Plan de Dezvoltare Locală cuprins I. Introducere 3 II
Yüklə 1,03 Mb.
|
HCăJ călă Iteni aşilor a
raşil raşil Cre ştin e
Bap tist e Buc
or
r
ure şti teni ei şi Dobr ogei Mit
rop Mitr olia opol Mu ia Mitropoli nte Mun
e niei teni ei şi
Dobr ogei
Mitr Mitr opol opoli Mitro ia a polia Mun Mun Munte teni tenie niei şi ei şi i şi Dobro Dobr Dobr gei ogei ogei Cult ul Cre
ştin Bap
tist din
Ro mâ nia Mitr opol ia Mun teni ei şi Dobr ogei
Mitr opol ia Mun teni ei şi Dobr ogei
Mitr opol ia Mitr opol ia Biser ica Creş tină Adv entis tă
Mun Mun I de
Ziua a Şapt ea din Rom ânia Mitro polia Munt eniei şi Mitro
polia Munt
eniei şi Dobro Dobr gei ogei Mitro polia Munte niei şi Dobro gei Clerici Pre
ot Par
oh Sm ato c Mi hail
Preo t Paro h
Coţu Emil-Flori n Preot Paroh
Dobre Iulian;
Îngrijit or Dobre Cristin a Roxan a Preo t
Paro h Bărb
ieru Ghe
orgh e Preo t Paro h Caza cu Alex andr u Preot Paroh Flores cu Laure nţiu-Cătăli n Preo t Paro h
Ivan Dum itru; Preo t Paro
h II Ştef
ănes cu Luci an; Cânt
ăreţ Nea
gu Adri
an Preo t
Paro h Jebe lean u Adri an Preo t
Paro h Voic u
Dani el-Cons tanti n; Preo t Paro h II Tom a Iliuţ ă- Iulia n
Drăg
Cristia n; Îngrijit uţ
Aurel
Preot Paroh Ionesc u Mirce a
VALEA ARGOVEI SOHATU Tabel 1 Continuare Comu na LEHLI U TAMADAU MARE SARULEŞTI Biseric Biseric Biseric Biseric Biseric ă ă ă ă ă P I P < Localit ate co H W W < P ^ C3 □ 
g w 55
ortodox ortodox Cultul ortodox Datare 1908 1910 1860 1801
w L
1 I I co W
co W co
co
1 L o Ü L o 1843 1985
co 1857
Biseric Biseric Biseric Biseric Biseric
baptista ortodox ortodox ortodox co W co certific
at legator 234/24. 07.199 8 Casă de rugăciu ne evangh elic 
Protoie Protoie Protop ria ria opiat Olteniţ Olteniţ Episco pie /Arhie piscopi a a Episco Episco pia pia Slobozi Slobozi ei şi ei şi Călăraş Călăraş ilor ilor
Slobozi ei şi Călăraş ilor
Protoie Protoie ria ria Lehliu Lehliu Episco pia Slobozi ei şi Călăraş ilor
Comun itatea Biserici lor Creştin e Baptist e Bucure şti
Comun itatea Biserici lor Creştin e Baptist e Bucure şti
Protoie ria Lehliu Episco pia Slobozi ei şi Călăraş ilor
Lehliu
Protoie ria Lehliu
Uniune a
Protoie ria Lehliu comuni taţilor cultului creştin după evangh elie Călăraş i Episco Biseric pia a Slobozi Evangh ei şi elică Călăraş Român ilor ă
Clerici Mitrop Mitrop Mitrop olia olia olia Mitrop Munten Munten Munten olie iei si iei si iei si Dobrog Dobrog Dobrog ei ei ei Preot Paroh Bădica Ion; Îngrijit or Bădica Florica
Români
Cultul Creştin Baptist din Români Mitrop olia Munten iei şi Dobrog ei a Preot Paroh Polomă nescu Florin; Preot Paroh II Baldovi n Mitrop olia Munten iei şi Dobrog ei a Preot
ar ar Paroh Cojoc Cojoc Crainea Aurel Aurel Bogdan
Munten Munten iei şi iei şi Dobrog Dobrog ei ei Preot
Preot Paroh
Neagu Cristian
Tică Paroh Vasile
Marian; Cântăre
ţ Călin Cornel; Îngrijit or Călin Mitrop olia Munten iei şi Dobrog ei Preot Paroh Straton Georgi an-Ermil; Cântăre ţ Troanc ă Alin Cristian Îngrijit or Polomă nescu Victoriţ Doina
a II.2.1.6 Economia locală II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active Situaţia agenţilor economici conform Bilanţurilor contabile depuse la 30 . 06 . 2009 Nr. Unit-total I 23 19 SARULEŞTI ILEANA
1 2 0 - 9 20
10 - 49
3
5 4 3 FRĂSINET
1 8 7 4 GURBĂNEŞTI 1
3 5 VALEA ARGOVEI 18 14
6 NICOLAE BĂLCESCU 15 14 1
7 7 TAMADAUL MARE 7
8 SOHATU
17 16 1 9 LEHLIU GARA 125 114
10 1
10 LEHLIU
LOCALITATE 1 Nr. Unit- AG total ^^^1 IND CONST COM SERV TURISM saruleşti 23 6 2 7 8 2 ileana 19 10 2 1 5 1 3 frasinet 5 2 1 2 4 gurbaneşti 8 6 2 5 valea argovei 18 7 2 6 3 6 nicolae balcescu 15 7 1 6 1 7 tamadaul mare 7 4 2 1 8 sohatu 17 7 1 7 1 1 9 lehliu gara 125 25 9 11 49 28 ~3^ 10 lehliu sat 10 2 4 3 baruri şi restaurant 
% faţă de total
Alte suprafeţe | J | 35 | 4,5 | - | 5 II.2.1.6.2 Agricultură 
Pământul arabil reprezintă cea mai importantă resursă naturală a tuturor localitatilor componente ale Grupului de Actiune Locala a de pe Valea Mostistei, si aproximativ a tuturor comunelor din Romania. Solurile sunt compuse din diferite tipuri de cernoziomuri şi soluri aluvionale, fapt care le conferă o fertilitate foarte mare. Ele sunt exploatate în cea mai mare parte de către asociaţiile agricole şi sunt cultivate în general cu cereale şi plante tehnice. 
Fauna Microregiunii Valea Mostistei este bogată şi diversificată. Ea se află în strânsă legătură cu habitatul natural pe care îl oferă naturalitatea locurilor. Fauna locală este specifică zonelor de câmpie, conţinând diferite specii cum ar fi: iepuri, vulpi, căprioare şi porci mistreţi. Dintre speciile de păsări, putem aminti: fazani, prepeliţe, turturele, ciocârlii, vrăbii, ciori, etc. Flora locală este specifică stepei: brânduşe, toporaşi, coada şoricelului, traista ciobanului, moţul curcanului, ciocul berzei, etc. II.2.1.6.3 Industrie - IMM - Micro-întreprinderi 
II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii In ceea ce priveste sectorul serviciilor existente in localitatile componente ale Grupului de Actiune Locala Valea Mostistei, s-a incercat sa mobilizarea serviciilor existente in teritoriu, insa comparative cu numarul populatiei din regiune situatia nu este foarte favorabila. Pe raza localitatilor Sohatu, Lehliu-Gara, Sarulesti, Nicolae Balcescu, Frasinet, Tamadau Mare, Gurbăneşti, Valea Argovei, Ileana si Lehliu Sat, servicii de consultanta juridica, proiectare, servicii de notariat sau servicii care privesc alte domenii utile populatiei, sunt foarte rar intalnite sau chiar lipsesc. Acesta estu unul dintre factorii care ingreuneaza situatia localnicilor, pentru a beneficia de informatiile necesare in aceste domenii solicitantii trebuie sa se deplasezein orasesele invecinate. In orasul Lehliu Gara se gasesc mai multe puncte de informare a populatiei, sunt intalnite si cabinetele notariale, de consultanta, de proiectare sau firme de contabilitate. Datorita faptului ca in zona in care activeaza Grupul de Actiune Locala Valea Mostistei sunt foarte putine posibilitati de angajare , cea mai mare parte a locuitorilor isi cauta de lucru in celelalte puncte de deschidere pentru forta de munca. Exista un procent insemnat in ceea ce priveste populatia navetista, cu destinatii spre Bucuresti, Calarsi, sau in unele cazuri din comunele invecinate catre orasul Lehliu Gara. Datele statistice de la nivel judeţean arată o rată a şomajului relativ redusă, luand un caz aparte, in ceea ce priveste rata somajului in orasul Lehliu Gară, aceasta este de doar 2%. Procentajul respectiv reprezintă, de fapt, doar cota de populaţie care beneficiază de ajutor de şomaj. Majoritatea populaţiei apte de muncă este ocupată în agricultură şi nu se înregistrează de obicei ca şomeri, dar veniturile lor sunt foarte scăzute în comparaţie cu nivelul de venituri înregistrat de către persoanele angajate. În realitate, conform unor surse mai recente, nivelul ratei şomajului în Lehliu Gară s-ar situa în jurul valorii de 10%. Numărul total de copii, pensionari, şomeri şi lucrători în agricultură depăşeşte 82%, astfel că marea majoritate a locuitorilor oraşului au un venit foarte redus. Localnicii de etnie rroma din teritoriul administrativ a comunei Sarulesti, practica prelucrarea metalelelor- arama din care confectioneaza cazane , cazane de tuica-alambicuri, diverse obiecte metalice folosite in gospodarie.
Localitatile care fac parte din GAL Valea Mostistei nu posedă sisteme moderne de infrastructură de alimentare cu apă şi canalizare, în timp ce multe străzi, din cadrul orasului Lehliu Gara, sunt în stare proastă: doar 20% din străzi au fost reabilitate, iar majoritatea străzilor nu sunt încă asfaltate. Aceeasi situatie sau poate chiar inferioara se regaseste celelalte commune. Împreună, toţi aceşti factori au reprezentat un obstacol pentru investiţiile private în construcţia de case. Totuşi, există un potenţial deosebit în domeniu pentru anii care urmează, dacă infrastructura localitatilor va fi reabilitată şi implicit acestea vor deveni mai atractive pentru noii veniţi. Accesul la internet şi la serviciile de televiziune şi radio este foarte redus în acesta zona. Se consideră că principala cauză a acestui fapt este situaţia financiară precară a unei părţi însemnate a populaţiei. II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate 
A.Cabinete medicale 113 1-11111 B. Dispensare -1 - -2---1 - C. Cabinete stomatologice - - 4 ----- 1 - D. Spitale - - 1 - - - - - - - E. Policlinici - - 1 - - - - - - - F. Servicii de ambulanta - - 2 - - - - - - - /SMURD
G. Farmacii --51 - -- -1 - H. Camine pentru varstnici - - - - - - - 1 - - In ceea ce priveste starea de sănătate a populaţiei la momentul actual faţă de perioadele secolelor precedente evidenţiază indici caracteristici perioadei noastre mult mai favorabili prin reducerea mortalităţii generale şi infantile şi prelungirea duratei medii de viaţă. Au fost lichidate unele maladii infecţioase şi parazitare. Astfel de succese au fost obţinute nu numai în ţările dezvoltate, dar şi în cele în curs de dezvoltare. A marcat o creştere spectaculoasă dezvoltarea fizică, atât ca ritm de evoluţie în copilărie şi pubertate, cât şi ca performanţe fizice şi intelectuale. Însă în perioada actuală există încă multe ţări, în care starea de sănătate a populaţiei este precară. Nivelul scăzut al situaţiei socio-economice, sărăcia, catastrofele naturale plasează ţările nedezvoltate şi cele în curs de dezvoltare pe locuri neavantajoase în privinţa morbidităţii şi mortalităţii populaţiei. Printr-o analiza a sistemului sanitar din localitatile care fac parte din Grupul de Actiune Locala Valea Mostistei s-au constatat urmatoarele:
Situatia institutiilor de invatatmant din cadrul comunitatilor care compun GAL Valea Mostistei Referitor la situatia prescolarilor inscrisi in anul 2009-2010, putem afirma ca prima pozitie este ocupata de orasul din Lehliu Gara, cu un efectiv de 221, urmat fiind de comuna Sarulesti care este reprezentata de 4 institutii si detinand un numar de 126 prescolari. Cu un numar foarte insemnat de cadre didactice putem evidential Comuna Tamadau Mare care detine un numar de patru institutii de invatamant prescolar si un efectiv de 23 cadre didactice, dintre care 13 sunt localnice si doar 10 suntpersonal navetist. Ultimul loc atat in ceea ce privesc numarul institutiilor cat si numarul cadrelor didactice si numarul copiilor se regaseste comuna Tamadau Mare care detine o singura gradinita, 2 cadre didactice si un numar de 35 prescolari. In ceea ce priveste situatia scolilor primare si gimnaziale, si in acest caz tot orsul Lehliu Gara este pe primul loc in ceea ce priveste numarul de elevi 281, respective 504 si efectivul de cadre didactice care sunt in numar de 15, respectiv 32, institutiile in care se pregatesc acesti elevi sunt 3, respectiv 2. În ceea ce priveşte infrastructura, echipamentele şi facilităţile IT din cadrul instituţiilor educaţionale, aceastea sunt inadecvate la momentul actual, dar a fost câştigat recent un proiect pe tema economiei bazate pe cunoaştere, finanţat de Banca Mondială. Proiectul are ca scop diminuarea lipsei de informaţii prin dezvoltarea infrastructurii necesare de internet între instituţiile publice şi prin echiparea acestora cu echipamente IT moderne, hardware şi software. Cel mai mic numar de elevi este in comuna Tamadau Mare si reprezinta un procent de numai 6.9 % urmat de Nicolae Balcescu cu un procent de 7.2%. Pe raza orasului Lehliu Gara se gaseste un liceu teoretic si o scoala de arte si meserii in care invata 1340 elevi, educati de 71 cadre didactice. Legat de activităţile extra-curriculare, Lehliu Gară oferă câteva oportunităţi cum ar fi ateliere de artă şi artizanat pentru şcolari sau o sală de sport recent construită, modernă şi echipată corespunzător. Totuşi, activităţile extra-curriculare pentru elevii de liceu sunt limitate. Facilităţi educaţionale Primăria asigură microbuze pentru transportul şcolarilor din cele două localităţi aparţinătoare, Răzvani şi Buzoieni, în timp ce elevii provenind din alte localităţi folosesc ca mijloace de transport trenul şi autobuze private. Mijloacele de transport reprezintă o problemă deosebită, mai ales pentru elevii care locuiesc în localităţi care nu sunt poziţionate pe traseul de cale ferată. În Lehliu Gară nu sunt furnizate servicii de transport public, dar la momentul de faţă oraşul are avantajul de a fi situate pe traseul autostrăzii. Intr-o analiza de ansamblu activitatea scolara, institutiile de invatamant din localitatile componente ale Grupului de Actiune Locala Valea Mostistei ofera posibilitati de educare a posibililor elevi doar pana la terminarea unui ciclu de 8 clase. In raza acestor zece comunitati exista un singur liceu teoretic si o scoala de Arte si Meserii in orasul Lehliu Gara. In limita posibilitatilor s-a incercat existenta a cel putin unei institutii de invatatmant in localitatile care au un numar mai insemnat al populatiei. Ponderea cadrelor didactice navetiste este sub 50%. Pentru comune care nu detin scoli sau gradinite in localitatile componente si care sunt mai indepartate de centrul de comuna, elevii au la dispozitie microbus scolar, care le asigura transportul de la domiciliu la scoala.
II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale Denumire Comuna Denumire eveniment Perioada de desfăşurare, organizator Nr Yüklə 1,03 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
