Nivelul sărăciei la categoria respectivă depăşeşte de mai bine de 2 ori media pe ţară. Tabelul 10: Nivelul sărăciei în gospodăriile cu copii
29. Datele statistice cu privire la structura cheltuielilor de consum 2009-2014 indică asupra prevalenței cheltuielilor pentru produse alimentare (cu o creștere de la 40,8% în anul 2009 la 43,8% în 2014), întreținerii locuinței (de la 16,2% în 2009 la 18,9% în 2014) (tabelul nr. 11). Acest fapt, limitează accesul populației, în special a persoanelor sărace, la unele servicii și bunuri necesare unui trai decent. Cheltuielile pentru procurarea produselor alimentare şi achitarea serviciilor comunale absorb circa 63% din bugetul familiilor. Tabelul nr. 11. Principalii indicatori social-economici ai veniturilor şi standardelor de viaţă ale populaţiei
Sursa: BNS 30. Pe parcursul ultimilor ani se notează o descreştere a deceselor copiilor sub 5 ani, inclusiv şi a mortalităţii infantile. Astfel, mortalitatea infantilă a constituit 9,6 la 1000 născuţi vii în anul 2014, față de 12,1 în anul 2009 (tabelul nr. 12) . Tabelul nr. 12. Rata mortalităţii infantile şi a mortalităţii copiilor sub 5 ani
Sursa: Ministerul Sănătății 31. Numărul de copii decedaţi în vârstă sub un an în anul 2014 a fost de 372 cazuri, comparativ cu 493 cazuri în anul 2009. Totodată se atestă o rată a mortalității infantile mai mare în mediul rural față de cel urban. În structura mortalităţii infantile după principalele cauze de deces, pe parcursul ultimilor ani, mari devieri nu se notifică. Rămân a fi stabil înalte decesele copiilor primului an de viaţă şi sub 5 ani condiţionate de malformaţii congenitale, plasându-se în structură pe locul II, după afecţiunile perinatale. 32. Menţionăm aspectul social al problemei, determinat şi de nivelul slab de pregătire şi de responsabilitate a unor părinţi referitor la îngrijirea copiilor. Sănătatea copiilor depinde nu numai de nivelul de organizare şi calitatea asistenţei medicale, dar şi de îngrijirile nemedicale, inclusiv regimul zilnic şi alimentaţia copiilor, mai cu seamă a copiilor primului an de viaţă şi sub 5 ani. În acest sens, se conturează necesitatea fortificării capacităților părinților cu referire la îngrijirea și educarea copiilor în spiritul unui mod sănătos de viață. 33. Coeficientul mortalităţii materne reprezintă un indicator integral, care practic caracterizează aspectele medico-organizatorice, social-economice şi de influenţare a factorilor nocivi ai mediului ambiant asupra sănătăţii generale a femeii şi în prim plan a sănătăţii reproducerii. În perioada anilor 2009 – 2014 se atestă o descreștere a mortalităţii materne, aceasta atingând în anul 2014 nivelul 15,5 la 100 mii nașteri. În același timp, în pofida măsurilor întreprinse, pe parcursul anilor 2010 și 2012 a crescut coeficientul mortalităţii materne (tabelul nr. 13). Tabelul nr. 13. Rata mortalității materne (la 100 mii născuţi vii)
Yüklə 0,96 Mb. Dostları ilə paylaş:
|