Prezentare geografică

Trasee turistice

A. Trasee de pătrundere în masiv

1. RĂŞINARI - PALTINIŞ

VARIANTA 1: RĂŞINARI - CABANA CURMĂTURA ŞTEZII -DEALUL VĂLARE - DEALUL POPLACA - SCHIT - PĂLTINIŞ

Durata: 4½-5 ore; cu autobuzul 1 oră. Marcaj: bandă roşie. Traseu accesibil şi iarna. Şosea modernizată.
Acest traseu, ce însumează 20 km, este cel mai vechi itinerar turistic care leagă Sibiul cu staţiunea Păltiniş trecînd prin comuna Răşinari. În mod obişnuit el se parcurge cu autobuzele I.T.A. de la autogara din Sibiu (mai exact din faţa bisericuţei), situată lîngă gara C.F.R. Ieşind din comuna Răşinari, şoseaua urmăreşte pe 3,5 km Valea Şteaza pînă la cabana Curmătura Ştezii. În acest punct drumul se ramifică în două direcţii. Varianta 1 urcă panta puternic înclinată, în serpentine dese, pe Dealul Călugărului. Serpentinele se răresc treptat, trecînd apoi prin dreptul Dealului Blidărei (1 220 m) şi pe lîngă coama largă a Dealului Vălare (1 348 m). Şoseaua suie în continuare pe versantul vestic al Dealului Poplaca (1 384 m), trece prin şaua în apropierea căreia se găseşte schitul, de unde mai sînt 2 km pînă la staţiunea Păltiniş.
VARIANTA 2: RĂŞINARI - VALEA STRÎMBA - ŞAUA DĂDÎRLAT - VALEA ŞTEAZA - SCHIT - PALTINIŞ

Durata: 5 ore. Marcaj: bandă roşie. Traseu neindicat iarna.
Acest traseu se poate face pe jos, numai în sezonul cald al anului, iarna fiind pericol de înzăpezire. În acest scop se pleacă din Sibiu cu tramvaiul pînă la Răşinari. Cu această ocazie se poate vizita şi renumita comună a mărginenilor, care a făcut obiectul celei mai vaste monografii scrise la începutul secolului nostru de V. Păcală (1915). Alături de obiectivele turistice este interesant de remarcat de asemenea şi ceea ce a mai rămas din vechea arhitectură a satului — case de lemn acoperite cu şindrilă, avînd stîlpii şi porţile măiestrit lucrate, troiţe frumos pictate etc.

Din apropierea muzeului etnografic se urmăreşte firul Ştezii pînă la ieşirea din Răşinari. După ce am ieşit din comună, privirile sînt atrase de pădurea de pini de pe abrupturile Dealului Ganţa (920 m) aflat în dreapta văii. ln stînga se înalţă Dealul Fraga (1 031 m) acoperit cu păduri tinere de foioase. Urmînd valea în amonte ajungem la ultimul grup de case, iar lîngă podul de beton din apropiere, pe stîlpul cu marcaje indicatoare, se poate citi că pînă la Păltiniş, trecînd pe la Curmătura Ştezii, sînt 18 km de mers pe şosea, iar pînă la Sibiu 14 km. O altă săgeată, avînd marcajul bandă roşie, indică poteca peste Şaua Dădîrlat şi Valea Ştezii pînă la Păltiniş. În faţa noastră se află valea largă şi despădurită a Pîrîului Strîmba, afluent al Ştezii. Din Răşinari şi pînă aici, drumul durează o oră.

Lăsăm în dreapta şoseaua şi urmărim firul Văii Strîmba pe vechiul drum de căruţe. După puţin timp îl abandonăm şi ne angajăm pe poteca ce intră în pădure, paralel cu pîrîiaşul al cărui curs prezintă mici cascade. După puţin timp, poteca urcă pe versantul din dreapta, şerpuind în serpentine strînse pînă într-un luminiş mărginit de fagi. Aici este Şaua Dădîrlat (876 m) situata între Dealul Lungului (998 m) şi Dealul Burului (1 176 m), după 1¼ oră de urcuş. Trecem culmea şi coborîm din nou pe şoseaua ce urmăreşte Valea Ştezii. Panta devine mai uşoară, iar drumul forestier ce merge printre versanţii împăduriţi trece pe la cantonul silvic Santa. În dreapta se iveşte plaiul acoperit de pajişti al Dealului Poplaca.

În continuare folosim poteca ce suie panta prin poiana de curînd apărută în urma tăieturii. Brazii din marginea pădurii poartă din nou însemnele marcajului turistic. Foarte curînd în rarişte se iveşte schitul şi construcţiile aferente lui. Dacă vrem să renunţăm la potecă, putem merge pe şoseaua asfaltată pînă la Păltiniş, unde ajungem într-o jumătate de oră. La o curbă a acesteia este cabana turistică „Trecătoarea cerbilor" (1 410 m), iar în continuare, înainte de a intra în Păltiniş, se desprinde în dreapta „Calea studenţilor", ce coboară spre Cheile Cibinului, pe stînga aflîndu-se casa de vînătoare Păltiniş.

De asemenea, marcajul de pe stîlpul indicator, aflat pe şosea în apropierea schitului, indică şi posibilitatea de a ajunge la Păltiniş pe „Calea Hoţilor" (½ oră), care, urcînd pe versantul estic al Dealului Păltiniş (1 470 m), ne duce deasupra staţiunii. Din centrul staţiunii folosim şoseaua ce urcă spre Santa şi în mai puţin de ¼ oră ajungem la cabana „Păltiniş" (Vila nr. 1) de la poalele Muntelui Onceşti (1 713 m). În faţa cabanei se află marcaje ce indică accesul spre Vîrful Cindrel, prin Poiana Găujoara, spre Cheile Cibinului şi cabana Fîntînele, spre cabana Gîtu Berbecului pe la stîna din Bătrîna Mică şî în Ciupari peste Dealul Nanu şi pe Valea Sadului. Cei care doresc să meargă cu bicicleta sau motocicleta pot folosi ambele drumuri pentru a ajunge la Păltiniş.
VARIANTA 3: CABANA CURMĂTURA ŞTEZII - VALEA ŞTEAZA - SCHIT - PALTINIŞ

Durata: 3½ ore. Marcaj: bandă roşie. Traseu accesibil şi iarna.
Această variantă urmăreşte şoseaua forestieră, ce porneşte de la cabana Curmătura Ştezii şi urcă de-a lungul Văii Şteaza pînă la cantonul silvic „Santa". De aici se continuă cu traseul variantei precedente pînă la schit şi în continuare pînă la Păltiniş.
VARIANTA 4: VALEA ŞTEAZA - SANTA - PALTINIŞ

Durata: 4 ore, cu maşina 1 oră. Marcaj: bandă roşie. Traseu accesibil şi iarna.
În caz că urmărim şoseaua forestieră şi după ce trecem de cantonul silvic Santa, urcăm serpentinele pînă în Poiana Santa, unde sînt trei cabane, iar de aici drumul duce foarte uşor pînă la Păltiniş (4 km).
2. HALTA SIBIEL - LOCALITATEA FÎNTÎNELE - DEALUL LĂPUŞEL - CABANA FÎNTÎNELE

Durata: 3-3½ ore. Marcaj: cruce albastră. Traseu accesibil şi iarna.
După ce coborîm din tren lo halta Sibiel, ne orientăm după stîlpul cu indicator: spre cabana Fîntînele 3 ½ ore. Mergînd mai departe pe şoseaua locală, care leagă localitatea Orlat cu Sibielul, după 1 km ajungem la o bifurcaţie, unde lîngă un podeţ se află un stîlp cu două table indicatoare: una spre Sibiel (2 km), alta spre Orlat (3 km). De aici pînă în satul Fîntînele sînt aproximativ 1,5 km.

Pe de altă parte, mult mai simplu se poate veni cu autobuzele I.T.A., care merg pe ruta Sibiu — Orlat - Sibiel - Vale - Sălişte şi opresc tot în acest punct. După ce trecem podul, apucăm pe drumul de care la stînga, printre livezile soţului Fîntînele şi intrăm în localitatea situată la circa 600 m altitudine.

Mergînd în continuare prin sat ajungem la un izvor cu jgheab betonat, unde o săgeată arată direcţia spre cabană. Abandonăm strada principafă şi, ducîndu-ne pe un drum din dreapta, traversăm podul, după care întîlnim un stîlp de marcaj cu săgeţi indicatoare, spre cabana Fîntînele 3 ore şi spre staţia C.F.R. Sibiel 2 km. De aici, ne angajăm pe drumul de care prin Valea Zăvoaie, ce suie culmea împădurită din dreapta.

În curînd ajungem într-o poieniţă, la un izvor, de unde vom urma drumul larg de care fără a ne abate pe poteci. La scurtă vreme pădurea se termină şi ne apare în faţă, dincolo de valea adîncă şi împădurită din dreapta drumului, Vîrful Cetatea, numit aşa după ruinele unei cetăţi medievale de pe culme. Acest vîrf este complet împădurit. La dreapta se află Valea Utîi, peste care vedem Vîrfurile Boitelor şi Scărijei.

Panta scade şi, traversînd Pîrîul lui Toderaş, ajungem pe o culme largă numită de localnici Lăpuşelul sau Între Plaiuri. În dreapta ei se vede Valea Cetăţii, afluenţă a Sibielului. De aici, priveliştea este încîntătoare, în fundal profilîndu-se culmea muntoasă cuprinsă între vîrfurile Cindrel şi Păltiniş. În jur, cît vezi cu ochii, se întind livezile şi fîneţele, printre care se înalţă casele de vară ale localnicilor în care ne putem adăposti la nevoie.

La stînga, în vale, curge Orlăţelu, mărginit pe dreapta de muntele împădurit Dosu Orlatului. De aici pînă la cabana Fîntînele parcurgem un drum de culme uşor fără diferenţe mari de nivel, ale cărui marcaje se află pe pietre sau pe stîlpi. La aproximativ 3½ ore de la plecarea din staţia C.F.R. Sibiel sau 3 ore de la coborîrea din autobuz, sosim într-o poiană, unde poteca pe care am venit se încrucişează cu cea care duce la Vîrful Frumoasa (traseul nr. 12); de asemenea ea are o porţiune comună cu cea care pleacă spre Crinţ (traseul nr. 11), precum şi cu traseul nr. 9 către Păltiniş prin Cheile Cibinului. De aici coborîm spre dreapta într-o vîlcea şi intrăm în poiana de pe Dealul Piciorul Fîntînelelor, unde se află cabana Fîntînele (1 257 m). Aerul ozonat fortifică sănătatea, iar liniştea ne deconectează de zgomotul oraşelor. În timpul iernii se poate schia pe pantele domoale ale acestor plaiuri, accesibile începătorilor.

3. SĂLIŞTE - DEALUL FÎNTÎNA MĂRULUI - CABANELE CRINŢ

Durata: 4-5 ore. Marcaj: triunghi roşu. Traseul pe şosea: 14 km. Traseu accesibil şi iarna.
Acest traseu pătrunde prin partea nordică în Munţii Cindrel şi este foarte căutat de turişti datorită drumului carosabil, ce permite o bună legătură cu complexul de cabane Crinţ.

Drumul începe din dreptul liceului din Sălişte, unde apare marcajul cu triunghi roşu. De aici mergem tot la dreapta, trecem podul de beton şi urcăm serpentinele pe Dealul Satului (860 m), care este neîmpădurit. Poteca părăseşte pentru un timp şoseaua şi intră în pădurea de fag. După o jumătate de oră ieşim într-un mestecăniş de pe plaiul Gruiul Plopului, unde, lîngă o troiţă, reîntîlnim şoseaua. Urmărind scurtăturile potecii sau drumul carosabil ajungem pe culmea ocupată de întinsa Poiană Santa, înconjurată de mesteceni şi brazi, avînd pe dreapta Valea Muierii, iar pe stînga Valea Sibielului.

Mergînd mai departe pe plai, spre vest, sosim la izvorul betonat Fîntîna Mărului (Şipotul Moşului) (1 050 m). După cîteva minute de mers drumul se bifurcă. Şoseaua o ia pe versantul superior al Văii Tilişcuţei, iar poteca de picior urcă pe culmea Dealului Piciorului Crinţului (1 279 m).

Peisajul minunat, cu poieni şi brazi înalţi, aerul înmiresmat şi liniştea desăvîrşită merită oboseala turistului. Poteca noastră întîlneşte aici traseul nr. 10 (triunghi albastru), ce vine de la cabana Fîntînele, traversînd Valea Sibielului şi Valea Săroaia. După ce poteca s-a unit cu şoseaua, mai mergem puţin şi apar cabanele Complexului Crinţ. Trecem pe lîngă ele pe şosea şi într-un sfert de oră ajungem pe o platformă la cabana centrală (1 280 m).

Complexul de cabane Crinţ, situat într-o zonă de pajişti şi fîneţe, pe culmi domoale, înconjurate de păduri de brad şi molid, are un climat liniştit şi binefăcător. Drumul carosabil, care îl leagă de Sălişte (14 km), uşurează accesul la aceste cabane. Iarna, pe pantele nordice, se poate practica schiul. Toate aceste caracteristici constituie premisele dezvoltării sale viitoare în sensul unei staţiuni climaterice de altitudine de tipul Păltinişului.
4. SADU - CABANA VALEA SADULUI - BUFETUL CIUPARI - CABANELE GÎTU BERBECULUI

Durata: 1½— 2 ore cu maşina. Traseu pe şosea: 32 km.
Drumul cel mai scurt spre aceste cabane este din staţia C.F.R. Tălmaciu aflată la 8 km de comuna Sadu. Se poate pleca însă şi din oraşul Sibiu, dar atunci distanţa este mult mai mare, totalizînd 62 km. Ţinînd totuşi seama de mijloacele de transport auto şi de cursele de I.T.A., care unesc zilnic Sibiul de comuna Rîul Sadului, precum şi de cabanele Gîtu Berbecului, drumul nu va fi atît de greu.

Traseul merge pe şoseaua pietruită, pînă la cabană, prelungindu-se ulterior pînă la obîrşia Sadului, pe unde se face legătura cu Valea Frumoasei. Acest traseu se poate parcurge şi pe jos, avînd pentru cazare cabana Valea Sadului şi punct de popas la bufetul Ciupari. Farmecul munţilor, al satelor prin care trecem, dar mai ales al rîului, care şi-a săpat un adevărat defileu, fac drumul plăcut şi recreativ. Acest traseu este accesibil de asemenea autoturismelor şi cicliştilor, dar este mai greu în ultima parte.

Dacă plecam din comuna Sadu pe şosea, urmărim valea rîului cu acelaşi nume, încadrată de pantele abrupte ale Dealurilor Sorbu Mic (753 m) şi Chicioara (1 015 m), situate la nord-vest şi cele ale Prislopului (765 m) şi Pleşei (1 148 m), aflat la sud-est. În stînga rămîn Văile Priboiului, Varului şi Mesteacănului afluenţi ai Sadului din Munţii Ştefleşti. La 4 km de comună ajungem la „Masa Verde" (540 m), un mic şes înierbat, care permite un popas agreabil. Mai departe pe stînga şoselei, un stîlp de marcaj indică: 3 km pînă la cabana Valea Sadului, 7 km pînă la bufetul Ciupari şi 26 km pînă la cabana Gîtu Berbecului. Tot din acest loc începe traseul spre cabana Prejba.

Mergem înainte pe valea care s-a îngustat lăsînd în dreapta, peste rîu, pantele abrupte ale „Feţii Rîului", iar pe stînga Valea Juvertului, şi, după puţin timp, ajungem într-o luncă largă, unde Sadu primeşte Pîrîul Plaiului cu izvoarele în Munţii Ştefleşti. În amonte, valea se strîmtează şi ajungem la cabana Valea Sadului situată lîngă şosea, la confluenţa Pîrîului Lacului cu Sadu. La stînga avem Vîrful Prislopul, iar în dreapta versantul sudic al Măgurii Cisnădiei (1 304 m).

Valea străjuită de păduri se lărgeşte treptat spre bufetul Ciupari, unde se poate face un popas în bune condiţii, iar în apropiere e staţia de autobuz I.T.A. La intrarea în Ciupari, pe un stîlp, este semnalată poteca nemarcată, care urcă peste Vîrful Plaiului, în direcţia Răşinari (traseul B) şi la Cisnădioara (traseul C), iar la ieşirea din comună întîlnim marcajul cruce roşie către cabana Prejba.

Mergînd mai departe pe şosea ajungem în satele Rîul Sadului (630 m), Drăgăneasa şi Fundu Rîului mărginite de păduri şi fîneţe. În acest sector întîlnim ca afluenţi mai importanţi ai Sadului Valea Prejbei, Valea lui Roman şi Pîrîul lui Ivan, cu obîrşiile în Munţii Ştefleşti, Valea Vîrjoghii şi Valea Pinului, care vin din Munţii Cindrel.

La ieşirea din satul Fundu Rîului, acolo unde Pîrîul Pinului se varsă în Sadu, vom vedea marcajul cu cruce roşie indicînd traseul nr. 8 (Păltiniş - Muntele Onceşti — Dealul Nanu — Dealul Capra). După 2 km intrăm în Sădurel, unde valea se strîmtează din nou între versanţii abrupţi ai Dealului Capra (1 194 m) la nord şi Porcoviţa (1 385 m) la sud. La ieşirea din cătun se deschide în stînga gura Văii Sădurel.

În continuare şoseaua merge paralel cu Sadu pe la poalele Dealurilor Nanu (1 223 m) şi Grosu (1 515 m), lăsînd pe dreapta Pîraiele Grosu şi Bătrîna. În scurt timp serpentinele ne vor conduce pe malul lacului de acumulare Negovanu, la cabanele de la Gîtu Berbecului (1 175 m).

În aceste locuri, unde omul a supus natura, scoţînd lumină din apele Sadului, frumuseţea şi liniştea peisajului răsplătesc din plin turistul obosit. Aici este punctul de întîlnire a mai multor trasee turistice, favorizate în traversarea văii adînci şi prăpăstioasă a Sadului de barajul Lacului Negovanu, peste care se face dealtfel legătura între Munţii Cindrel şi Ştefleşti. Astfel, dinspre sud (Munţii Ştefleşti) întîlnim poteca marcată cu triunghi roşu, care duce spre casa de vînătoare Dobrun, peste Vîrfurile Pleşa şi Negovanu, iar mai în amonte, către dreapta, este poteca cu acelaşi marcaj care pleacă la Păltiniş pe lîngă stîna din Bătrîna Mică şi Poiana Muncel (traseul nr. 7).

Urmînd drumul forestier în amonte pe Valea Sadului urcăm în Şaua Ştefleşti, care formează cumpăna apelor între bazinul Sadului şi a:l Sebeşului. Acolo, în dreptul unei stîne întîlnim poteca marcată cu bandă roşie, ce face legătura între Munţii Cindrel şi Munţii Ştefleşti îndreptîndu-se spre cabana Obîrşia Lotrului. Putem continua drumul coborînd pe Valea Frumoasei pînă la Tărtărău şi de acolo pe Valea Sebeşului la cabana Oaşa Mică.

5. CĂPÎLNA - ŞUGAG - TĂU BISTRA - CABANA OAŞA

Durata 3½-4 ore. Traseu pe şosea 53 km.
Acest traseu se identifică cu frumoasa şosea naţională Sebeş - Novaci (D.N. 67 c, 144 km), care leagă Transilvania cu Oltenia. Pînă la cantonul Tărtărău, şoseaua urmăreşte cursul Sebeşului, care separă Munţii Cindrel la est de Munţii Şureanu la vest. Ea străbate apoi spre sud Munţii Ştefleşti pînă la Obîrşia Lotrului, iar de acolo Munţii Parîng.

Cursele zilnice de autobuze între Sebeş — Şugag — Tău Bistra şi Oaşa Mică, precum şi intensul trafic, datorat exploatărilor forestiere, înlesnesc vizitarea obiectivelor turistice de pe Valea Sebeşului.

Primul obiectiv turistic îl constituie, fără îndoială, ruinele cetăţii dacice de la Căpîlna, care întrece cu mult toate aşteptările, fiind în acelaşi timp unul din cele mai incontestabile „documente nescrise" ale poporului român. Vizitatorul rămîne impresionat în faţa frumuseţii acestui „cuib de vulturi" situat pe vîrful unei înălţimi relativ izolate şi apărată din trei părţi de pante abrupte.

Fig 06

Pentru a ajunge la ea, putem coborî din autobuz în centrul şartului Căpîlna (400 m), de unde va trebui să mai mergem circa 3 km pe şosea înspre Şugag, pînă la „Podul Cetăţii", primul pod ce traversează Sebeşul. De la „Podul Cetăţii" urcăm pe Valea Gărgălăului, după ce trecem pe lîngă o mică carieră de piatră de pe dreapta văii. Poteca urmăreşte firul apei, este nemarcată, dar largă şi bine întreţinută avînd chiar bănci pentru odihnă. Din cauză că dealurile din jur sînt intens locuite, trebuie să fim atenţi spre a nu intra pe una din nenumăratele cărări, care se bifurcă din poteca principală. După circa ½ oră de urcuş uşor, poteca se abate spre stînga şi ieşim din pădurea de fag. În continuare suim pantele domoale ale Dealului Cetăţii (660 m) în vîrful căruia se află temelia din blocuri mari de calcar a cetăţii dacice şi a zidului circular care o înconjoară. Aşa cum arată M. Măcrea şi I. Bereiu (1966) cetatea a fost construită în secolul I î.e.n., şi a durat pînă în timpul celui de al doilea război daco-roman în vara anului 106, cînd romanii cucereau Dacia, inclusiv capitala statului dac — Sarmizegetusa.

Partea cea mai importantă a acestui traseu începe în comuna Şugag, de unde se poate face legătura cu o serie de poteci marcate şi drumuri forestiere de acces, atît către Munţii Cindrel, cît şi spre Munţii Şureanu. Aproape de Şugag este satul Dobra, despărţite fiind doar de rîul Sebeş.

Prin satul Dobra trece un drum, ce coboară în serpentine de la lina, făcîndu-se altfel joncţiunea cu Sibiul prin intermediul satelor mărginene. Tot de aici urcă un drum forestier, paralel cu Valea Dobrei, care se bifurcă la confluenţa cu Pîrîul Pogoana. În stînga se continuă pe Valea Dobrei şi apoi pe Valea Duşilor, ajungînd sub culmea pe care este cantonul silvic „La Duşi". Dacă urcăm puţin mai sus întîlnim marcajul triunghi roşu al traseului nr. 12 (Crinţ — Vîrful Rudarilor — Vîrful Strîmba Mare -Vîrful Frumoasa). În dreapta, drumul forestier urmăreşte Valea Pogoana pînă în apropiere de cantonul silvic Muncelul Mic şi intersectează, dacă urcăm pe culme, marcajul bandă albastră al traseului nr. 13 (Colonia Bistra — Vîrfu'l Rudarilor).

Pînă la cătunul Tău Bistra, Valea Sebeşului se strîmtează progresiv, avînd aspect de defileu. În dreapta noastră se află Culmile Cucuiu (1 238 m) şi Ivănuşu (1 398 m), iar la stînga Culmile Fîntînele (1 261 m) — Runcu (1 355 m) — Porumbelu (1 250 m), între care apele rîului formează cataracte, numite de localnici „La Ţurloaie". După ce ieşim din zona acestor praguri, trecem pe lîngă stîncile „La Grumaji", iar la o cotitură admirăm în stînga „Masa Jidovului", o stîncă izolată foarte înaltă şi subţire, care are pe vîrf o mică platformă sub formă de masă.

Înainte de a ajunge în cătunul Tău Bistra, care actualmente s-a dezvoltat foarte mult, construindu-se numeroase case şi blocuri pentru muncitori, vedem tot pe versantul stîng imensa galerie de fugă a lacului de acumulare la care se lucrează şi care se va întinde în amonte. Aici valea se lărgeşte foarte mult, datorită în primul rînd confluenţei cu Pîrîul Bistra, unul din cei mai mari afluenţi ai Sebeşului. Paralel cu Bistra urcă o şosea forestieră, care se continuă pînă aproape de izvoarele ei, iar de la cabana de vînătoare Tortura se bifurcă, urmărind Valea Tortura pînă sub Vîrful Strîmba Mare. Dacă mergem de la Tău Bistra pe acest drum forestier ne putem opri la staţia I.F.-ului Bistra, unde este şi un magazin alimentar şi de unde putem urca pe poteca cu marcaj bandă albastră spre cantonul silvic Bistra, iar de acolo la Colonia Bistre, spre a urmări traseul nr. 13 spre Vîrful Cindrel. În caz că avem posibilitatea şi dorim să mergem pînă la cabana de vînătoare Tortura, urmăm drumul forestier pînă la confluenţa Pîrîului Tortura cu Bistra. Mergînd în continuare pe drumul forestier de pe Valea Bistrei şi a Torturei pînă la punctele terminus putem să urcăm pe culme, unde întîlnim acelaşi traseu cu marcaj bandă albastră spre vîrful Cindrel.

Şoseaua naţională (D.N. 67 c) urmăreşte însă Valea Sebeşului, care păstrează şi în amonte aspect de defileu, despărţind Culmile Tomnaticu (1 280 m) la est şi Miraşu (1 550 m) la vest şi ajungem în cătunul Mijlocia, de la poalele Muntelui Mijlocia (1 557 m). În continuare, Sebeşul îşi croieşte acelaşi drum strîmt şi în amonte, printre Dealurile Groscioara (1 402 m) la vest şi Căzile (1 486 m) la est, pe culmea ultimului fiind şi o casă de vînătoare. De asemenea mai primeşte doi afluenţi mari, Prigoana la vest şi Cibanul la est, pe a căror văi urcă drumuri forestiere pînă spre obîrşii.

Urcînd drumul forestier de pe Valea Cibanului, la circa 2 km ajungem la un mic lac pe malul căruia se află casa de vînătoare Cibanul, de lîngă care suie, dealtfel, şi o potecă nemarcată de culme, ce intersectează traseul nr. 14 cu marcaj cruce roşie (Oaşa Mică — Vîrful Cindrel). Tot din apropierea lacului se poate urca pe o potecă nemarcată în stînga, la casa de vînătoare Căzile. Dacă dispunem de o ocazie putem merge în contimuare pe drumul forestier pînă la casa de vînătoare Ciuciula, situată pe valea cu acelaşi nume, afluenţă pe dreapta a Cibanului sau pe cel care urcă pe Pîrîul Marginea lui Manu ajungînd sub Vîrful Foltea, unde intersectăm traseul nr. 13, marcaj banda albastră, spre Vîrful Cindrel.

Revenind la traseul nostru de pe Valea Sebeşului, după ce trecem printre Dealurile Fata (1 507 m) la vest şi Răstoaca Hurdubelului (1 353 m) la est şi traversăm Pîrîul Hurdubelului, ajungem în cătunul Oaşa Mare, aşezat lîngă stăvilarul unui fost lac. În aval se construieşte actualmente barajul viitorului lac de acumulare. De la Oaşa Mare, unde este şi un canton silvic, valea începe să se lărgească foarte mult sub forma unui bazinet. Tot aici şoseaua traversează Sebeşul pe malul stîng, mergînd pe sub Dealul Fetiţa (1 696 m). Pe dreapta şoselei apare marcajul cruce roşie care duce spre vest la cabana Şureanu.

După ce trecem pîrîul Vailea Mare, ce vine de sub Vîrful lui Pătru (2130 m), întîlnim o bifurcaţie. Pentru a sosi la cabana Oaşa Mică alegem drumul din dreapta, ce străbate o pădurice şi se continuă cu o alee, pe marginea căreia este o bisericuţă de lemn în stil maramureşean. Curînd ieşim într-o mică poiană în care se găsesc mai multe vile, o casă de vînătoare, cantonul silvic şi în fine cabanele de la Oaşa Mică (1 207 m).

Şoseaua naţională continuă însă pe malul drept aJ Sebeşului, întîlnind la scurt timp poteca cu marcajul cruce roşie, respectiv traseul nr. 14, ce vine din Vîrful Cindrel. Mai departe, şoseaua traversează Sebeşul şi, mergînd spre Tărtărău, ajungem la cătunul Oaşa Mică, capătul cursei de autobuze. Tot aici este un magazin alimentar şi o brutărie, putîndu-se face cumpărături. Spre a ajunge la cabanele Oaşa Mică, situate pe Valea Sălanelor, no întoarcem pe şosea circa 500 m pînă la o bifurcaţie, de unde mergem pe drumul din stînga, urmînd marcajul cu triunghi albastru.