Poetul lunii: Ovidiu Genaru La o noua lectură

Greşeli gramaticale frecvente în limba română: „aşază”, nu „aşează”. „Spre exemplu, mulţi români nu ştiu că verbul «a aşeza» se scrie, la persoana a treia, «aşază», nu «aşează»”, spune profesoara de limba română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Naţional «Tudor Vianu» din Capitală. 

 „De multe ori aud persoane care spun «i-ar place» în loc de «i-ar plăcea», fiind vorba de condiţionalul optativ care se formează de la infinitivul verbului. O altă problemă este pentru mulţi imperativul negativ care se formează tot de la infinitiv. «Taci!» - «Nu tăcea!» este corect, în loc de «Nu tace!». Un alt exemplu ar fi «Nu te complăcea într-o situaţie umilitoare!» în loc de «Nu te complace într-o situaţie umilitoare!». De asemenea, românii au o problemă cu ştiinţă/conştiinţă, pe care le mai scriu cu un singur «i»", a explicat Stanca. 

 Greşeli gramaticale frecvente în limba română: „i”-urile care ridică probleme. Profesoara a mai atras atenţia că unele persoane mai scriu „tu ştii" cu un singur „i", ceea ce nu este corect, verbul „a şti" are doi „i" la persoana a II-a singular, indicativ prezent şi conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă.

 „O altă problemă pe care am întâlnit-o este la genitivul dativ singular, care se formează de la nominativ plural. Spre exemplu, corect este «regulamentul ordinii», nu «regulamentul ordinei». De asemenea, unii români nu ştiu că atunci când un adjectiv este trecut în faţa substantivului, acesta preia articolul, adică «ochii albaştri» devine «albaştrii ochi». Şi la pronume au probleme, spre exemplu, nu prea se ştie că «eu însumi», la feminin este «eu însămi», iar «noi înşine» este «noi însene»", a mai spus profesoara.

 Mulţi români folosesc greşit şi prepoziţia „pe”. „În limba română, pronumele relativ «care» cu funcţie sintactică de complement direct trebuie să fie însoţit de prepoziţia «pe», explică specialiştii.

 Alte greşeli gramaticale frecvente în limba română. „Aş adăuga aici şi exemplul mult-folositului «am luat la cunoştinţă». Formularea corectă este «am luat cunoştinţă (de ceva)», dar «mi s-a adus la cunoştinţă (ceva)». De asemenea, «servici» este greşit! Cuvântul acceptat de norma literară este «serviciu», la fel şi «chitară» (nu «ghitară»), «chiuvetă» (nu «ghiuvetă»), «ţigară» (nu «ţigare»).Românii spun «suntem la restaurant, servim ceva», deşi nu servesc nimic, doar mănâncă. Ospătarul este singurul care «serveşte».

 La fel, auzim (chiar şi la TV), despre «ultimile zile» – v-aş întreba, spunem «aceste ultimi zile de vară» sau «aceste ultime zile de vară»? Dacă aţi ales a doua variantă, atunci trebuie să spuneţi şi «ultimele zile de vară».

 Nu mai discutăm despre celebrul «â» din mijlocul cuvintelor. Puţini au înţeles că se scrie «reîncarnare», nu «reâncarnare», «reînnodare», nu «reânnodare», «reînviere», nu «reânviere». Şi asta pentru simplul motiv că acel «re» este doar un prefix ataşat unui cuvânt care începe cu «î», şi aşa trebuie să rămână. 

 Că tot veni vorba, când scriem cu doi «n» şi când cu unul singur? Simplu: dacă vreţi să scrieţi «în» în faţa unui cuvânt, trebuie doar să verificaţi dacă acesta începe cu «n» – atunci litera «n» se dublează. Adică: nod, înnoda, nor, înnora. Dacă nu este vorba despre un «în» adăugat, ci cuvântul în sine începe cu acest grup de litere, nu-l dublăm pe «n»: înot («ot» nu este un cuvânt), învestitură («vestitură» nu este un cuvânt), începător («cepător» nu este un cuvânt)”, a explicat Mihaela Apetrei, senior trainer pentru Public Speaking şi Comunicare. 

 De ce facem greşeli gramaticale şi cine dictează normele lingvistice. Contactat de „Adevărul", lingvistul Alexandru Nicolae de la Institutul de Lingvistică al Academiei Române a explicat că incidenţa greşelilor gramaticale este mai mare în română fiindcă este o limbă cu „acord bogat", adică există mai multe forme flexionare ale cuvintelor.

Umor: Francezii salvează pacea: după Ucraina, i-au oferit lui Putin și Alsacia și Lorena!

de Spartakus , 08 februarie 2015. www.academiacatavencu.ro

Întors azi-noapte din Rusia, Francois Hollande, președintele Franței (am făcut această precizare pentru cititorii care au deschis mai târziu aparatele de radio și cred că omul e președinte de asociație de locatari), s-a declarat optimist în privința rezolvării crizei din Ucraina. După negocieri intense purtate de Vladimir Putin și Angela Merkel, negocieri la care și Hollande a avut o contribuție deosebită, el turnând în pahare și întrebând, când și când, din obișnuință, desigur, dacă să aducă nota de plată, părțile au ajuns la un consens.

Pentru a oferi ”pace în vremurile noastre”, cum spunea un alt păcălici celebru, Neville Chamberlain, Hollande și Merkel au acceptat toate propunerile lui Putin: astfel, Ucraina va reveni la patria-mamă-vitregă Rusia, nemții și francezii vor primi de două ori mai multe gaze de la dictatorul rus, cam balonat în ultima vreme, iar ucrainenii care se opun unirii cu Rusia vor primi și ei o doză dublă de poloniu în ceai.

Însă propunerea care i-a închis definitiv gura lui Putin a venit din partea lui Hollande. Acesta, văzând că dictatorul rus tot e nemulțumit, în ciuda concesiilor făcute, și amenință să-și bată gimnasta de supărare, a venit cu o ofertă-șoc: va oferi rușilor și Alsacia și Lorena, doar să nu declanșeze războiul mondial.

”Oricum Alsacia și Lorena erau, de fapt, ale nemților, deci ei ar trebui să se simtă păgubiți, nu noi. Și oricum, ce mi-e că le iau rușii acum, ce mi-e că le iau arabii peste zece ani?, a precizat Hollande, care a cerut însă francezilor dezamăgiți de defetismul lui să stea liniștiți, fiindcă până la urmă o să vină americanii și o să le dea, ca de obicei, provinciile înapoi.

Mari muzicieni români: Toni Iordache