3. ATENTIA nu este o functie psihica independenta, pentru ca nu reflecta realitatea obiectiva cum fac celelalte functii. Ea asigura însa concentrarea optima, la un moment dat, a functiilor psihice în directia unui obiect sau fenomen în scop de cunoastere sau de adaptare, asigurând astfel o cunoastere cât mai adecvata. Atentia poate fi involuntara, nedirijata constient spre ceva din afara; presupune distributivitate, capacitatea de a sesiza fenomenele din jur fara un efort deosebit, dirijat anume. Ea are însa si o componenta voluntara, ca un efort constient, atât de necesar pentru cunoastere si învatare. Are un anumit volum, suprafata, mobilitate, tenacitate, selectivitate. Va depinde de starea organismului în general si de cea a sistemului nervos central, în special. Atentia este strâns legata de memorie, de integritatea functiilor cognitive, de instincte, pulsiuni, de sistemul motivational.
3.1.Hiperprosexia este exagerarea capacitatii de concentrare a atentiei, involuntar, nedorit, ca volum, intensitate, dar cu caracter de instabilitate. În starile maniacale exista o astfel de vigilitate atentionala crescuta, dar cu tenacitate redusa. La fel se întâmpla în primele faze ale intoxicatiei cu cocaina sau alcool.
La copiii nevrotici exista o concentrare atentionala asupra propriului corp, la fel, la depresivi exista o concentrare a atentiei în directia ideilor micromanice sau hipocondriace.
La deliranti hiperprosexia este strâns legata de tema deliranta si orientata asupra evenimentelor, situatiilor, persoanelor implicate în sistemul delirant respectiv.
La bolnavii cu fobii si obsesii exista hiperprosexie în directia acestor tulburari ale gândirii. În schizofrenie hiperprosexia îmbraca un caracter particular prin comutarile motivationale incomprehensibile ale bolii.
3.2.Hipoprosexia presupune scaderea capacitatii atentionale. Poate apare si la indivizii normali, în stari de oboseala, sau de plictiseala. În retardul psihic este constitutionala, fiind expresia nedezvoltarii psihice satisfacatoare. În demente atentia este deficitara din cauza leziunilor organice produse la nivelul sistemului nervos central. Îmbraca un caracter particular la copiii epileptici, cu o vâscozitate tipica si slaba capacitate de deplasare a ei de pe un obiect pe altul. În toxiinfectii tabloul confuziv duce la scaderea globala a atentiei, copilul facând mari eforturi de ancorare în mediu.
La copii întâlnim cel mai frecvent hipoprosexia în cadrul sindromului atentional deficitar, datorita marii instabilitati si a lipsei de rabdare în directia unei activitati cu sens.
3.3.Aprosexia presupune suspendarea totala a atentiei, este caracteristica confuziei mentale, starilor de nedezvoltare psihica (retard psihic sever si profund).
3.4.Paraprosexia caracterizeaza imposibilitatea unui individ de a percepe obiectele, persoanele, actiunile din jurul sau, din cauza unei stari de asteptare foarte puternica, desi nu are tulburari de perceptie.
Dostları ilə paylaş: |