Planul de Management al Parcului Naţional Piatra Craiului cuprins

3.6.Evaluare pentru educaţie şi conştientizare

Populaţia locală nu are încă o imagine clară asupra activităţilor şi scopurilor Parcului şi confundă obiectivele acestuia cu cele ale altor proiecte ce se desfăşoară în zonă, în special legate de conservarea carnivorelor mari. Se poate menţiona că nivelul de conştientizare este mai ridicat în cadrul şcolilor şi liceelor din localităţile din zonă; o parte din vizitatori au cunoştinţe despre existenţa Parcului şi obiectivele sale.
Caracteristicile zonei:

Există şcoli de nivele diferite în toate localităţile şi licee în Zărneşti şi Rucăr. Şcolile sunt deschise pentru parteneriat cu parcul, fie datorită nevoilor de suport material şi inovator, fie datorită conştientizării necesităţii unei educaţii ecologice în şcoli.

Există şcoli cu preocupări în acest sens ca Şcoala nr. 1 Zărneşti, Grupul Şcolar Forestier Rucăr, Şcoala Dâmbovicioara, Şcoala nr. 3 Zărneşti, Liceul teoretic Zărneşti, Şcoala Generală Şirnea, Şcoala Generală Măgura, Şcoala Generală Peştera, Şcoala Generală 1 Rucăr, Şcoala Generală Podu Dâmboviţei.

Există un contact nemijlocit al comunităţilor cu Parcul, prin activităţile lor mai mult sau mai puţin tradiţionale, precum: creşterea vitelor şi păşunatul, activităţi meşteşugăreşti.

Există ONG-uri cu activităţi educative, de conştientizare, de refacere şi marcare a traseelor turistice.

Comunităţile au un acces mai mult sau mai puţin limitat la mass - media şi informare, de exemplu Zărneşti şi Măgura se află la poli diametral opuşi.

Topografia locului ajută la direcţionarea turiştilor şi facilitarea transmiterii mesajului.
Beneficii ale conştientizării:

Printre membrii populaţiei locale se pot identifica persoane/ organizaţii/ finanţatori care să devină purtătorii informaţiei dintre administraţia parcului, populaţia locală şi vizitatori.

Comportamentul civilizat contribuie la reducerea impactului asupra PNPC şi a mediului în general.

Creşterea numărului de vizitatori. Aceştia vor trebui să fie abordaţi ca 2 categorii:

Vizitatori care se concentrează în zonele de agrement uşor accesibile – acest fapt permite o conştientizare masivă şi încurajarea acestora de a rămâne în aceste zone ce au un nivel de conştientizare, în general, mai ridicat ;

Vizitatori care preferă parcurgerea traseelor mai dificile din masiv.

Atragerea şi încurajarea copiilor pentru realizarea de activităţi în domeniul protecţiei mediului.

Educaţia ecologică a copiilor are un efect social educativ mai larg asupra familiei şi comunităţii.

Beneficiile conştientizării sunt promovarea utilizării durabile a resurselor, conservarea biodiversităţii, creşterea numărului de turişti în zonă, turiştii având mai multe cunoştinţe despre valorile existente în zonă şi care se transformă în “ambasadori” ai Parcului.

Pentru programele de conştientizare trebuie avute în vedere următoarele grupuri ţintă:

a) proprietari de terenuri, crescători de animale, stăpâni de munte;

b) copii, în special elevi;

c) profesori;

d) vizitatori;

e) administraţie publică locală;

f) mass-media;

g) agenţi economici;

h) sponsori;

i) ONG-uri;

j) Organizaţii regionale, naţionale;

k) Preoţi, grupuri religioase.
Pentru realizarea conştientizării în funcţie de grupurile ţintă trebuie folosite următoarele mesaje cheie:

a) păstrarea unicităţii peisajului;

b) nevoia conservării şi protejării biodiversităţii;

c) dezvoltare durabilă a zonei;

d) implicarea comunităţilor în activităţile Parcului;

e) promovarea imaginii Parcului.

Ca parc naţional, Piatra Craiului reprezintă o bună oportunitate pentru a conduce cercetări. Această arie poate susţine proiecte de cercetări sociologice şi ştiinţifice în medii academice şi de conservare. Exemple de cercetări efectuate recent sunt supravegherea speciilor de plante şi animale în parc şi studiul tendinţelor turiştilor în şi în jurul PNPC.

Viitoarele cercetări trebuie să includă un inventar complet, multisezonal al numărului de turişti în zonă. Datele curente sunt valabile numai vara care este vârf de sezon şi toamna şi sunt reprezentative pentru un singur an. O serie de date multianuale vor permite administraţiei parcului să urmărească tendinţele turismului şi impacturile pozitive sau negative ale acestuia în zonă.

3.7.Situaţia actuală a managementului Parcului

În anul 2009 APNPC a devenit structură cu personalitate juridică, aflată în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, înfiinţată în urma Hotărârii Guvernului nr. 229/2009.

Parcul funcţionează în baza contractului de administrare, bugetul pentru funcţionare fiind asigurat de către Regia Naţională a Pădurilor Romsilva. De asemenea, obţinerea personalităţii juridice conferă administraţiei parcului dreptul de a participa la diverse programe de finanţare în domeniu, în special POS Mediu.

Îndeplinindu-şi atribuţiile, Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului a obţinut o dotare satisfăcătoare cu echipamente de birou şi de calcul, datorită proiectului finanţat de GEF prin Banca Mondială, de către Guvernul României şi Regia Naţională a Pădurilor Romsilva încheiat în anul 2006, pentru o bună desfăşurare a activităţilor, precum şi în urma derulării proiectului Life Natura Situri Natura 2000 în Parcul Naţional Piatra Craiului, încheiat în anul 2007. Aceste echipamente însă, în special tehnica de calcul, sunt uzate fizic şi moral, multe dintre ele fiind casate sau în curs de casare. De asemenea, autovehiculele aflate în dotarea administraţiei sunt învechite, iar întreţinerea lor este foarte costisitoare.

Recent, în urma unui proiect PHARE implementat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, administraţia a fost dotată cu 11 GPS-uri, 10 staţii radio portabile, un calculator desktop performant pentru GIS cu softul aferent, Adobe Photoshop, Corel Draw, un scanner cartografic.

Echipamentul de teren, respectiv saci de dormit, corturi, achiziţionat în urma acestor finanţări este uzat şi depreciat din cauza folosinţei îndelungate.

Prin proiectul GEF a fost construit Centrul de Vizitare Zărneşti, care este în prezent finalizat în proporţie de 60%, ca urmare a insuficientei finanţări din cauza devalorizării dolarului, în perioada de timp de la proiectare la execuţie.

Administraţia parcului intenţionează să depună o propunere de finanţare POS Mediu Axa 4, în vederea finalizării Centrului de Vizitare şi construirii unui punct de informare în zona Curmătura.

Personalul angajat are un nivel înalt de educaţie, respectiv studii superioare, este tânăr şi entuziast. De asemenea, faptul că administraţia Parcului este o subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva îi conferă o anumită prestanţă, dar în acelaşi timp şi obligaţii.

Sunt înfiinţate consiliile ştiinţific şi consultativ ale Parcului, care îndeplinesc rolurile de îndrumare şi consultare asupra activităţilor desfăşurate, componenţa acestora fiind reactualizată prin ordine ale ministrului mediului şi pădurilor în anul 2010.

În viitor, însă, este necesară acoperirea unei părţi mai mari din cheltuieli cu mijloace proprii de finanţare, cât şi găsirea unor alte surse de finanţare. Astfel, PNPC este una din zonele pilot ale unui proiect GEF finanţat prin UNDP România şi implementat de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, care vizează Îmbunătăţirea Managementului Financiar al Reţelei de Parcuri din Carpaţi.

Administraţia beneficiază de suportul ONG-urilor cu specific de mediu care acţionează în zonă, de cel al instituţiilor descentralizate ale statului din domeniul protecţiei mediului, precum şi de cel al autorităţilor locale şi judeţene.

Totuşi, toate acţiunile care se desfăşoară în Parc de către diferite organizaţii necesită o mai bună coordonare, iar faptul că PNPC este situat pe raza a 2 judeţe, Braşov şi Argeş, nu contribuie la uşurarea activităţilor.

Restituirea pădurilor de pe suprafaţa parcului către foştii proprietari creează pericolul degradării acestora, dacă nu vor fi gospodărite în regim silvic.