Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic judeţul dâmbovițA

5.5. Indicatori de ieşire

5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie¹⁰.

În perioada 2002-2010, rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu a cunoscut o evoluţie fluctuantă la toate nivelurile de educaţie, cu excepţia învăţământului preşcolar, urmare a scăderii populaţiei de vârstă şcolară. Valorile indicatorului analizat sunt uşor sub media regională.

Fig. 5.5.1, Sursa: INS

Comparând ratele de cuprindere pe niveluri de educaţie se constată că cele mai mari pierderi se înregistrează la cei cu vârstă cuprinsă între 3 şi 18 ani. Raportat la anul şcolar 2007 – 2008 când s-a constat cea mai mică rată netă de cuprindere pentru populaţia şcolară cuprinsă între 3 şi 23 ani se observă creşterea acestui indicator, treptat până anul 2010 – 2011, atât globat cât şi la toate nivelele de vârstă. Din analizele statistice, reiese că rata netă de cuprindere pe niveluri de educaţie la nivelul Judeţului Dâmboviţa este uşor sub media regiunii, astfel: în anul şcolar 2009-2010 raportat la anul precedent rata netă globală este de 58,6 faţă de 59,5 la nivelul regiunii; la învăţământul preşcolar este de 71,7 faţă de 74,5; la învăţământul primar este de 87,8 faţă de 90,3; la învăţământul gimnazial – 88,2 faţă de 89,5; la învăţământul obligatoriu – 84,5 faţă de 86,0, la clasele IX-X – 72,2 faţă de 72,1; la învăţământul secundar superior – 62,1 faţă de 62,8; la grupa de vârstă 15-18 ani – 69,5 faţă de 71,7.

5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ

(Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)

Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de învăţământ, din totalul populaţiei

de aceeaşi
Fig. 5.5.2, Sursa: INS

vârstă. În perioada 2002-2010 gradul de cuprindere în învăţământ a cunoscut o evoluţie oscilantă la nivelul judeţului Dâmboviţa, la toate nivelurile de educaţie. În perioada 2002-2010 la nivelul judeţului Dâmboviţa, rata de cuprindere la toate nivelurile a crescut usor de la 66,8 în 2002-2003 la 66,9 în 2009-2010. În perioada următoare se preconizează o creştere a ratei de cuprindere la toate nivelurile ca urmare a măsurilor sociale, creşterii numărului de cabinete de consiliere/consilieri şcolari. În anul şcolar 2009 – 2010, faţă de 2006 – 2007, se constată scăderea gradului de cuprindere pe segmentul cuprins între 7 şi 14 ani; pe celelalte segmente de vârstă se înregistrează o uşoară creştere. În raport cu anul şcolar 2007 – 2008 în anul şcolar 2009-2010 în care dispunem de informaţii se constată scăderea gradului de cuprindere de la 96,1 la 94,5 pentru segmentul de vârstă 7 – 10 ani.

Gradul de cuprindere în învăţământ pe niveluri de educaţie, în anul şcolar 2009-2010, în judeţul Dâmboviţa faţă de regiunea Sud Muntenia este uşor sub media regiunii, cu excepţia grupei de vârstă 19-23 ani unde se înregistrează o depăşire de 1,3 faţă de nivelul regional ( 26,9 în judeţul Dâmboviţa – 25,6 în regiunea Sud Muntenia).

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata abandonului şcolar este un indicator important în cadrul politicilor de coeziune economică şi socială, în strânsă legătură cu accesul la educaţie şi pentru evaluarea gradului de retenţie a tinerilor în educaţie pe fiecare nivel ISCED.

A

Fig. 5.5.3.1, Sursa: Date furnizate de INS.
nalizând comparativ cu anul 2006-2007 se constată în anul şcolar 2008-2009 creşterea ratei de abandon la nivelul învăţământului profe-sional de la 7 la 10,2 şi la nivelul învăţământului postliceal şi de maiştri de la 6,9 la 10, 7, în timp ce la nivel global de liceu se constată o scădere de la 4 la 2,8. Rata de abandon în judeţul Dâmboviţa, la î nvăţământul primar şi profesional este puţin sub media regiunii (1,4 raportat la 1,6, respectiv 7 raportat la 7,5), la învăţământul gimnazial, liceal şi profesional, liceal, postliceal şi de maiştri este peste media regiunii (2,4 raportat la 2,2; respectiv 4,8 raportat la 4; 3,4 raportat la 3,8; 6,9 raportat la 6); la învăţământul primar şi gimnazial coincide (1,9).

Principalele cauze ale abandonului şcolar sunt:

• 
  lipsa unor condiţii materiale minime;
  
• 
  n
  Fig. 5.5.3.2, Sursa: date furnizate de INS.
  eimplicarea familiei în supravegherea elevilor, o situaţie specială reprezentând elevii ale căror familii sunt plecate în străinătate;
  
• 
  prestarea de către elevi a unor activităţi pentru întreţinerea familiei;
  
• 
  orizontul cultural şi intelectual redus al unor familii;
  
• 
  căsătorii la o vârstă fragedă;
  
• 
  motivaţia scăzută a elevilor pentru şcoală.
  

Ca urmare a generalizării învăţământului obligatoriu de 10 ani, a consilierii părinţilor şi elevilor rata abandonului şcolar a scăzut.

Totuşi, se înregistrează plecări ale elevilor din sistemul de învăţământ datorită migraţiei părinţilor în afara graniţelor tării. Rata abandonului şcolar la învăţământ primar şi gimnazial a crescut în perioada 2000 – 2005 (învăţământ primar de la 0.7% la 1.4%, învăţământ gimnazial de la 0.7% la 1.6%). În perioada 2005-2007 rata abandonului şcolar a înregistrat un trend descrescător, ca urmare a îmbunătăţirii capacităţii instituţionale a unităţilor şcolare (transportul elevilor, asigurarea rechizitelor şi manualelor şcolare). La învăţământ liceal şi profesional rata abandonului şcolar a scăzut de la 3.9 la 3.1, ca urmare a înfiinţării cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în şcoli şi a corelării ofertei educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii, a învăţământului obligatoriu şi acordarea burselor „bani de liceu”.

5.5.4 Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Rata de absolvire se defineşte ca fiind procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie. Rata de absolvire, până anul şcolar 2008-2009, la nivelul judeţului Dâmboviţa este comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud Muntenia. Pentru anul şcolar 2010-2011 nu se poate face o apreciere din lipsa datelor statistice.

Fig. 5.5.4.1, Sursa: date furnizate de INS.

Fig. 5.5.4.2, Sursa: date furnizate de INS.
Conform datelor ISJ din judeţ, la nivel de învăţământ gimnazial, rata de absolvire este fluctuantă plasându-se la 92,3 în 2000-2001, la 77,6 în 2004-2005, la 96% în 2007-2008 după care scade până la 84,6 în 2008-2009. O evoluţie asemănătoare înregistrează acest indicator la nivel liceal, cu deosebirea că de la valorile maxime înregistrate în 2004-2005 de 47,6 scade la 44,6 în anul şcolar 2006-2007. Făcând abstracţie de anul 2007-2008 când datele corespunzătoare lipsesc constatăm că în 2008-2009 rata de absolvire creşte la nivel liceal la 48,7 înregistrând cea mai mare valoare din 2000-2001 până în prezent.

Fig. 5.5.4.2, Sursa: date furnizate de INS.

În judeţul Dâmboviţa, rata de absolvire în învăţământul profesional înregistrează o creştere importantă de la 23,7 în 2000-2001 la 43,1 în 2004-2005, urmată de o scădere la 34,7 în anul 2008-2009. În învăţământul postliceal şi de maiştri rata de absolvire scade în perioada 2001-2006, de la 7,5% în 2001-2002, la 2,6% în 2005-2006, datorită scăderii numărului de elevi care optează pentru acest nivel. În 2008-2009 se constată o creştere la 3,4% a acestui indicator ca urmare a creşterii numărului locurilor bugetate la acest nivel de pregătire.

5.5.5. Rata de succes

Ratele de succes la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale (examenele de absolvire şcoală postliceală şi de maiştri; respectiv certificarea competenţelor profesionale la liceul tehnologic) se apropie de (sau chiar ating) 100% în majoritatea unităţilor şcolare din judeţ. Evaluările finale în raport cu SPP, bazate pe competenţe sunt de maximă importanţă pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare. Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate indicator trimit, pe de o parte, la asigurarea calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire. Rata de succes reliefată prin procentul de promovabilitate la examene şi rezultatele la o
Fig. 5.5.5.1, Sursa: date furnizate de INS.
limpiadele şcolare plasează şcolile TVET din judeţ deasupra mediei pe ţară. Rezultatele obţinute demonstrează seriozitatea cu care au fost organizate, monitorizate concursurile şcolare la toate etapele, cadrele didactice din comisiile de examen dând dovadă de obiectivitate în evaluarea elevilor. Conducerea unităţilor şcolare a asigurat desfăşurarea în bune condiţii a concursurilor şcolare – discipline tehnice. În majoritatea şcolilor TVET, situaţia la învăţătură este bună la toate nivelurile, dar se înregistrează în unele cazuri elevi repetenţi şi în situaţie de abandon şcolar.

R
Fig. 5.5.5.2, Sursa: date furnizate de INS.

ata de succes, până anul şcolar 2006-2007, la nivelul judeţului Dâmboviţa este comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud Muntenia. La învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal şi de maiştri este uşor sub
media regiunii, iar la învăţământul profesional depăşeşte uşor media regiunii.

În învăţământul liceal, pe total populaţie şcolară, rata de succes este fluctuantă; se înregistrează o creştere, în ultimul an şcolar în care deţinem informaţii, fiind de 92,7% în 2008-2009 faţă de 88,1% în 2007-2008.

Rata de succes în învăţământul profesional scade în intervalul 2002-2008, de la 99,2% la 94,9%, fiind urmată de o creştere în 2008-2009, la 98,5% faţă de anul şcolar anterior. În învăţământul postliceal şi de maiştri rata de succes este de 99,1% în 2005-2006, urmată de o scădere constantă la 95,4% în 2008-2009.

5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Datorită generalizării învăţămân­tu­lui obligatoriu, măsurilor din PRAI, PLAI şi PAS a crescut rata de tranziţie la următorul nivel educaţional. Creşterea se menţine la cote minime pentru absolvenţii învăţământului profesional. Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional este de 90,9% în 2007-2008, faţă de 87,8% în 2000-2001.

D
Fig. 5.5.5.2, Sursa: date furnizate de INS.

in analiza efectuată se constată o scădere a ratei de tranziţie, începând din 2004-2005 urmată de creşteri semnificative în anul 2007-2008, motivul fiind continuarea studiilor de elevi.

În judetul Dambovita rata de tranziţie în rândul populaţiei şcolare pe ruta progresivă a cunoscut o creştere semnificativă în anul şcolar 2008-2009 faţă de 2007-2008, astfel de la clasa a-X-a SAM la anul de completare de la 61,33 la 67,66; de la anul de completare la clasa a-XII-a rută progresivă de la 61,43 la 68,33; de la clasa a-IX-a SAM la a-XIII-a rută progresivă de la 20,57 la 21,96 datorită introducerii în planul de şcolarizare de calificări noi cerute pe piaţa muncii. La nivelul anului şcolar 2009-2010 se constată scăderea ratei de tranziţie de la nivel gimnazial la cel liceal şi profesional.

La nivelul judeţului Dâmboviţa rata de tranziţie a scăzut atât în rândul populaţiei şcolare de sex masculin cât şi în rândul populaţiei şcolare de sex feminin, în anul şcolar 2008 – 2009 faţă de 2009 – 2010.

S
Sursa: date furnizate de INS.

ondajele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară de şcolarizare au fost realizate de consilieri şcolari ai CJAPP Dâmboviţa, iar rezultatele acestora scot în evidenţă o serie de tendinţe în ultimii patru ani şi anume:

• 
  Scăderea numărului de elevi nehotărâţi ca urmare a acţiunilor de consiliere în carieră realizate de profesorii dirigînţi şi consilierii psihopedagogici (în şcolile unde există cabinete de consiliere psihopedagogică);
  
• 
  Creşterea interesului elevilor pentru învăţământul TVET SAM. în ultimii ani, ca urmare a achiziţionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE 2003 şi 2004-2006 şi a unei mai bune oferte educaţionale a acestor şcoli (corelate cu cerea de pe piaţa muncii);
  
• 
  Chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieţei muncii, opţiunile elevilor nu sunt satisfăcute întotdeauna, din cauza rezultatelor la testările naţionale care îi plasează uneori contra voinţei lor;
  
• 
  Opţiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic; filiera tehnologică liceală se află ultima pe lista preferinţelor elevilor care optează pentru liceu, elevii nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea pe piaţa muncii;
  
• 
  Cei mai mulţi elevi de gimnaziu, care doresc să continue studiile la liceu tehnologic, optează pentru domeniul electric (în cadrul acestui domeniu cele mai multe opţiuni sunt pentru calificarea tehnician electrician electronist auto, calificare care se afla în topul preferinţelor pentru băieţi). În topul preferinţelor urmează calificări din domeniile: economic, calificarea profesională tehnician în activităţi economice, electronică-automatizări, calificarea profesională tehnician operator tehnică de calcul, mecanic, calificarea profesională tehnician mecatronist, turism şi alimentaţie, calificarea profesională tehnician în turism, etc.
  

Opţiunea elevilor demonstrează dorinţa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor judeţe decât cele de origine atunci când unităţile şcolare se află în apropierea domiciliului. Pentru creşterea accesului la învăţământul TVET, CJAPP şi Cabinetele de Asistenţă Psihopedagogică derulează în fiecare an şcolar programul de orientare al carierei elevilor din clasa a VIII-a, iar în cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii/părinţii se prezintă avantajele învăţământului profesional şi tehnic încercându-se motivarea elevilor pentru a urma această rută şcolară. În unităţile şcolare unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează activităţi de consiliere individuală/de grup a elevilor de la clasele SAM, an de completare şi ruta progresivă, activităţi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilităţilor de marketing personal. Numărul redus al cabinetelor de asistenţă psihopedagogică raportat la populaţia şcolară, slaba dotare a cabinetelor de consiliere şcolară, absenţa conectării la Internet a cabinetelor - condiţie absolut indispensabilă pentru realizarea consilierii privind cariera determină o eficienţă scăzută a mecanismelor de consiliere folosite pentru creşterea accesului elevilor la învăţământul TVET şi ocuparea unui loc de muncă.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Comisia Europeană utilizează o definiţie europeană comună pentru măsurarea aşa numitului „abandon şcolar timpuriu”, care se referă la persoane cu o vârstă între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult un nivel de învăţământ secundar inferior şi care nu participă la nici o formă de educaţie sau formare. Luând în considerare această definiţie, în România, în 2009, abandonul şcolar timpuriu a fost de 16,6%, România situându-se pe locul 5 în Europa, după Malta (36,8%), Portugalia (31,2%), Spania (31,2%) şi Italia (19,2%) (Anexa 17). În cazul României, abandonul şcolar timpuriu este în scădere, în anul 2009 acesta a fost de 16,6%.

Comisia sprijină, de asemenea, îmbunătăţirea sistemului educaţional românesc cu ajutorul diferitelor programe de finanţare, cum ar fi programul de învăţare de-a lungul vieţii şi, în special, Fondul Social European. Cu axa sa prioritară 2 „Corelarea învăţării de-a lungul vieţii cu piaţa muncii”, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, finanţat de Fondul Social European (FSE), intenţionează să abordeze problema abandonului timpuriu. Aceasta se va face atât în mod preventiv, cu ajutorul unor activităţi cum ar fi programele tip „şcoală după şcoală”, prin consiliere şi ghidare, prin dezvoltarea unor curriculum-uri relevante, a predării centrate pe elev, a campaniilor de sensibilizare; cât şi în mod corectiv cu ajutorul programelor de reintegrare, a programelor cum ar fi a doua şansă în educaţie, a educaţiei remediale şi a altor forme flexibile de educaţie. Ţinta este atingerea banchmark-ului european până în 2010, de 10%. Din 2000, rata europeană medie de părăsire timpurie a şcolii s-a diminuat cu 3,2 puncte procentuale, dar progresele au fost insuficiente pentru a atinge obiectivul de reducere cu 10% până în 2010, astfel cum a fost adoptat iniţial de Consiliu. În plus, această medie maschează disparităţi importante între statele membre. Șapte state membre au realizat deja obiectivul de 10%, în timp ce alte trei (Spania, Portugalia, Malta) au rate superioare procentului de 30%. Din 2000, cu excepţia a trei state membre (Finlanda, Suedia, Spania), toate statele şi-au redus rata de părăsire timpurie a şcolii, unele într-un mod extrem de semnificativ.

În 2009, mai mult de şase milioane de tineri, 14,4% din toţi tinerii între 18 şi 24 de ani, au părăsit educaţia sau formarea ca absolvenţi doar ai învăţământului secundar inferior sau ai unei forme de învăţământ inferioare. Ceea ce este încă şi mai îngrijorător, 17,4% dintre aceştia au absolvit doar învăţământul primar¹¹. Părăsirea timpurie a şcolii este sinonimă cu şanse pierdute pentru tineri şi cu o pierdere de potenţial social şi economic pentru Uniunea Europeană în ansamblu.

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)

Programul iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), PISA este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de către ţările participante.

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

• 
  Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD
  
• 
  Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427
  
• 
  Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.
  

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD. Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiiînţele. (Anexa 18)

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020.

5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani

care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

În ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior, România are rezultate mai bune: procentul de participare la învăţământul secundar superior în 2009 este de 78,3% (faţă de 76.1%, în 2000). Banchmark-ul european până în 2010 este de 85%. Rezultate mai slabe se înregistrează în mediul rural, procentul elevilor care sunt cuprinşi în învăţământul liceal este mult mai mic.

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

În 2009 (conf. Eurostat¹²), rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 1,5% în comparaţie cu media în Uniunea Europeană (UE-27: 12,5%; UE-15: 11,1%). Se constată un decalaj considerabil la nivel naţional faţă de ţinta adoptată de UE (Benchmark) pentru 2010, de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (25-64 ani) şi 15% până în 2020. (Anexa 20)

B

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

Participare la programe de învăţare de-a lungul vieţii (%)	Total
	2000	2009
UE - 27	8,4	9,3
România	1,4	1,5

Fig. 5.5.10, Sursa datelor: EUROSTAT (AFM)

enchmark-ul european privind învăţarea continuă se referă la ceea ce ar putea fi numit mai strict educaţia şi formarea adulţilor. Stabilit iniţial în 2003, el are acum ca obiectiv ca, până în 2020, 15% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani să participe la procesul de învă-ţare pentru adulţi. Rata de participare pentru acest benchmark este evaluată printr-un Sondaj al Comisiei Europeane privind forţa de muncă, care solicită informaţii despre participarea la procesul de învăţare formală şi non-formală cu 4 săptămâni înainte de sondaj. Locurile de muncă sunt, în majoritatea ţărilor, principalii furnizori de învăţare pe tot parcursul vieţii adulte. Învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru adulţi este una dintre cele patru componente ale abordării flexicurităţii de către Strategia Europeană de Ocupare. Rezultatele pentru 2009 arată că 9,3% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani au participat la educaţie şi formare în cele patru săptămâni precedent sondajului. Acest procent este mai mic decât nivelul Benchmark-ului european de 12,5% pentru 2010 şi cu mult sub procentul de 15% prevăzut pentru 2020. În 2009, numai 8 state membre depăşit nivelul de referinţă 2010 şi doar 5 nivelul pentru 2020. Există diferenţe mari de participare între statele membre, ţările nordice şi în Regatul Unit, cei mai buni performeri, ating sistematic rate mari de participare, ajungând la 20-30%. Ţările de Jos, Slovenia, Austria, Spania, Luxemburg şi Estonia sunt în următorul grup, cu rate de participare între 10% şi 20%. Bulgaria, Grecia şi România, precum şi Croaţia şi Turcia, au înregistrat puţine progrese sau nu în îmbunătăţirea nivelului lor extrem de scăzut de participare.

Estonia şi Luxemburg, pe de altă parte, au avut succes în creşterea ratelor de participare în mod substanţial. Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie la ameliorarea acestui indicator, prin implicarea activă în formarea adulţilor, prin programe acreditate.