Plan local de acţiune pentru dezvoltarea îNVĂŢĂMÂntului profesional şi tehnic judeţul dâmbovițA
Yüklə 1,78 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)
- 4.2.4 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)
4.2. Informaţii parţiale4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFMDatele furnizate de AJOFM Dâmboviţa cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 5. În conformitate cu scopurile analize, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice:
Pentru date detaliate la nivelul judeţului, v. Anexa 5. Pentru concluziile relevante la nivel regional, v. cap. 4.2.1. din PRAI. 4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea descrescătoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel judeţean): mecanică, comerţ, industrie textilă şi pielărie, construcţii si lucrări publice, economic, turism si alimentaţie publică. Evoluţia diferită a acestor domenii este prezentată mai jos şi sintetizată în tabelul detaliat în Anexa 5. Singurele domenii care prezintă o balanţă pozitivă locuri de muncă- şomaj sunt comerţul, estetica şi igiena corpului omenesc şi turismul si alimentatia publică. Construcţii, instalaţii şi lucrări publice: număr relevant de locuri de muncă, evolutie descendentă a acestuia, somaj în palier, balanţă negativă. Comerţ: număr de locuri vacante în crestere, număr şomeri în scădere, balantă locuri de muncă somaj pozitivă. Turism si alimentatie publică: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanţa locuri de muncă somaj echilibrată. Industrie alimentara: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanţa locuri de muncă somaj negativă. Agricultura: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în crestere, balanţa locuri de muncă somaj negativă. Silvicultura: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanţa locuri de muncă somaj negativă. Chimie alimentara: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanţa locuri de muncă somaj negativă. Economic: atât numărul locurilor vacante cât si al şomerilor se mentin în palier, totusi balanţa locuri de muncă-somaj este negativă. Electronica si automatizari: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanţa locuri de muncă somaj negativă. Estetica si igiena corpului omenesc: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanţa locuri de muncă somaj pozitivă. Materiale de constructii: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanţa locuri de muncă somaj negativă. Protectia mediului: număr de locuri vacante în crestere, număr şomeri în crestere, balanţa locuri de muncă somaj negativă. Productie media: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanţa locuri de muncă somaj negativă. Mecanică: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în crestere, balanţa locuri de muncă somaj negativă. Industrie textila si pielarie: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanţa locuri de munca somaj negativa. Fabricarea produselor din lemn: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în crestere, balanţa locuri de munca somaj negativă. Electric: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanţa locuri de munca somaj negativă. Electromecanic: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în crestere, balanţa locuri de munca somaj negativa. Tehnici poligrafice: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanţa locuri de munca somaj negativă. Mecanica rămane domeniul care înregistrează cel mai mare număr de locuri de muncă vacante dar şi cel mai mare de intrari în şomaj. Este domeniul care a fost cel mai grav afectat de implicatiile recesiunii economice asupra locurilor de muncă. Industria textilă şi a pielăriei se confruntă cu dificultăţi concretizate prin locuri de muncă în scădere, fenomen totuşi stabilizat. Numărul acestora reprezintă totuşi un procent important din totalul locurilor vacante. Se înregistreaza un şomaj cu o evoluţie uşor descendentă. Şi în mecanică şi mai ales în industria textilă şi a pielăriei se manifesta dificultăti în ocuparea locurilor de muncă vacante, datorate acelor neconcordante dintre exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Tab. 4.6
Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: ↑ creştere, ↓ scădere, ↔ aprox. constant Diferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendinţă de echilibrare. Sursa: AJOFM Dâmboviţa Referitor la analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru liceul tehnologic putem desprinde profilul servicii, care cuprinde domeniile cele mai favorizate de piata muncii, referitor la numărul locurilor vacante. Astfel în totalul numărului de locuri oferite, profilul servicii are o pondere de 39%. Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului mic de înregistrări în evidenţele AJOFM mai ales în cazul locurilor de muncă vacante.
Pentru şcoala postliceală, la marea majoritate a domeniilor se constată o creştere mai mare a numărului de şomeri faţă de cel al locurilor de muncă vacante, rezultând în cea mai mare parte balanţe negative. Ca si amploare a solicitărilor de forţă de muncă se desprind domeniile: comerţ şi sănătate şi asistenţă pedagogică. Pentru judeţ tendinţa generală este de scădere a locurilor de muncă în paralel cu menţinerea la un plafon aproximativ constant a numărului de şomeri. Balanţa locuri de muncă-şomeri este negativă, cu excepţia a doua domenii: comert si economic. Sănătatea şi asistenţa pedagogică, desi cu un număr semnificativ de locuri vacante din cauza intrărilor în somaj prezintă o balanţă negativă.
Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivelul judeţului Dâmboviţa, se desprind: inginerii constructori; inginerii energeticieni si electricieni; inginerii electronisti în transporturi, posta si telecomunicâtii; inginerii mecanici; inginerii minieri, petrolisti si metalurgisti; juristi; economisti. Desi grupele enumerate sunt cele mai bine reprezentate la numărul de locuri vacante, pentru marea majoritate a subgrupelor de ocupatii aferente învătământului superior balanţa locuri de muncă –somaj este negativă întrucât numărul şomerilor intrati în evidente, proveniti din aceasta categorie este mai ridicat. Exceptie o fac grupele de specialisti în informatică unde balanţa este pozitiva si inginerii constructori unde avem o tendinta de echilibrare.
4.2.2. Evolutii recente ale somajului si a locurilor de munca vacante înregistrate la AJOFM (aspecte concrete în contextul crizei economice si financiare)4.2.2.1. Analiza din punct de vedere al structurii comparative şomaj - locuri de muncă vacante - evoluţia lunară, în perioada mai 2009- aprilie 2010 în contextul crizei economice şi financiare Se observă că numărul şomerilor înregistraţi a scazut cu aproximativ 20% în lunile studiate, el variind de la 7.525 la 6.027 la sfârşitul lunii aprilie 2010, numărul şomerilor în plată rămânând mare. În paralel cu aceasta stocul locurilor de muncă vacante surprins la sfârşitul fiecărei luni, este în scădere în intervalul studiat, ajungând la 62 în aprilie 2009. Valoarea raportului între numărul de locuri vacante şi stocul şomerilor înregistraţi, cunoaşte variaţii, de la 2,6% cât era în octombrie, la valori de sub 2% în celelalte luni. La nivelul lunilor decembrie 2008 –februarie 2009, cele mai multe locuri de muncă vacante erau oferite pentru următoarele ocupaţii: vânzător, lucrător comercial, confecţioner asamblor articole textile, bucătar, ospătar, şofer maşină de mare tonaj, lăcătuş mecanic. Cel mai bun raport locuri vacante/ număr de şomeri, luat ca exemplificare la nivelul lunii februarie 2008 se întâlneşte pentru următoarele ocupaţii: fierar betonist, lucrător comercial, sudor, şofer, confecţioner asamblor articole din textile, electrician de întreţinere şi reparaţii, tâmplar universal. În valoare absolută, cel mai mare număr de şomeri înregistraţi este întâlnit la cei care provin din rândul muncitorilor necalificaţi, după care se întâlnesc următoarele ocupaţii: lăcătuş mecanic, mecanic agricol, mecanic auto, strungar universal, vânzător, mecanic auto, electrician întreţinere şi reparaţii, confecţioner articole din textile, tesător, lucrător comercial, tâmplar universal, frezor universal, agent pază si securitate, şofer. Din prisma analizei ocupaţiilor cel mai des întâlnite atât la stocul de şomeri înregistraţi, cât şi la stocul lunar al locurilor de muncă vacante, desprindem următoarea concluzie care poate părea paradoxală, aceea că multe dintre ele se regăsesc în valori semnificâtive atât la locurile vacante, cât şi la şomajul înregistrat. Acest lucru este explicabil prin aceea că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare şi în paralel cu aceasta, la locul de muncă nu se poate realiza o negociere echilibrată a acesteia care să fie acceptată de ambele părţi (angajator - solicitant de loc de muncă). 4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004) În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Muntenia a cuprins un număr de 320 de întreprinderi totalizând un număr de 30.888 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,7% din întreprinderi, reprezentând 5,4% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe:
Regiunea se poate aştepta la o diminuare generală a forţei de muncă ocupate de aproximativ 11% în sectoarele analizate. Diminuarea forţei de muncă ocupate porneşte, în primul rând, de la o diminuare aşteptată în sectoarele Comerţ, Sectorul Public, Agricultură şi Construcţii, unde scăderea aşteptată din Sectorul Public constituie suma întregii descreşteri a forţei de muncă ocupate (în cifre absolute). Pe de altă parte, o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul Imobiliare, Industria Prelucrătoare şi Hoteluri şi Restaurante, acoperînd o creştere totală estimată la circa 8000 de noi locuri de muncă. Descreşterea forţei de muncă ocupate pare să aibă loc în primele 6 luni, cu excepţia situaţiei dezavantajoase din sectorul Comerţ şi Sectorul Public. Sectorul Public pare să fie aproape în permanenţă lovit de diminuări semnificative ale forţei de muncă ocupate. Pentru principalele sectoare, economia pare să-şi revină (chiar dacă nu perfect) după primele 6 luni. În primele 6 luni, riscul de alăturare la grupul şomajului pe termen lung va fi principala ţintă a acţiunilor de urmat. Tendinţele din cadrul sectorului Construcţii arată semne diverse de variaţii sezoniere, cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni, care, pe termen lung, va înregistra o creştere uşoară a forţei de muncă ocupate. Datele din anchetă pentru Regiunea Sud Muntenia evidenţiază că un procent de cca. 15% din firmele investigate la nivel regional au angajat absolvenţi din promoţia 2005, reprezentând 1,7% din totalul angajărilor în firmele respective. Cele mai interesate de angajarea absolvenţilor par să fi fost firmele din domeniul agricultură, silvicultură, piscicultură (18,2% din firmele investigate au angajat absolvenţi), urmate de comert (17,1%), industria prelucrătoare (17,0%), servicii publice (16,7%), tranzactii imobiliare (12,5%), construcţii (11.4%). Sectoarele cu cea mai mare pondere a absolvenţilor din totalul angajărilor în firmele respective au fost în ordine: tranzacţii imobiliare (5,5%), comerţ (2,9%), construcţii (2,3%), agricultură, silvicultură, piscicultură (2,3%), industrie (1,5%). 4.2.3.2 Anchete în rîndul angajatorilor şi salariaţilor, 2006, INSCMPS În primul semestru al anului 2006, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale în parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat un studiu pe bază de anchete în rândul angajatorilor şi al salariaţilor având ca obiectiv evaluarea cantitativă şi calitativă a deficitului de calificări la nivel naţional şi regional. Ancheta s-a realizat ca activitate a proiectului „Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt şi mediu” contractat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. Ancheta în rândul angajatorilor (13-24 februarie 2006) – eşantion de firme considerat de autori reprezentativ la nivel naţional şi regional, din punct de vedere al structurii firmelor pe clase de mărime, mai puţin pe structura activităţilor din economie. În cadrul acestui studiu, din Regiunea Sud Muntenia au fost investigate 155 firme, la care îsi desfăsurau activitatea 12.287 salariati (la 31.12.2005), rezultând o medie a numărului de salariati de 79,3. Distributia salariatilor pe grupe de varsta, la sfarsitul anului 2005 arată ca cel mai mare număr de salariati era cuprins la grupa de vârstă 25-39 ani, cu 42,4% din totalul salariatilor, la polul opus situându-se categoria celor care depăsesc 50 ani. Categoria celor mai tineri(sub 25 ani), reprezentă 16,6% din totalul salariatilor. Dintre firmele intervievate (155) un număr de 116 au angajat personal în 2005, ceea ce reprezintă o pondere de 74.8%. Din acest esantion, judetele în care s-a înregistrat cea mai mare proportie a agentilor economici care au angajat personal în anul 2005 au fost judetele Giurgiu, Ialomita, Calarasi. La nivel de regiune, cele mai avantajate au fost persoanele între 25 -39 ani în procent de 50,7%, urmate de persoanele mai mici de 24 ani în procent de 23,9 %. Pentru persoanele mai mici de 24 ani, situatia în Regiunea Sud Muntenia este apropiată de media regiunilor implicate în sondaj (23.9% fată de 24.1%). Cele între 40-49 ani se regăseau în proportie de 17,4%, iar persoanele de peste 50 ani în procent de numai 7,9%. Analizând, pentru judetele din Regiune, grupa care ne intereseaza cel mai mult, adică a tinerilor sub 25 ani, situatiile cele mai favorabile se întâlnesc în Arges (41,1%), Teleorman (37,2%), Dambovita (27,2%) cea mai dezavantajoasa situatie fiind cea din Calarasi (14,0%). Pe domenii de exercitare a profesiei, la nivel regional, distribuirea în ordine descrescătoare a numărului de personal angajat se prezinta astfel: textile–pielărie, servicii, agricultură, constructii si lucrări publice, mecanic. S-a cerut firmelor să răspundă la interogarea „în ce fel corespunde încadrarea salariatilor cu pregătirea profesională”, existând variantele de răspuns „toti”, „majoritatea„, mai putin de jumătate”, „nici unul”, si „nu stiu”. Fată de o medie generală de 36,7, respectiv 42,9 pentru variantele care arătau că încadrarea salariatilor s-a făcut conform cu pregătirea profesională, Regiunea Sud Muntenia înregistra valori de 35,5%, respectiv 41,3%, deci mai mici fată de alte regiuni. Referitor la nivelul aptitudinilor tehnice, firmele interogate apreciază că, pe o scară de la 1 la 10, acesta se situează pentru Regiunea Sud la 8,3 pentru salariatii cu pregătire medie si la 9 pentru salariatii cu pregătire superioară, valori identice cu media la nivel national. Estimarea privitoare la dinamica cererii pe termen scurt Asupra evolutiei numărului de salariati pe termen scurt (6 luni/ 1 an), s-au pronuntat angajatorii cuprinsi în esantion. Se poate remarca un optimism privitor la o dinamică pozitivă a numărului de salariati, atât la nivel national (unde 39,7%, din angajatori estimează cresterea numărului de salariati), cât si la nivelul Regiunii Sud Muntenia (valoarea este mai mare, 45,2%). La nivel Regional, alături de cei 45,2 % care prevăd o crestere a numărului salariatilor, 29,7% dintre angajatorii chestionati consideră că efectivele de salariati nu vor creste, iar 25,2% nu pot răspunde la această întrebare. Rezultă un grad satisfacător de încredere în privinta evolutiei numărului de salariati. Nivelul cu care se previzionează cresterea numărului de salariati pentru anul 2006 fată de 2005 –în decurs de 6 luni- este de 14,1% la nivel national, în timp ce la nivelul Regiunii Sud Muntenia, acesta era cu un procent mai ridicat (15,1%). Sondajul arăta o crestere la nivel Regional, de la un număr de 4.907 salariati, la 5.646 salariati, lucru ce s-ar fi realizat la nivelul a 70 firme. La nivel intrajudetean, situatia este diferită, judetele care anticipează cea mai mare crestere fiind Arges (proportia angajatorilor optimisti care vor creste numărul angajatilor fiind de 84%), Călăraşi (61,9%), Dâmboviţa (55%), la polul opus fiind Prahova si Giurgiu (11,1 respectiv 20%). Referitor la domeniile de exercitare a meseriei, se anticipează la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajări de personal, în special pentru: comert, servicii, turism si alimentatie, constructii, textile-pielarie situatie foarte apropiată de cea valabilă pentru nivelul national. Ancheta în rândul salariaţilor (1.239 subiecţi din 113 firme - eşantion stratificat de firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus menţionat în perioada 1-20 aprilie 2006, a permis următoarele concluzii valabile la nivel naţional, pe care ne permitem să le consideram valabile si la nivelul Regiunii Sud Muntenia: Uzura şi atrofierea calificărilor
Supra-calificare/ sub-calificare faţă de nivelul postului
Practicarea calificării obţinute în şcoală:
Mobilitate între domenii de calificare:
Schimbări la locul de muncă
Modalităţile de instruire la schimbarea locului de muncă
Instruirea pentru noile tehnologii
În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat şi o anchetă în rândul firmelor, complementară informaţiilor furnizate de prognozele realizate pe termen mediu şi lung.
- Eroarea tolerată la nivel naţional: ±1.55% la un nivel de încredere de 95%; - Rata locurilor de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare Eroarea tolerată la nivel regional: ±4.4% la un nivel de încredere de 95%
Fig. 4.2.3.2.a. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS Estimări cu privire la următoarele 6 și 12 luni pe regiuni de dezvoltare 
Fig. 4.2.3.2.b. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS REGIUNEA SUD MUNTENIA – RATA LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE  Se anticipează o creștere a numărului de salariați în următoarele 12 luni pentru industria textilă și confecții, grădinari și cultivatori și personal de serviciu din hoteluri și birouri.
4.2.4 Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional şi Tehnic. Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite. Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potenţială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu popuația ocupată (deși are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială estimeză necesarul de populație ocupată, însă evouţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu numai de evoluţiile economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică. A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menţionat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve. Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020. Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă. Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:
Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:
- evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013 - pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.
- VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013). - Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.
- VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013. - Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant. A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008. În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%). Rezultatele proiecțiilor
Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist. Tabelul nr. ... (mii persoane)
În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecţia cererii potenţiale relevante pentru invățământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov. Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009 Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul. Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potențiale, înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic. Prognoze ale cererii pentru Regiunea SUD MUNTENIA (nr. persoane)
Prognoze ale cererii pentru judeţul judeţul Dâmboviţa
Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea SUD MUNTENIA este următoarea Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Muntenia. %
Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul judeţul Dâmboviţa %
NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului, adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional, sunt justificate in baza urmatoarelor considerente:
Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii
Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020. Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2. Yüklə 1,78 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
