este potenţială: spre deosebire de o performanţă, care poate fi măsurată sau constatată şi se referă la trecut sau prezent, competenţa poate fi proiectată (deci este obiectiv – Vl.P.) şi evaluată (deci este finalitate.– Vl.P.), posibilitatea mobilizării sale generând diferite performanţe în viitor, în diferite contexte de învăţare independentă;
este exercitată într-o anumită situaţie: se dezvoltă gradual prin modificarea situaţiilor educaţionale;
este completă şi insecabilă: nu este divizibilă
este transferabilă: se aplică în situaţii noi (schimbând mijloacele sau îmbunătăţind procedurile);
este conştientizată şi asociată necesităţilor şi intenţiilor – deci include ideea de finalitate şi poate fi gestionată de cel care o deţine, avansându-se astfel în metacogniţie .
Competenţa şcolară reprezintă un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, abilităţi (deprinderi, capacităţi) şi atitudini (valori) dobîndite de elev prin învăţare şi mobilizare în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală (Roegiers).
Competenţa şcolară reprezintă un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, abilităţi (deprinderi, capacităţi) şi atitudini (valori) dobîndite de elev prin învăţare şi mobilizare în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală (Roegiers).
Pe parcursul implementării Curriculumului şcolar bazat pe competențe profesorii iau în calcul construcţia finalităţilor în învăţămîntul preuniversitar:
Elevul, cu nevoile sale de formare-dezvoltare a personalităţii.
Profilul de formare al absolventului de învăţămînt secundar general, conceput în raport cu idealul educaţional şi cu nevoile de formare.
Sistemul de principii şi de valori ale educaţiei.
Sistemul de competenţe-cheie .
Sistemul de competenţe transversale/transdisciplinare, stabilite pe trepte de învăţămînt (primar, gimnazial, liceal);
Sistemul de competenţe şcolare specifice / pe discipline şcolare.
Profesorii, pentru formarea la elev a competenţelor, vor persevera ca acesta:
să stăpînească un ansamblu de cunoştinţe fundamentale în dependenţă de problema care va trebui rezolvată în final;
să-şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple pentru a le înţelege, realizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor obţinute;
să rezolve diferite situaţii-problemă, conştientizînd în aşa fel cunoştinţele funcţionale în viziunea proprie;
să rezolve situaţii semnificative în diverse contexte care prezintă anumite probleme din viaţa cotidiană, manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale, adică competenţa.
Profilul de competenţa al cadrului didactic joacă un rol esențial în realizarea dezideratului de formare a competențelor la elevi şi înglobează:
Profilul de competenţa al cadrului didactic joacă un rol esențial în realizarea dezideratului de formare a competențelor la elevi şi înglobează:
competenţe de proiectare curriculară;
competenţe interpersonale;
competenţe de management al învăţării şi al clasei de elevi;
, competenţe de reflecţie pedagogică şi didactică;
competenţe de management al carierei;
competenţe de reflecţie asupra dezvoltării profesionale şi personale.
Profilul de competență a managerului școlar este conturat de caracteristicile managerului acceptate de UE, dar și de standardele de competență recent puse în discuție de către ME, precum și cele ale cadrului didactic.
În lucrare prezentăm Standardele de funcție ale directorului de școală și Standardele de formare ale managerilor școlari
În concluzie:
În concluzie:
Prin analiza literaturii de specialitate şi ţinînd cont de experienţa proprie am constatat că competenţa nu are o definiţie unanim acceptată, dar perceperea acestui concept dinamic, cu o mare încărcătură axiologică şi praxiologică,cu o mare pondere practică, însuşirea şi posedarea acestora are o însemnătate crucială în prezent pentru dezvoltarea individuală, de grup şi organizaţională.
Abordarea curriculumului şcolar şi a competenţei din diferite perspective a elucidat caracteristicile acestor entităţi în contextul conceptului de calitate şi a adus dovezi convingătoare privind oportunitatea centrării activităţii didactice şi de conducere pe formarea de competenţe, promovîndu-se astfel dezideratul de la “o logică a puterii” la “o logică a competenţei”.
Implementarea curriculumului şcolar bazat pe competenţe implică acţiuni complexe de planificare-organizare-monitorizare-evaluare-formare continuă a cadrelor didactice-motivare-luare a deciziilor-perfectare a stilului de conducere şi a legăturilor cu comunitatea.
Astfel, am realizat primele 3 obiective ale cercetării
În perspectiva promovării instruirii centrată pe competenţe se reconfigurează şi principiile didacticii, care înglobează:
