Plan de Dezvoltare Locală cuprins I. Introducere 3 II

Solurile

Din punct de vedere morfologic zona este situata in Baraganul Sudic, considerata cea mai importanta unitate morfologica a Campiei Romane.

Solurile, sunt soluri zonale de stepa si au ca roci parentale loessul sau depozitele loessoide. Loessul este considerat ca material parental optim de formare a solurilor. El s-a sedimentat in pleistocenul superior, fiind cel mai intins depozit de cuvertura.
In zona campului se intalnesc cernoziomuri ciocolatii cu petice de cernoziomuri castanii. In crovuri se intalnesc petice de cernoziomuri levigate de depresiune.
Aceste soluri sunt caracteristice tinutului cu climat stepic unde precipitatiile sunt in jur de 500 mmsi vegetatia este alcatuita din ierburi. Sunt bogate in humus, care atinge grosimi ce variaza de la 60-80 cm. Fiind afanate, se lucreaza usor, primesc si inmagazineaza cantitati de aer si apa suficienta pentru dezvoltarea plantelor.
Fiind formate pe loess cu o structura glomerulara si o textura lutoasa si lutoasa-nisipoasa, sunt poroase, fapt ce determina un drenaj perfect. Cand ploile sunt abundente, apa care se afla in exces se infiltreaza usor si in celelalte straturi, iar cand este insuficienta, se ridica spre suprafata prin circulatia ascendenta la nivelul radacinilor.
Sunt perioade, uneori destul de lungi cand datorita caldurilor si vanturilor, rezerva de apa din sol sa se epuizeze astfel ca plantele sa sufere de seceta. Conditiile favorabile de sol si relief explica predominantul caracter cerealier al regiunii.

Resursele de apa
Reteaua hidrografica a microregiunii Valea Mostistei provine in majoritate din sub-bazinul Mostistea.
De semnalat ca vaile Argova si Vanata din Campul Argovei (ca si afluentii lor Cucuveanu si Milotina din C. Lehliu) sunt barate cu diguri, dand salbe de lacuri. Intregul bazin al Mostistei are peste 100 de iazuri realizate prin mici baraje.
Caracteristicile hidrogeologice si hidrochimice ale formatiunilor sedimentare din regiune sunt conditionate de urmatorii factori:
- subunitatea morfologica pe care se dezvolta;

- raportul de alimentare sau drenare fata de reteaua hidrografica.

Conditii favorabile ale inmagazinarii si circulatiei apelor subterane se regasesc la nivelul urmatoarelor formatiuni geologice:
in nisipuri albiene,

in " stratele de Fratesti" - (Pleistocen - inferior )

in nisipurile "Compexului marnos " - (Pleistocen Mediu)

in "nisipurile de Mostistea"- (Pleistocen superior)

in depozitele loessoide ale Campiei si aluviunile teraselor Ialomitei si Dunarii.

Stratele de Fratesti - (Pleistocen inferior) gazduiesc un orizont acvifer sub presiune cu nivel freatic ascensional.

Nisipuri de Mostistea - (Pleistocen superior) bazal gazduitoare de orizonturi acvifere cu apa sub presiune cu nivel ascendent, pe alocuri are chiar nivel liber functie de permeabilitatea rocilor acoperitoare, nu prea este exploatat.
Orizontul freatic situat la adancimi de 8 - 10 m la baza depozitelor loessoide este exploatat prin fantani satesti.

Flora si fauna
Conform incadrarii biogeografice teritoriul microregiunii Valea Mostistei, se situeaza in regiunea de stepa.
Din punct de vedere al provinciilor floristice, microregiunea Valea Mostistei se afla in provincia danubiano-pontica.
Flora si fauna microregiunii Valea Mostistei sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa, fiind direct influentate de starea factorilor de mediu din judet si de actiunile antropice. La nivelul microregiunii, majoritatea vegetatiei este reprezentata de culturi de plante tehnice si cerealiere.
Zona stepei ocupa cea mai mare parte a judetului Calarasi, fiind caracterizata prin stejar brumariu (Quercus pedunculifora) cu artar tataresc (Acer tataricum), dispersate intre terenurile agricole si areale restranse de pajisti secundare stepice cu firuta cu bulb (Poa bulbosa), firuta barboasa (Andropogon ischaemum), nagara (Stipa capillata), pelinita (Artemisia austriaca), laptele cainelui (Euphorbia stepposa).

Vegetatia azonala este caracterizata prin zavoaie de lunca alcatuite din salcie si plop, sleauri de lunca cu stejar, frasin, ulm, carpen, carpinita, visin turcesc, plante agatoare, vita de vie salbatica, catina, lemn cainesc, liana greceasca si plantatii de plop intre care se intercaleaza pajisti de lunca cu Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Agrpyron repens si terenuri cultivate.

Fauna salbatica a microregiunii Valea Mostistei este reprezentata de elemente tipice adaptate agrobiocenozelor din zonele de stepa si silvostepa ca: iepurele, potarnichea, prepelita, soparla de iarba, sarpele, dihorul de stepa, nevastuica, sobolan, fazanul, ciocarlie, graur, gugustiuc, porumbel salbatic, turturica, sturz.
Fauna padurilor de campie este alcatuita din exemplare de caprior, cerb, jder de copac, mistret, viezure, veverite, cainele enot sau mangutul (Nyctereutes procynoides ussuriensis Matschie), ciocanitoare, bufnite, porumbel gulerat, sticleti, fazani, melci.
Fauna luncilor si lacurilor este reprezentata de vidra (lutra lutra), vulpe (Vulpes vulpes), becatina comuna, lisita, rata salbatica, melci, acvila, soimul, lebada.
In iezere si ostroave cuibaresc: pelicanul cret, pelicanul comun, cormoranul mic, cormoranul mare, barza alba, barza neagra, starcul de noapte, starcul galben, starcul de cireada, lebada de vara, lebada de iarna, egreta mica, egreta mare, lopatarul, tiganusul, pescarusul albastru, rata mica, rata pestrita, rata mare, privighetoarea de zavoi, fluierari de munte, silvii, silvii cu capul negru, prundarati gulerati mici, scoicari, privighetoarea de zavoi, mierla, frunzarita galbena, gaia neagra, huhurezul mic, ciuful de padure, caprimulg, prigorii, codalbii.
Pestii care populeaza apele lacurilor si baltilor sunt: carasul, crapul, platica, bibanul, salaul si stiuca.

Producţia vegetala
Cerealele detin ponderea cea mai mare in cadrul culturilor agricole de camp. Porumbul, se afla pe locul intai intre cereale. Este cultura care se preteaza cel mai bine conditiilor pedo-climatice si prin aplicarea masurilor agrotehnice in mod rational s-ar obtine productii foarte mari.
Graul, se afla pe locul al doilea intre cereale, fiind o cultura ce se preteaza foarte bine conditiilor naturale din zona.
Floarea soarelui este a treia cultura ca pondere in suprafata.
Viticultura este o ramura care in ultimii ani, a inregistrat o dezvoltare cantitativa, nu si calitativa fiind caracterizata in special prin soiuri hibride.

Pomii fructiferi se gasesc mai ales pe marginea arterelor de penetratie si in gospodariile individuale.

Speciile de pomi fructiferi din zona sunt: caisi - zarzari, pruni, visini, meri, nuci, gutui, peri, duzi, ciresi si altele.


II. 2.1.2. Hărţi - planul localizării teritoriului

II.2.1.3 Populaţie - demografie

Populaţia comunitatilor din Grupul de Acţiune Locala Valea Mostistei, in functie de religie

Mediu		Popul	Orto	Romano	Refo	Bapti		Pent			Adventita			Creştin		Evangh	Altă		Fără
Localitatea		aţia	doxă	catolica	mata	sta		icost			de ziua a			a dupa		elica	religie		religi
		stabilă						ala			saptea			evangh					e
		total												elie
Nicolae Bălcescu	1707		1697	0	1	0	0			7			1			0	1	0
Tămădău Mare	2614		2609	1	0	0	1			2			0			0	1	0
Lehliu Gară	6562		6428	5	1	2	86			27			3			0	9	1
Valea Argovei	2792		2789	3	0	0	0			0			0			0	0	0
Ileana	3872		3856	6	0	0	0			0			5			3	1	1
Gurbăneşti	1662		1659	3	0	0	0			0			0			0	0	0
Frăsinet	2048		2037	5	1	0	0			0			4			0	1	0
Sohatu	3558		3548	0	0	0	4			4			0			0	2	0
Săruleşti	3174		3170	1	0	0	0			0			1			0	2	0
Lehliu Sat	2985		2982	2	0	0	0			0			0			1	0	0
Total	30974		30775	26	3	2	91			91			91			91	91	91