Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic judeţul dâmbovițA

5.2. Indicatori de context specifici

5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară

Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în Capitolul 2, din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (v. cap.2.2 Proiecţii demografice ).

Începând din anul şcolar 2001-2002 populaţia şcolară la nivelul judeţului Dâmboviţa înregistrează un trend descrescător, de la 110.054 la 82.494; aceeaşi tendinţă se înregistrează şi la nivelul Regiunii Sud Muntenia, de la 621.892 la 499.085.

În judeţul Dâmboviţa învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile. În perioada 2000-2009 populaţia şcolară a scăzut cu 27.439 de elevi (de la 109.933 la 82.494).

Din punct de vedere al structurii, în perioada 2000-2010:

- efectivele au crescut la învăţământul preşcolar, până în anul şcolar 2004-2005, de la 13.226 la 14.574, după care au înregistrat o scădere până la 14.464 în anul şcolar 2006-2007 urmând o uşoară creştere în perioada 2008-2010 la 15.258, evoluţie ce va influenţa efectivele de la celelalte niveluri de învăţământ;

Fig. 5.2.1. Sursa: INS

- la învăţământul liceal se constată creşterea efec­ti­velor de elevi de la 15.857 în anul şcolar 2000-2001 la 17.477 în anul 2005, după care s-a înregistrat o uşoară scădere în 2006, datorită re­zul­tatelor de la

examenul de eva­luare naţională din acel an, a urmat o creştere până în anul şcolar 2007-2008 la 17.464 şi o scădere de 385 elevi în anul şcolar 2008-2009 urmată de o creştere semnificativă la 18.923 de elevi în anul şcolar 2009-2010;

- la învăţământul profesional se constată o creştere a populaţiei şcolare din anul şcolar 2000-2001 de la 5348 la 7055 în anul şcolar 2005-2006, după care s-a înregistrat o scădere a populaţiei şcolare la 2.579 în anul şcolar 2009-2010 elevi ceea ce a influenţat negativ realizarea planului de şcolarizare la clasa a IX-a liceu tehnologic;

- la învăţământul postliceal şi de maiştri se constată o scădere majoră de la 1.803 la 577 în anul 2006-2007, datorată nefinanţării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri şi accesului în procent foarte mare a elevilor la învăţământul superior (consecinţa existenţei colegiilor universitare/ învăţământului universitar în judeţ), urmat de o creştere uşoară la 873 în anulşcolar 2009-2010 elevi datorată finanţării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri.

- la învăţământul superior se înregistrează o scădere constantă a numărului de studenţi până în anul universitar 2008-2009 după care se constată o creştere de la 8037 la 8.214 studenţi în anul şcolar 2009-2010.

Scăderea efectivelor la învăţământul primar de la 28.605 în anul şcolar 2000-2001 la 21.802 în anul şcolar 2009-2010 influenţează în perioada imediat următoare învăţământul gimnazial. La învăţământul gimnazial se înregistrează o scădere a populaţiei şcolare de la 34.905 în anul şcolar 2000-2001 la 23.347 în anul şcolar 2009-2010 şi este cauzată de scăderea populaţiei de vârstă şcolară. În perioada următoare se preconizează o scădere a populaţiei şcolare la toate nivelurile.

5.3. Indicatori de intrare pentru perioada 2003-2010

5.3.1.Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

Indicatorul „Nr. elevi/cadru didactic” oferă informaţii privind eficienţa utilizării resurselor umane şi calitatea actului didactic. Perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev poate conduce la modificări ale acestui indicator, având ca efect concentrarea resurselor în şcoli viabile.

Î
Fig. 5.3.1, Sursa: Date furnizate de INS.

n perioada 2005 – 2010 (v. anexa 6c) indicatorul pentru SAM şi AC înregistrează un trend descrescător din cauza efectivelor reduse la clasă. Aceeaşi tendinţă se observă şi pentru liceu, dar corespunzător intervalului 2004 – 2008; în următorii doi ani şcolari se constată o creştere uşoară – de la 13,35% la 14,18% (la liceu tehnologic), ca urmare a conştientizării de către elevi a necesităţii finalizării cursurilor de nivel. 3. La clasele de învăţământ profesional (SAM şi an de completare) indicatorul înregistrează o scădere de la 13,11 la 12,31 în anul şcolar 2009-2010 ca urmare a desfiinţării şcolii de arte şi meserii şi trecerea claselor a IX-a şi a X-a corespunzătoare nivelului 1 de calificare la liceul tehnologic pe domenii de calificare.

5.3.2 Resursele umane din ÎPT

Normele didactice la nivelul judeţului Dâmboviţa, începând din anul şcolar 2002-2003 până în prezent, înregistrează o evoluţie fluctuantă, astfel că în anul şcolar 2010-2011 se constată un număr de norme-posturi didactice pentru profesori discipline tehnologice – 291,93, iar pentru maiştri instructori- 95,14%, în scădere datorită restructurării reţelei şcolare faţă de anul şcolar 2007-2008 când numărul de norme era 166,56.

Î
Fig. 5.3.2.1, Sursa: Date furnizate de INS.

n anul şcolar 2010-2011 raportat la 2007-2008 situaţia privind numărul de norme didactice pentru titulari, suplinitori calificaţi profesori discipline tehnologice şi maiştri instructori este în scădere, iar cel al suplinitorilor necalificaţi profesori discipline tehnologice, maiştri instructori scade de asemenea.

Din analiza statistică se observă că ponderea normelor pentru suplinitori necalificaţi în totalul normelor pentru titulari şi suplinitori calificaţi este foarte mică, ceea ce înseamnă că în ÎPT este asigurat un învăţământ de calitate de către personal bine pregătit profesional. La nivelul Inspectoratului Şcolar resursele umane TVET au fost deduse din situaţiile statistice existente pentru învăţământul TVET. Analizând situaţia existentă se pot trage unele concluzii:

- majoritatea cadrelor didactice ocupate în TVET, în anul şcolar 2010-2011 sunt calificate şi cu grade didactice (profesori discipline tehnice: titulari - 64,90%, suplinitori calificaţi- 18,76%, suplinitori necalificaţi-1,2%); maiştri instructori: titulari- 68,30%, suplinitori calificaţi-19,54%, suplinitori necalificaţi 2,61%);

-
Fig. 5.3.2.2, Sursa: Date furnizate de INS.

suplinitorii necalificaţi pentru învăţământul profesional şi tehnic sunt cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline decât cea înscrisă pe diplomă (domeniul construcţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, etc.);

Fig. 5.3.2.2, Sursa: Date furnizate de INS.

Fig. 5.3.2.3, Sursa: Date furnizate de INS.

- personalul didactic din şcolile TVET ale Judeţului Dâmboviţa posedă calificări profesionale şi pregătire în domeniul didacticii generale şi didacticii disciplinei.

Evoluţia normelor didactice pentru profesorii de discipline tehnologice şi maiştrii instructori din ÎPT, din perspectiva ponderii cadrelor didactice calificate respectiv titulare este prezentată sintetic, diferenţiat pe medii rezidenţiale.

În anul şcolar 2010-2011, gradul de acoperire cu profesori calificaţi este bun la nivelul judeţului. Analiza la zi a gradului de acoperire cu cadre didactice calificate, respectiv cu titulari, în raport cu evoluţia şi nevoile de restructurare a ofertei şcolare, revine Planului Local de Acţiune (PLAI) din judeţ. Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor.

Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice cât şi actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic. Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie⁹ obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populaţiei şcolare şi în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare, cum ar fi:

• 
  facilitarea mobilităţii în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea profesorilor (pe domenii/specializări mai largi), sprijin pentru a 2-a specializare prin studii postuniversitare (similar componentei 1.2 din Programul pentru învăţământul rural – Banca Mondială)
  
• 
  programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului).
  

Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de fond anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoţitoare, ţînând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare. Se înregistrează o scădere a numărului de maiştri instructori necalificaţi şi o creştere a cadrelor didactice necalificate - ingineri în mediul rural. Dezvoltarea profesională a personalului didactic din TVET s-a materializat până în prezent în participarea unui număr însemnat de cadre didactice la stagii de formare organizate în cadrul Programului Phare VET EU RO 9405, în cadrul Proiectului TVET 01.08.01, 2004-2006 şi stagii de formare organizate de ISJ şi CCD din judeţ. Există şcoli TVET care au experienţă în domeniul inovaţiei didactice (ex. "Firma de exerciţiu" ca metodă de desfăşurare a pregătirii practice a elevilor – Colegiul Economic Ion Ghica Târgovişte, unitate şcolară care a organizat cursuri de formare a cadrelor didactice din unităţile şcolare care pregătesc elevi în domeniul servicii.)

5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare

În programele de reabilitare finanţate de UE sau Banca Mondială au fost reabilitate şcoli din Judeţul Dâmboviţa, în ceea ce priveşte infrastructura şi dotarea cu echipamente şi materiale didactice. În localităţi din zonele sărace şi cu grad ridicat al şomajului consiliile locale nu dispun de resurse materiale proprii capabile să susţină cheltuielile materiale curente şi de dezvoltare ale şcolii. Grupurile şcolare din mediul rural şcolarizează elevi din mai multe localităţi, în timp ce efortul financiar pentru satisfacerea nevoilor curente ale procesului de învăţământ şi practică este suportat doar de bugetul localităţii de reşedinţă a unităţii de învăţământ – buget care practic nu are capacitatea să acopere aceste cheltuieli. Atelierele dotate prin proiectele Phare corespund standardelor. În Judeţul Dâmboviţa au fost reabilitate şi sunt sunt în curs de reabilitate 14 grupuri şcolare şi cuprinse în Programul Phare 2001-2003, 2004-2006, iar celelalte grupuri şcolare şi o şcoală de arte şi meserii au beneficiat de fonduri prin Programul Guvernamental de Dezvoltare a campusurilor şcolare – Grup Şcolar Agricol Tărtăşeşti şi Grup Şcolar Iordache Golescu Găeşti, prin Programul Guvernamental de Dezvoltare SAM – Grup Şcolar Petrol Moreni şi SAM Corbii Mari, iar celelalte unităţi prin Banca Mondială, HG. 1262/2006, HG. 370/2008, HG. 300/2007, PRIS MECT, etc. În majoritatea şcolilor s-au realizat achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare, în anul şcolar 2007-2008. Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicaţii de specialitate.