participarea la cauze de interes
general (sustinerea organizatiilor voluntare, umanitare, medicale,
stiintifice etc.)
13. Mediile care vehiculeaza identitatea: facturi, carti de vizita,
uniforme etc.
II. RELAŢIILE PUBLICE
l Instrumentele relaţiilor publice (PENCILS):
P = publicaţii (reviste ale companiei, raporturi anuale, broşuri).
E = evenimente (sponsorizări de evenimente ştiinţifice: congrese, conferinţe,
simpozioane sau evenimente de altă natură: evenimente de artă, întreceri sportive )
N = noutăţi (ştiri favorabile companiei, oamenilor săi, produselor sale).
C = comunitatea (activităţi privind contribuţii la diverse necesităţi ale comunităţii).
I = identitatea (media care se ocupă de articole de papetărie, cărţi de vizită,
uniformele angajaţilor, ecusoane etc.).
L = lobby (activităţi de influenţare a unor decizii din zona legislaţiei).
S = socialul – activităţi care ţin de responsabilităţile sociale (construirea unei bune
reputaţii privind implicarea companiei în problemele sociale al angajaţilor şi ale
comunităţii).’
II. RELATII PUBLICE
Obiectivele PR:
l Notorietatea
l Credibilitatea
l Stimularea fortei de vanzare si a
distributiei
l Economia
III. Promovarea vanzarilor
III. PROMOVAREA VANZARILOR
Tehnici promotionale:
I. Vanzarile cu prime
II. Jocuri si concursuri
III. Reduceri de pret
IV. Incercari si esantioane
III. PROMOVAREA VANZARILOR
Tehnici promotionale:
I. Vanzarile cu prime:
1. Prima directa – articol suplimentar primit gratuit la
un produs cumparat
2. Prima diferentiata – se ofera o prima la o anumita
perioda de la efectuarea cumparaturii
3. Prima esantion –
III. PROMOVAREA VANZARILOR
Tehnici promotionale:
II. Jocuri si concursuri:
1. Concurs – castig substantial in urma participarii la o
competitie care face apel la observatie, inteligenta sau
creativitatea participantilor
2. Joc, loterie, sweepstake – tragere la sorti
3. Winner per store (un castigator per magazin) –
realizarea unui trageri la sorti intr-un punct de
vanzare, prin care producatorul ii permite
comerciantului sa ofere un castig unuia dintre clientii
sai, fara sa existe obligativitatea cumpararii
III. PROMOVAREA VANZARILOR
Tehnici promotionale:
III. Reduceri de pret:
1. Bon de reducere (cupoane)
2. Oferta speciala – pret special pe o perioada determinata
3. “3 pentru 2” – 3 produse la pret de 2
4. “produs in plus” – cantitate mai mare dintr-un produs la
acelasi pret (Coca-cola 2,5 l la pret de 2 l)
5. Vanzari grupate – 2 produse vandute impreuna cu pret mai
mic
6. Oferta de rambursare – rambursare din pret in schimbul unei
dovezi de cumparare
7. Rascumpararea produsului – cumpararea produsului vechi
III. PROMOVAREA VANZARILOR
Tehnici promotionale:
IV. Incercari si esantioane:
1. Esantion – marime redusa a unui produs difuzata
gratuit
2. Cadou gratuit
3. Incercarea gratuita – fara nicio obligatie de
cumparare
4. Demonstratii – degustarea sau incercarea practica
a calitatii produselor insotita de prezentarea
comentata
II. PROMOVAREA VANZARILOR
Caracteristicile promovarii vanzarilor:
l Actioneaza mai rapid decat publicitatea;
l Nu contribuie la cresterea vanzarilor pe termen
lung;
l Cumparatorii fideli nu isi modifica
comportamentul;
l Nu mareste fidelitatea fata de marca;
l Sunt mai eficiente in faza de lansare si de
crestere;
l Trebuie sprijinita de vanzatori si distribuitori;
IV. FORTA DE VANZARE
l Forta de vanzare (FV) = ansamblul tuturor
persoanelor care au ca misiune principala
vanzarea produselor intreprinderii prin
intermediul contactelor directe cu clientii
potentiali, distribuitorii sau prescriptorii
acestora
Definitie
l Joaca un rol esential in succesul sau
esecul oricarei intreprinderi;
l Pentru a avea rezultatele scontate, orice
strategie de marketing trebuie sa fie
sustinuta pe teren, de catre oameni de
vanzari: competenti, motivati si
performanti
Importanta
l Precise: C.
A.
l Accesibile:
l vor fi stabilite doar acele obiective care pot fi acceptate
de catre oamenii de vanzari
l obiectivele dificil de atins Þ demoralizarea oamenilor de
vanzari
l Stimulative: provocari pentru autodepasirea
fiecarui agent de vanzari (recompensele vor ajuta
la mentinerea motivatiei)
l Echitabile: cotele de vanzari vor fi adaptate
situatiei (angajat nou, piata speciala etc.)
Obiectivele fortei de vanzare
l Cantitative:
l Volum vanzari
l Marje
l Clienti
l Prospectare
l Calitative:
l Imaginea de marca
l Servicii pentru clienti
l Urmarirea contractelor
l Gestionarea conturilor clientilor
l Organizarea activitatii
Tipuri de obiective
1. Cifra de afaceri:
l CA globala sau pe produs; CA/tip de client; CA bruta sau neta
l Indice de a
CA
2. Cantitati:
l Volum de vanzari (nr. articole, cut., kg, m, litri)
3. Puncte:
l Fiecare activitate este punctata (ex.: 1 client nou = 5 puncte;
CA 10.000 RON = 20 puncte etc.). Se impune un nr. de
puncte/luna (ex.: 200 puncte)
4. Marja: (ex.: 7% pe global sau 10% pe produs)
5. Productivitate:
l Prospectarea: nr. vizite, frecventa, nr. clienti castigati,
l Trasee: organizare, km parcursi etc.
l Gestiunea timpului: durata vizitelor, timp de deplasare etc.
Formele obiectivelor
1. In functie de natura prostpectilor,:
l FV destinata consumatorilor finali;
l FV destinata consumatorilor profesionisti (intreprinderi): echipamente, materii prime,
instalatii etc.
l FV destinata prescriptorilor (medici, arhitecti, constructori etc.)
2. In functie de locul de exercitare al activitatii de vanzare:
l FV din magazine
l FV de birou (agenti telefonici)
l FV mobila (din poarta-in-poarta)
3. In functie de activitatile vanzatorilor:
l Prospectare (identificarea de noi clienti);
l Comunicatii (transmitere de informatii despre produse si intreprindere)
l Vanzare propriu-zisa (presupune abordare, prezentare, raspuns la intrebari/obiectii,
incheierea vanzarii)
l Servicii (consultanta, service, livrare etc.)
l Colectarea informatiilor (culegere de informatii si redactare de rapoarte privind vizitele
efectuate si rezultatele obtinute)
Ex.: 80% din timp trebuie petrecut pentru clientii actuali si 20% pentru clientii noi
Organizarea fortei de vanzare
l tehnica clasica bazata pe:
l sarcina de munca totala a FV (SMT):
SMT = nr. clienti x nr. vizite /an
l sarcina de munca posibil de realizat de catre un
agent de vanzare (SMP):
SMP = nr. vizite agent x 240 zile
l Numarul de agenti:
Nr. agenti = SMT / SMP
Marimea fortei de vanzare
A. Structura geografica (generalista):
l Fiecare agent este responsabil de cea ce se
intampla intr-un anumit teritoriu care i-a fost
repartizat (1-2 judete, orase, cartiere etc.)
l Posibila pentru clienti/produse suficient de
omogene
l Cel mai frecvent intalnita
Structura fortei de vanzare
A. Structura geografica (generalista):
Structura fortei de vanzare
· clienţii nationali vor fi în
contact cu mai mulţi
vânzători. Nici unul din ei
nu este în măsură să
aducă o soluţie globală
· atunci când gama de
produse este prea largă,
vânzătorul nu poate
cunoaste foarte bine toate
produsele
· vânzătorul este nevoit să
se adapteze la toate
categoriile de clienţi
Inconveniente
· există un interlocutor
unic care cunoaste bine
nevoile clienţilor
· agentii comerciali sunt
mai aproape de clienti
· fiecare vânzător răspunde
de sectorul său
· abordare mai globală a
relaţiei cu clientul
· nu există ambiguităti în
privinţa relaţiilor cu clienţii
Avantaje
Organizare Întreprindere Client
geografică
B. Structura pe produse:
l Apare cand organizatia are o gama larga si
diversificata de produse;
l Se va recurge la specializarea pe produse numai
dacă pieţele, produsele şi clienţii pot fi stăpânite de
către un singur vânzător.
Structura fortei de vanzare
B. Structura pe produse:
Structura fortei de vanzare
· mai multi interlocutori din
partea aceleiasi
întreprinderi, de unde
poate apare o stare de
confuzie si chiar de
conflicte
· necesitatea de a face un
efort ridicat de formare a
vânzătorilor
· dependenta vânzătorului faţă
de o singură gamă de produse
Inconveniente
· sfaturi mai bune pentru
clienti furnizate de
vânzător
· o mai bună cunoastere a
nevoilor specifice
· mai buna cunoastere a
produselor
· toate produsele vor fi
valorificate de către
vânzători
· vânzătorul va fi calificat mai
bine
Avantaje
Organizarea Întreprindere Client
pe produs
C. Structura pe tip de clienti sau piete:
l Clientii intreprinderii sunt f. eterogeni dpv al nevoilor, al
comportamentului de cumparare;
l Specializare pentru “clientii mari” (putini agenti)
l Avantaje:
l Cunoasterea mai profunda a procesului de decizie de
cumparare a clientului respectiv;
l Adaptarea mai buna la cerintele de pret, servicii ale clientului
l Dezavantaje:
l Dificultate de recrutare a unor astfel de agenti de vanzari
l Responsabilitati f. mari
Structura fortei de vanzare
D. Structura pe activitati:
l Vor fi alesi specialisti in etapele de:
l Castigare a clientilor (“Vanatorii”, “Aducatorii
de afaceri”) telefonic sau “din porta-in-poarta”
l Negociere (“Crescatorii”)
l Fidelizarea clientilor
Structura fortei de vanzare
1. Forta de vanzare proprie
l angajati ai intreprinderii
l sunt salariati
l sunt subordonati juridic si controlati de catre
manageri
2. Forta de vanzare delegata
l Permanent:
l Suplimentar (pentru activitati sezoniere)
Tipuri de forte de vanzare
Criterii de alegere a fortei de vanzare
·Cost ridicat;
·Control dificil privind activitatea vânzătorilor;
·Contacte reduse cu forţa de vânzare proprie.
·Devine imediat operaţională;
·Poate acţiona pe perioade scurte
de timp;
·Bună adaptare la nevoi punctuale,
precise.
Forţa de vânzare
delegată
suplimentar
·Costă scump în cazul creşterii importante a
cifrei de afaceri;
·Control redus asupra activităţii vânzătorilor.
·Interesul clientului sau al vânzătorului se poate
situa înaintea interesului întreprinderii. De
exemplu un vânzător multimărci le privilegiază pe
cele mai rentabile (prin expunere în magazin şi
promovare).
·Vânzători autohtoni, independenţi
care dispun de un portofoliu de
clienţi, fiind imediat operaţionali;
·Remunerare pe bază de comision,
astfel că folosirea ei nu costă decât
dacă generează vânzări.
Forţa de vânzare
delegată
permanent
·Necesită o încadrare, conducere, animare,
supraveghere şi formare;
·Suportarea tuturor cheltuielilor legate de forţa
de vânzare chiar dacă cifra de afaceri este
scăzută;
·Gestionarea unui personal salarizat.
·Orientarea activităţii spre obiective
precise;
·Controlul activităţii;
·Integrare şi dezvoltare a spiritului
de echipă, a culturii întreprindere.
Forţa de vânzare
proprie
Avantaje Inconveniente
Tipuri de forte de vanzare
· Vânzătorii se deplasează la clienţi, la prospecţi şi iau
adesea iniţiativa contactului (stabilirea de întâlniri,
organizarea de turnee, negociere etc.)
Itinerantă
· lucrează în incinta întreprinderii în mod sedentar.
· întreprinderea iniţiaza o politică comercială care să
atragă clienţii spre punctele de vânzare.
Sedentară
Forţa de Principii
vânzare
l localizarea clienţilor actuali şi potenţiali;
l timpul de deplasare între clienţi;
l frecvenţa şi durata medie a vizitelor;
l amplasarea punctului de plecare în
deplasare (locuinţa agentului comercial,
sediul întreprinderii);
l durata totală a deplasării (o zi, o săptămână
etc.).
Determinarea itinerariilor fortei de
vanzare
Deplasarea agentului de vanzare
A) deplasare in Trefla
l economii în privinţa
cheltuielilor de cazare,
l agentul are o mare libertate în
a-şi organiza vizitele în
interiorul „petalei”, şi
posibilitatea de a depăşi
marginile acestei
localizarea unui client
luni
marţi
miercuri
joi
miercuri
Deplasarea agentului de vanzare
B) deplasare in Floare de margareta – teritoriu mare acoperit in ex.: 2 sapt.
luni
marţi
joi
luni
marţi
miercuri
joi
Săptămâna 2
Săptămâna 1
Deplasarea agentului de vanzare
C) deplasare in zig-zag
Punct de
plecare
Clientul cel mai
îndepărtat
l vizite succesive la clienţii situaţi de o parte şi de cealaltă a axei de
deplasare,
l începe cu cel mai apropiat şi termina cu cel mai îndepărtat.
l Deplasarea la intoarecere este în linie dreaptă, direct la punctul de plecare.
Deplasarea agentului de vanzare
D) deplasare pe zone de concentrare
l deplasare direct în zona de concentrare a
clienţilor
l vizitarea pe rând,
l acoperire maximă a zonei.
l durata deplasării poate fi de câteva zile,
l întoacerea se face direct la locul de plecare.
Punct de plecare
Aptitudinile si atributele agentilor de vanzari
Atribute:
l imagine de expert
l imagine de referent
l dorinţa de recompensă
Aptitudini
l entuziasmul;
l buna organizare;
l ambiţia;
l puterea de convingere;
l experienţa generală în vânzări
Tipuri de vanzatori
l Vânzător indiferent (Preia comenzi)
l Vânzător agresiv (Puternic, mercenar, bun în
atragerea de noi clienţi)
l Vânzător rutinier (Stil clasic, capabil de
progres)
l Vânzător filantrop (Prieten al clienţilor,
mizează pe fidelizare)
l Vânzător eficient (Atitudine pozitivă, spirit de
afaceri)
Mentalitati ale agentilor de vanzari
l “Loialiştii” (brigadierii-şefi, vânzătorii prin vocaţie):
l sunt fideli atât meseriei pe care o practică, cât şi întreprinderii;
l işi doresc să iasă la pensie de la acest loc de muncă.
l „Hotărâţii” (cataratorii, inginerii comerciali,
aspirantii):
l reprezintă lupii tineri ai vânzărilor, care se gândesc în primul rând
la cariera lor şi sunt, adesea, fascinaţi de tehnica modernă.
l „Acrobaţii” (vulpile batrane, descurcaretii, arivistii):
l sunt dinamici, orientaţi spre câştig, împletind cu bucurie viaţa
personală cu cea profesională.
l „_________________Apaticii” (inertii):
l sunt puţin interesaţi de câştigurile materiale.
Productivitate
Ciclul de viata al agentului de vanzari
Etapa I.
Pregătire
Timp
Etapa II.
Dezvoltare
Etapa III.
Maturitate
Etapa IV.
Declin
Ciclul de viata al agentului de vanzari
abilitate de a crea încredere 3,03 4,37 4,42
onestitate şi angajare faţă de client 3,08 4,19 4,33
angajare, dedicare faţă de companie 2,58 4,10 4,15
stabilitate emoţională 2,85 4,21 4,15
folosirea şi înţelegerea tehnologiei 4,16 3,20 2,69
abilitate în atingerea scopului vânzării 3,33 4,10 3,76
flexibilitate la modificarea cererii 3,83 3,32 2,82
caracter ofensiv în vânzări 3,75 3,78 3,38
creativitate în rezolvarea problemelor 3,08 4,03 3,69
angajare în servirea clienţilor 3,21 4,23 4,19
entuziasm faţă de slujbă 3,83 3,56 3,46
cunoştinţe despre produs/serviciu 3,07 4,35 4,29
energie 4,15 3,49 2,90
25-39 ani 40-54 ani 55-65+
Vârsta
Caracteristici
Fisa postului agentului de vanzare
1. Activitati de vanzare:
l Vizite periodice, explicarea politicilor firmei, vanzarea produselor,
contracararea obiectiilor, incheierea tranzactiilor, derularea
comenzilor etc.
2. Activitati de servicii:
l Verificare stocuri, expunere produse, distributie materiale
promotionale, instruire, primirea reclamatiilor
3. Activitati de management:
l Planificare teritoriu, stabilire rute, intocmirea rapoartelor etc.
4. Activitati de sustinere:
l Reprezentarea firmei, participare la evenimente, pregatirea
personala, pregatirea prezentarilor, demonstratiilor, folosirea
mijloacelor de vanzare etc.
Promovarea medicamentelor de către
companiile farmaceutice
l Instrumentele de promovare utilizate de companiile farmaceutice:
1. Întîlniri ale specialistilor (simpozioane, discuţii)
2. Expoziţii la congrese (sponsorizate de companiile farmaceutice)
3. Întîlniri de prînz sau de cină cu medicii
4. Teleconferinţe
5. Mostre
6. Spectacole şi cadouri
7. Publicaţii ştiinţifice şi reeditări
8. Publicitate în jurnale
9. Poşta directă
10. Casete audio şi video cu subiecte medicale
11. Reviste ale companiei
12. Obiecte care să reamintească numele companiei (pixuri, calendare, ceasuri
13. Programe pentru distribuitori (angrosişti)
14. Relaţii publice (centrate pe pacienţi, medici, lideri, guvern, grupuri de sănătate)
15. Investiţii sociale
ACTIVITĂŢI DE MARKETING
ÎN FARMACIA COMUNITARĂ
l In general, farmaciile comunitare nu-şi întocmesc planuri de
marketing. Cu toate acestea ele utilizează anumite activităţi de
marketing pentru:
1. promovarea imaginii farmaciei;
2. creşterea vînzărilor;
3. fidelizarea pacienţilor;
4. creşterea satisfacţiei pacienţilor prin oferirea de produse şi servicii
de calitate;
5. motivarea personalului farmaciei în scopul creşterii satisfacţiei
pacienţilor.
1. Promovarea imaginii farmaciei
l modul în care pacienţii percep farmacia nu trebuie lăsat la voia întîmplării.
l un pacient îşi formează o impresie despre farmacie, din momentul în care intră în
farmacie şi pînă cînd pleacă cu produsul de care a avut nevoie.
l in ultimii ani, percepţia despre farmacie s-a schimbat, precum s-a schimbat şi
imaginea profesională a farmacistului, deoarece sfera sa de activitate a devenit
mai bogată.
l s-a modificat gama de produse oferite în farmacie, a crescut volumul şi
diversitatea medicamentelor, a crescut numărul medicamentelor eliberate fără
prescripţie medicală,
l s-au modificat si serviciile furnizate de catre farmacist: au crescut solicitările
pacienţilor pentru acordarea de sfaturile pentru rezolvarea unor probleme de
sănătate, de utilizarea produselor cosmetice sau de alegerea metodelor
contraceptive.
1. Promovarea imaginii farmaciei
l Promovarea imaginii farmaciei începe cu alegerea numelui farmaciei.
l Numele unei firme trebuie să sugereze activitatea pe care o desfăşoară firma respectivă.
l Pînă în 1990, toate farmaciile din cadrul unui oficiu farmaceutic, care îngloba unul sau mai multe judeţe,
erau numerotate.
l După privatizarea farmaciilor, numerele au fost înlocuite cu nume, pentru a personaliza mai bine
farmaciile:
l nume de plante (Arnica, Chamomilla, Belladonna, Rodia, Clematis, Amarylis etc),
l nume de personalităţi din istoria medicinei şi farmaciei (Galenus, Asclepios, Hepites etc.),
l nume religioase (Sfântul Ştefan, Sfânta Maria, Sfântul Francisc, Sfântul Gheorghe, Buna Vestire,
Sfânta Treime, Îngerul, Mântuitorul, Ochii lui Isus, Cristiana etc. ),
l nume legate de activitatea farmaciei şi de medicament (Balanţa, „Sic Volo”, Remedium, Pharmakon
etc.),
l nume din mitologie (Zea, Adonis, Panaceea, Hera, Hermes, Mercur etc.)
l nume care indică strada sau cartierul în care se află farmacia (Victor Babeş, Grigorescu, Mercur
etc.),
l prenume ale farmacistelor (Monica, Margareta, Corina, Ina, Dia etc.),
l nume de familie (Ciortea, Stoenescu, Băjan etc.)
1. Promovarea imaginii farmaciei
l în sec. XIX, a trei farmacii din Oradea se numeau: Coroana de Aur,
Crucea de Aur şi Vulturul de Aur, iar în judeţul Bihor, existau
farmaciile: Vulturul Negru şi Ursul Negru.
l nu întotdeauna alegerea numelui farmaciei a fost inspirată. Astfel,
se întîlnesc nume de farmacii care nu au nimic în comun cu
farmacia sau profesia: Tropical Las Vegas, Trans Euro Turbo Star,
Scorpions, Navy B&D- Constanţa, Impala, Farm Zoo Star.
1. Promovarea imaginii farmaciei
l Prevederile legislative reglementează strict anumite aspecte legate
de localul farmaciei: încăperile obligatorii, dotarea cu mobilier,
aparatură şi materiale informative.
l Cu toate acestea, crearea unei ambianţe plăcute în farmacie, prin
folosirea unui mobilier atractiv, elegant, personalizat, dar
profesional, creat de specialişti în decorarea farmaciilor, fac din
farmacii locuri deosebit de atractive pentru pacienţi.
l De asemenea, utilizarea tehnicilor de marchandising pentru
expunerea produselor cosmetice sau alte produse de sanatate,
lumina puternică, aerul condiţionat contribuie la buna imagine a
farmaciilor.
1. Promovarea imaginii farmaciei
l Aspectul personalului este un alt element ce contribuie la buna imagine a
farmaciei. Personalul îngrijit, halatele frumoase, uneori asortate cu mobilierul
din farmacie, curăţenia, ordinea, mirosul plăcut te fac să te simţi bine în
farmacie.
l Promovarea imaginii farmaciei se realizează şi prin utilizarea ambalajelor
atractive, pungi personalizate, mici cadouri pentru pacienţi: calendare, pixuri,
bomboane etc.
l Oficina este încăperea cea mai importantă din farmacie, încăpere în care se
desfăşoară actul farmaceutic. Oficina trebuie să fie şi cea mai frumoasă
încăpere din farmacie. Pereţii trebuie vopsiţi în culori calde. Încăperea trebuie
să fie aerisită, spaţioasă, să nu aibe geam despărţitor între farmacist şi
pacient şi obligatoriu să existe un spatiu de confidentialitate.
2. Creşterea vînzărilor
l Constituie o preocupare permanentă a personalului farmaciei.
l Farmacia se deosebeşte de unităţile comerciale prin gama de produse
speciale, care sunt specifice numai farmaciei.
l Medicamentele sunt nişte mărfuri speciale, care înglobează o mare
doză de „inteligenţă umană” care trebuie mînuite doar de specialişti.
l La un medicament predomină întotdeauna aspectul uman, înaintea
celui comercial, iar eliberarea lui din farmacie se face în condiţii strict
stabilite de ANM.
l Cu toate acestea, în farmacie, în afară de medicamente, se regăsesc
şi produse care pot fi distribuite şi de alţi agenţi comerciali: produse
cosmetice şi de igienă corporală, produse parafarmaceutice,
edulcoranţi sintetici, suplimente nutritive, produse dietetice şi pentru
sugari, produse naturiste etc.
2. Creşterea vînzărilor
l Secretul creşterii vînzărilor constă într-o bună aprovizionare.
l Aprovizionarea nu se face întîmplător:
l este esenţial să se cunoască ce trebuie cumpărat, în ce cantitate, de unde şi în
ce moment.
l trebuie să se păstreze un echilibru între stocuri şi consumuri.
l mărimea stocurilor depinde de mai mulţi factori: costurile aprovizionării, spaţiul
de depozitare şi rulajul produselor.
l Aprovizionarea cu substante se face, în general, pentru o lună, iar cu specialităţi
farmaceutice pentru maximum două săptămîni.
l Împortant este să avem întotdeauna medicamentele solicitate de pacienţi şi să
avem acele specialităţi pe care ei le preferă. Lipsa unor produse va determina
pacienţii să le caute în altă parte şi astfel vom pierde un pacient.
2. Creşterea vînzărilor
l Pentru produsele nefarmaceutice vom utiliza tehnicile de merchandising
pentru a le expune în mod cît mai atractiv, pentru a fi văzute şi cumpărate.
l În „zonele calde”, situate în apropierea caselor de marcat, se vor expune
produse care se cumpără sub imperiul impulsului de moment: gumă de
mestecat, produse de machiaj, periuţe de dinţi etc.
l Produsele, pentru care e necesară consilierea farmacistului, vor fi expuse în
vitrine închise, unde vor putea fi admirate, dar nu vor putea fi încercate.
l În perioada sărbătorilor se vor alcătui pachete cadou de produse cosmetice
la care se vor aplica preţuri promoţionale, fapt ce poate creşte vînzările.
l Cifrele de vînzări sunt legate în mod nemijlocit de satisfacţia pacienţilor.
Percepţia pacienţilor asupra serviciilor primite este direct legată de creşterea
vînzărilor şi de vînzări repetate.
3. Fidelizarea pacienţilor
l Pentru a-şi fideliza pacienţii este necesar ca farmaciile să se evalueze imaginea pe
care aceştia şi-au făcut-o despre ele:
l observarea reacţiilor pacienţilor - angajaţii farmaciei pot evalua destul de
corect dacă pacienţii au fost mulţumiţi de serviciile oferite.
l reclamaţiile pacienţilor- trebuie să li se acorde importanţa cuvenită, trebuie
rezolvate rapid şi trebuie luate măsuri pentru ca pe viitor să nu se mai repete.
l organizarea periodică a unor interviuri sau întocmirea şi distribuirea unor
chestionare: Ce le-a plăcut în farmacie?; Ce nu le-a plăcut?; Ce produse sau
servicii îşi doresc faţă de cele oferite?; Cum apreciază curăţenia din
farmacie? Sunt mulţumiţi de aprovizionarea farmaciei, de programul de
funcţionare, de perioada de aşteptare, de amabilitatea personalului, de
sfaturile acordate de farmacişti şi de preţul produselor cosmetice?
4. Creşterea satisfacţiei pacienţilor prin oferirea de
produse şi servicii de calitate
l Idei de diversificare şi îmbunătăţire a serviciilor oferite de farmacie:
l Consilierea farmaceutică personalizată
l Program de consiliere pentru pacienţii care renunţă la fumat
l Program de asistenţă cosmetică şi dermatologică
l Program de vaccinări
l Program destinat pacienţilor cu boli cronice
l Program de consiliere pentru femei gravide şi pentru îngrijirea copilului mic
l Program de consiliere pentru sportivi
l Program de servicii suplimentare (păstrarea medicamentelor bolnavilor
cronici, atragerea atenţiei pentru reînnoirea prescripţiilor medicale, furnizarea
de truse medicale pentru cei care pleacă în călătorii, monitorizarea stării de
sănătate a pacienţilor etc. )
l Program de asistenţă farmaceutică la domiciliu
5. Motivarea personalului farmaciei în scopul
creşterii satisfacţiei pacienţilor
l Un principiu de marketing este să-ţi consideri angajaţii ca nişte clienţi dragi şi să cauţi
să-i mulţumeşti, să-i motivezi, pentru a rămîne alături de tine şi a da maximim de
randament.
l Mulţumirea angajaţilor se va reflecta şi în relaţiile cu pacienţii. Aceştia primind servicii de
calitate vor deveni clienţi fideli farmaciei.
l În motivarea angajaţilor, banii rămîn pe primul loc:
l Salariile atractive constituie un mijloc de a atrage şi a menţine un personal
competent.
l Angajaţii îşi compară mereu salariul cu cel al colegilor de la alte farmacii.
l Dacă cîştigurile angajaţilor de la alte farmacii, sunt mai mari, ei se vor considera
nedreptăţiţi, iar performanţele lor profesionale vor scădea. În această situaţie va
exista mereu tentaţia de a pleca la altă farmacie.
l Este păcat însă ca, după ce ai pregătit un farmacist care s-a integrat perfect în
colectivul farmaciei, face treabă bună şi eşti mulţumit de el, acesta să plece la o altă
farmacie, din cauza unui salariu necorespunzător.
l Managerul farmaciei va trebui să acorde salarii la fel cu ale concurenţei.
5. Motivarea personalului farmaciei în scopul
creşterii satisfacţiei pacienţilor
l Există şi alte mijloace de a motiva angajaţii: prime de sărbători, bonuri de
masă, asigurări de viaţă, în funcţie de perioada în care rămîn angajaţii
farmaciei, posibilitatea de a cumpăra părţi sociale ale farmaciei şi a
participa astfel la profit.
l Atmosfera din farmacie este un alt factor motivant. Dacă atmosfera este
plăcută, angajaţii se simt bine la serviciu, nu există motive de conflict,
acest lucru se va reflecta şi în activitatea cu pacienţii.
l Mai există şi alte mijloace de motivare a salariaţilor:
l delegarea unor sarcini importante,
l timp de lucru flexibil,
l cursuri de perfecţionare plătite de farmacie, pentru a învăţa cum să se
comunice şi să se poarte cu pacienţii,
l concedii plătite în localităţi exotice.
l Mulţumirea angajatului va duce la creşterea satisfacţiei pacientului.__
Dostları ilə paylaş: |