Prezentarea generală a instanţEI

Din totalul hotărârilor pronunţate au fost menţinute un număr de 185 hotărâri, comparativ cu anul 2011 când au fost menţinute un număr de 197 de hotărâri.

Comparativ cu anul 2011 când au fost atacate un număr de 221 hotărâri, în anul 2012 au fost atacate un număr de 260 hotărâri.

Pe total, în anul 2012 indicele de casare raportat la hotărârile atacate este de 28,85% faţă de 35,40% în anul 2011, iar indicele de casare raportat la numărul hotărârilor pronunţate este de 3,24% faţă de 3,79% în anul 2011 şi deşi numărul hotărârilor atacate în cursul anului 2012 a fost mai mare cu 39, indicele de casare raportat la hotărârile atacate a scăzut cu 6,55%, iar indicele de casare raportat la hotărârile pronunţate a scăzut cu 0,55%.

Motivele de nelegalitate şi netemeinicie pentru care s-au casat hotărârile au fost următoarele:

- Greşita aplicare a prevederilor Legii nr. 7/1996 în sensul că, în materia moştenitorii, dreptul de proprietate se dobândeşte fără înscrierea în carte funciară şi astfel moştenitorii au vocaţie în formularea unei acţiuni în revendicare imobiliară;

- Greşita admitere a excepţiei inadmisibilităţii sau prematurităţii acţiunii, în ipoteza neobţinerii anterior intentării acţiunii a încheierii emisă de Notarul Public cu privire la verificarea evidenţelor succesorale, conform dispoziţiilor art. 109 alin. 4 C. pr. civ., încălcându-se obligaţia instanţei de a aduce la cunoştinţă reclamantului, obligaţia ce îi revine, precum şi sancţiunea în caz contrar;

- Modul greşit de anulare a acţiunii în revendicare, ca insuficient timbrată, fără a pune în vedere reclamantului să îşi precizeze acţiunea, potrivit dispoziţiilor art. 112 C. pr. civ., raportat la valoarea imobilului după preţuirea sa şi modul de calcul al timbrajului;

- Greşita aplicare a prevederilor Legii nr. 247/2005 referitor la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere pe alt amplasament decât vechiul amplasament deoarece vechiul amplasament la data punerii în posesie era defrişat, iar procesul verbal de punere în posesie nu a fost semnat de către reprezentantul Direcţiei Silvice Covasna;

- Greşita obligare a pârâtului la plata pensiei de întreţinere de la data pronunţării hotărârii, pe motivul că minorul locuieşte la tatăl pârât;

- Omiterea pronunţării asupra capătului de cerere privind partajul în urma dezbaterii masei succesorale;

- Greşita invocare a excepţiei lipsei coparticipării procesuale pasive, prin depăşirea limitelor investirii instanţei;

- Greşita admitere a constatării faptului că, pârâţii sunt străini de succesiunea defunctului, prin neacceptare, în ipoteza în care pârâţii cu domiciliul în străinătate nu au fost citaţi prin procedură specială;

- Nerespectarea dreptului la apărare al pârâţilor în sensul că, modificarea acţiunii nu a fost comunicată pârâţilor;

- Greşita aplicare a dispoziţiilor art. 27 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la întocmirea procesului verbal de afişare a procesului verbal de contravenţie la domiciliul contravenientului, fără indicarea datei;

- Greşita aplicare a prevederilor art. 92 alin. 2 C. pr. civ. privind citaţiile;

- Reducerea în mod greşit a onorariului executorului judecătoresc în materia contestaţiei la executare, referitoare la contractul de leasing, potrivit dispoziţiilor art. 371/7 alin. 2 C. pr. civ.;

- Nefixarea de către instanţă a cadrului procesual în sensul stabilirii dacă pe imobilul supus partajului se află şi anexe gospodăreşti, cu identificarea acestor anexe, cu stabilirea persoanelor care le-au edificat şi cu stabilirea valorii anexelor;

- Greşita soluţionare a cererii de chemare în garanţie în lipsa procedurii de citare legal îndeplinită cu chematul în garanţie care avea sediul în străinătate;

- Greşita anulare ca netimbrată a cererii de chemare în garanţie după reţinerea cauzei în pronunţare, fără a se dispune repunerea pe rol a cauzei şi fără a se invoca excepţia anulării ca netimbrată de către instanţa de judecată;

- Nerespectarea dreptului de apărare al părţilor, prin admiterea unei excepţii care nu a fost pusă în discuţia părţilor şi chiar în lipsa acestora de la judecată, părţile nu au fost citate cu menţiunea de a se pronunţa asupra excepţiei invocată din oficiu de către instanţa de judecată;

- Pronunţarea unei hotărâri fără a intra în cercetarea fondului în sensul că, nota de şedinţă prin care reclamantul a precizat valoarea obiectului acţiunii, nu a fost comunicată pârâtei;

- Greşita admitere a excepţiei puterii de lucru judecat în ipoteza în care s-a încuviinţat executarea silită la cererea executorului bancar, fără a se avea în vedere prevederile Legii nr. 287/2011, în ipoteza în care, ulterior s-a solicitat încuviinţarea executării silite cu privire la acelaşi contract de către Biroul Executorului Judecătoresc;

- Greşita soluţionare a unei tranzacţii prin încheiere şi nu prin hotărâre;

- Greşita soluţionare a unei acţiuni ca îmbogăţire fără justă cauză, fără a se stabili de către instanţă obiectul cauzei şi anume răspundere contractuală, plată nedatorată şi numai la sfârşit îmbogăţire fără justă cauză;

- Soluţionarea unei cauze, fără a se stabili cu certitudine, de unde provine suprafaţa de teren în plus, faţă de suprafaţa de teren înscrisă în cartea funciară.

2. 
   Practica de casare în materie penală
   

În cursul anului 2012 s-au pronunţat un număr de 234 sentinţe penale, comparativ cu un număr de 303 sentinţe penale în anului 2011.

La practica de casare s-au înregistrat 113 cauze (comparativ cu 84 cauze în anul 2011) au fost atacate un număr de 113 hotărâri, din care cu recurs un număr de 112 hotărâri, iar cu apel o hotărâre. Comparativ, în anul 2011 au fost atacate un număr de 84 hotărâri, din care cu recurs un număr de 67 hotărâri, iar cu apel un număr de 8 hotărâri, iar cu apel şi recurs un număr de 9 hotărâri.

Astfel, în cursul anului 2011, numărul hotărârilor atacate raportat la numărul hotărârilor pronunţare a reprezentat un procent de 27,72%, iar în cursul anului 2012, numărul hotărârilor atacate raportat la numărul hotărârilor pronunţare a reprezentat un procent de 48,29%, aproape dublu, cu toate că numărul soluţiilor pronunţate a fost mai mic cu 69.

Din cele 113 hotărâri atacate au fost desfiinţate un număr de 75 de hotărâri, din care 74 în recurs şi o hotărâre în apel (în care se includ şi hotărârile reformate în calea de atac în număr de 68, din care 67 în recurs şi o hotărâre în apel) la care se adaugă un număr de 7 hotărâri casate cu trimitere, respectiv au fost menţinute un număr de 38 de hotărâri.

Raportat la numărul soluţiilor atacate 113, numărul hotărârilor desfiinţate în număr de 75, reprezintă un procent de 66,37%.

Raportat la numărul hotărârilor atacate 113, numărul hotărârilor casate cu trimitere în număr de 7, reprezintă un procent de 6,19%.

Indicele de casare raportat la hotărârile atacate este de 66,07 %, iar indicele de casare raportat la hotărârile pronunţate este de 32,05%.

Comparativ cu anul 2011, când au fost desfiinţate un număr de 43 de hotărâri, din care reformate în calea de atac în recurs – 35, în apel – 3 şi în recurs şi apel – 4, iar o singură hotărâre a fost casată cu trimitere, iar indicele de casare raportat la hotărârile atacate a fost de 51,1 %, iar indicele de casare raportat la hotărârile pronunţate a fost de 14,09%, trebuie menţionat faptul că, deşi numărul hotărârilor pronunţate în cursul anului 2012 a fost mai mic, numărul hotărârilor atacate a fost cu 29 mai mare, fiind menţinute cu 7 hotărâri mai mult (38 în anul 2012 faţă de 31 în anul 2011), însă trebuie menţionat următoarele: faptul că numărul hotărârilor casate cu trimitere a crescut de la 1 la 7, iar numărul hotărârilor desfiinţate a crescut în mod îngrijorător de la 42 la 68, reprezentând în mod procentual o creştere de 61,76%, sens în care se impune o mai atentă studiere a dosarelor de către judecători, o mai mare rigurozitate faţă de Rechizitoriu şi faţă de probele administrate, atât în cursul urmăririi penale cât şi în faţa instanţei de judecată, precum şi o atenţie sporită la tehnica redactării minutei, însă aceste aspecte negative nu pot fi imputate în mod exclusiv judecătorilor, deoarece şi Rechizitoriile, în mod frecvent, prezintă lacune şi neclarităţi, cu privire la starea de fapt reţinută în actul de inculpare şi cu privire la încadrarea juridică a faptelor reţinute, sens în care se impune conştientizarea de către fiecare judecător în parte, a faptului că răspunderea soluţiei îi aparţine în mod personal, soluţia pronunţată reprezentând o oglindă a muncii şi a competenţelor sale profesionale, însă de la numai trei judecători, fără existenţa unei secţii care să judece numai cauze penale, nu se poate cere a se tinde spre perfecţiune, atât în materie penală cât şi în materie civilă, iar cu toate acestea nu se prefigurează ca această instanţă să aibă separat o secţie penală.

Astfel, comparativ cu anul 2011, indicele de casare raportat la hotărârile atacate a crescut cu 15,06%, iar indicele de casare raportat la numărul de hotărâri pronunţate a crescut cu 17,96%, iar comparativ cu perioada 2008 – 2010, pe toată această perioadă indicele de casare raportat la hotărârile pronunţate a fost mai mic cifrându-se între 22,96% şi 26,76% iar numai în anul 2009 şi 2008 indicele de casare raportat la hotărârile atacate a fost mai mare de 68,89%, respectiv 71,6%.

Privit în mod individual, pe fiecare dintre cei cinci judecători în parte care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2012 la Judecătoria Târgu Secuiesc, comparativ cu anul 2011 (având în vedere şi perioadele de timp din anul 2012 în care şi-au desfăşurat activitatea la această instanţa doamna judecător Kovacs Simona şi domnul judecător Velican Ioan Adrian) trebuie arătat următoarele:

Faptul că, pentru doamna judecător Kovacs Simona numărul hotărârilor desfiinţate a crescut de la 6 la 13, la care se adaugă şi o casare cu trimitere, numărul hotărârilor menţinute crescând de la 7 la 9.

Faptul că, pentru domnul judecător Raicea Liviu numărul hotărârilor desfiinţate a scăzut de la 12 la 7, fără casare cu trimitere, iar numărul hotărârilor menţinute a rămas constant 11.

Faptul că, pentru doamna judecător Forro-Fazakas Csilla Rita numărul hotărârilor desfiinţate a crescut de la 16 la 27, numărul hotărârilor casate cu trimitere a crescut de la 1 la 3, iar numărul hotărârilor menţinute a scăzut de la 10 la 6.

Faptul că, pentru domnul judecător Velican Ioan Adrian numărul hotărârilor desfiinţate a crescut de la 8 la 12, la care se adaugă o casare cu trimitere, iar numărul hotărârilor menţinute a scăzut de la 12 la 7.

Faptul că, pentru domnişoara judecător Răcman Alina Elena care funcţionează la această instanţă numai din luna februarie 2011, aceasta, pe parcursul anului 2011 comparativ cu ceilalţi judecători care au pronunţat între 45 – 80 hotărâri, aceasta a pronunţat un număr de 27 de hotărâri din care a fost atacată numai una, menţinută în recurs, însă pe parcului anului 2012 numărul hotărârilor desfiinţate a fost de 8, iar numărul hotărârilor casate cu trimitere a fost de 2.

Motivele de nelegalitate şi netemeinicie pentru care s-au reformat şi casat cu trimitere hotărârile, pe trimestre, au fost următoarele:

- Neobligarea inculpaţilor, în solidar, atunci când există forma coautoratului;

- Greşita aplicare a dispoziţiilor referitoare la contopirea pedepselor;

- Omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 78/2008;

- Neaplicarea cumulului în mod legal cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală;

- Greşita obligare a inculpatului la plata cheltuielilor de judecată;

- Omisiunea anulării pedepsei a cărei executare a fost suspendată anterior;

- Greşita aplicare a pedepsei la infracţiunea de evaziune fiscală, în ipoteza în care prejudiciul a fost achitat integral până la primul termen de judecată;

- Nereţinerea stării de recidivă;

- Modul greşit de calcul al termenului de încercare, la suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pentru inculpatul minor;

- Greşita aplicare a regulilor de la art. 33 – 34 C. pen. şi săvârşirea infracţiunii în formă continuată;

- Acordarea daunelor morale într-un cuantum exagerat la o infracţiune contra patrimoniului;

- Greşita individualizare a pedepselor;

- Greşita aplicare a cuantumului pedepsei sub minimul special în ipoteza reţinerii circumstanţelor atenuante;

- Neanularea înscrisurilor la infracţiunea de fals;

- Aplicarea dispoziţiilor art. 320/1 alin. 7 C. pr. pen. în ipoteza în care inculpatul trimis în judecată pentru mai multe infracţiuni săvârşite în concurs, acesta înainte de începerea cercetării judecătoreşti a recunoscut doar unele dintre infracţiunile deduse judecăţii;

- Greşita aplicare a dispoziţiilor 88 C. pen. privind deducerea din durata pedepsei a perioadei arestării preventive;

- Greşita revocare a liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă neexecutat, inculpatul săvârşind infracţiunea în stare de recidivă post-executorie şi nu post-condamnatorie;

- Greşita aplicare a dispoziţiilor referitoare la confiscare;

- Aplicarea regulilor privind concursul în loc de recidivă;

- Greşita individualizare a sancţiunii aplicate;

- Nereţinerea stării de recidivă şi greşita aplicare a dispoziţiilor cu privire la repunerea în individualitate a pedepselor şi contopirea;

- Nereţinerea dispoziţiilor art. 320/1 alin. 7 C. pr. pen.;

- Greşita achitare a inculpatului;

- Greşita reţinere a legitimei apărări;

- Nereţinerea pedepselor accesorii;

- Modul greşit de acordare a dobânzilor la soluţionarea acţiunii civile;

- Greşita revocare a beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
2.6. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare

În cursul anului 2012, în materie civilă, s-a înregistrat un singur caz de practică neunitară la nivelul Judecătoriei Târgu Secuiesc mai sus expus, aspect cu care a fost sesizată Curtea de Apel Braşov, pentru a fi pus în discuţie la întâlnirea judecătorilor pentru dezbaterea problemelor de drept care au generat o practică neunitară, întâlnire ce va avea loc la de 25 ianuarie 2013.

Cu ocazia seminariilor organizate la nivelul instanţei s-au discutat soluţiile modificate prin hotărârile instanţei de control judiciar, iar cu ocazia seminariilor organizate la nivelul Curţii de Apel Braşov s-au cristalizat aspecte legate de interpretarea modificărilor legislative.

La nivelul instanţei este desemnat un judecător pentru întocmirea referatelor cu practică neunitară şi pentru îndeplinirea cerinţelor art. 26⁶ din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti privitoare la obligaţia postării pe sit-ul instanţei a hotărârilor importante prin obiect şi complexitate (rezumatul hotărârilor considerate relevante, cu indicarea numărului hotărârii şi a domeniului asociat, actualizarea portalului). Aceste dispoziţii legale s-au aplicat şi în anii anteriori.

7. 
   Aplicarea dispoziţiilor CEDO
   

Dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, privind drepturile şi libertăţile fundamentale, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt de imediată aplicare în dreptul intern. În mod periodic hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului sunt aduse la cunoştinţa judecătorilor care au acces şi la site – ul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie unde sunt afişate deciziile instanţei europene.

Judecătorii au avut în vedere în activitatea de judecată obligaţia de a aplica în dispoziţiile şi jurisprudenţa CEDO.

Cu titlu exemplificativ ne referim la Decizia din 2012 cu privire la Cererea nr. 5.655/04 introdusă de Ilie Stana împotriva României şi 16 alte cereri, emitent CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI - SECŢIA A TREIA, publicată în: MONITORUL OFICIAL NR. 851 din 17 decembrie 2012, referitoare la durata proceselor civile sau penale, întemeiată pe prevederile art. 6&1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Totodată, avându-se în vedere Decizia pilot a Curţii Europene a Drepturilor Omului, privind restituirea în natură a imobilelor confiscate înainte de 22 decembrie 1989, raportat la DECIZIA DE ÎNDRUMARE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE - SECŢIILE UNITE, potrivit căreia în ipoteza în care persoana îndreptăţită nu a uzitat de legile speciale în material restituirii, ar fi inadmisibilă cererea de restituire pe calea dreptului comun, ulterior tot pe parcursul anului 2012 şi pentru a se pune în acord Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului cu legislaţia internă, printr-o decizie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea unificării practicii judiciare a statuat că în ipoteza în care persoana îndreptăţită nu a solicitat restituirea imobilului în baza legilor speciale, este admisibilă acţiunea de revendicare imobiliară formulată pe dreptul comun, însă instanţei de judecată îi revine obligaţia de a verifica existenţa motivelor temeinice pentru care petiţionarii nu au formulat cerere în bala Legii 112/1996, respective în baza Legii nr. 10/2001.

7. 
   Aplicarea directă a dreptului comunitar. Cooperarea judiciară internaţională
   

Cele sesizate în secţiunea anterioară în legătură cu aplicarea dispoziţiilor CEDO în activitatea judecătorilor se pot reţine şi cu privire la aplicarea directă a dreptului comunitar.

În 2012 Judecătoria Târgu Secuiesc a continuat să aplice instrumentele adoptate de Uniunea Europeană în domeniul cooperării, atât în materie penală, cât şi în materie civilă.

În materie penală s-a emis un mandate european de arestare, un mandat de urmărire internaţională, s-au efectuat comisii rogatorii (atât ca instanţă solicitată, dar şi ca instanţă solicitantă) pentru administrarea de probe, comunicarea de acte.

În materie civilă s-au efectuat comisii rogatorii (cu instanţele corespondente din Ungaria, Austria, Slovacia, Bosnia-Herţegovina), atât în sens activ, cât şi pasiv.

În cursul anului 2012 s-a solicitat emiterea de certificate – prevăzute de Regulamentul CE nr. 2201 - 2003 al Consiliului Europei.
2.9. Accesul liber la justiţie

În cadrul Judecătoriei Târgu Secuiesc, accesul liber la justiţie a fost facilitat prin admiterea asistenţei juridice gratuite în sensul scutirii, reducerii şi eşalonării plăţii taxei judiciare de timbru (acordarea ajutorului public judiciar). S-au înregistrat două cazuri de stabilire avocat din oficiu pentru situaţia când partea nu şi-a putut efectua singură apărarea şi a solicitat numirea apărătorului din oficiu. În materie penală a fost respectat dreptul la apărare ori de câte ori au fost cazuri ce necesitau asistenţa juridică obligatorie.

Totodată, au fost afişate la loc vizibil tabelul cu mediatorii, broşurile care încunoştinţează părţile privind avantajele medierii, iar în materie civilă instanţa, conform dispoziţiilor legale, a dus la cunoştinţă beneficiile medierii şi a îndrumat părţile la şedinţele de informare finalizate cu acord de mediere numai în câteva cauze.

Biroului pentru Relaţii Publice din cadrul Judecătoriei Târgu Secuiesc a funcţionat corespunzător, afişându-se în locuri vizibile orice informaţii destinate să fie aduse la cunoştinţa publică sau care au fost considerate utile de afişat în acest sens.

S-a respectat dreptul la petiţionare al justiţiabililor, cererile au fost primite şi direcţionate către compartimentele sau instituţiile corespunzătoare, iar în cazul în care cererile au fost incomplete, s-au indicat justiţiabililor elementele de completat. Cererile şicanatorii provenite de la persoane din penitenciare au fost soluţionate.

10. 
    Justiţia pentru minori şi protecţia drepturilor copilului
    

Cauzele cu minori (mai ales în materie penală) au fost soluţionate cu respectarea dispoziţiilor legale. În cauzele penale cu inculpaţi minori s-a efectuat Referatul de evaluare psihologică a inculpatului minor. Nu s-a aplicat măsura educativă a internării minorului într-un centru de reeducare.

În cauzele civile cu minori s-a procedat la ascultarea minorilor în Camera de Consiliu, în condiţiile Noului Cod Civil şi ale Legii nr. 272/2004, iar interesul superior al copilului a fost avut în vedere la pronunţarea soluţiilor. S-au aplicat şi dispoziţiile Legii nr. 202/2010 privind procedura de soluţionare a cererilor de desfacere a căsătoriei în Cameră de consiliu, capetele de cerere accesorii fiind soluţionate în acelaşi fel.

În cazul acţiunilor înregistrate în baza Noului Cod Civil (tutelă, validare curator în procedura succesorală, autorizarea vânzării imobilului) au fost avute în vedere noile dispoziţii legale, fiecare complet ce judeca în materia minori şi familie judecând şi ca instanţă de tutelă.

S-au avut în vedere totodată şi reglementările Convenţiei Europene a Drepturilor Omului precum şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului.

10. 
    Stadiul aplicării dispoziţiilor Legii 544/2001 şi ale Legii 677/2001
    

În 2012 a funcţionat în cadrul instanţei Biroul de Informare şi Relaţii Publice, condus de judecătorul desemnat (cu acordul său prealabil). De asemenea, a fost desemnat şi un grefier delegat la acest birou.

S-au înregistrat cereri pentru furnizarea de informaţii din evidenţele judecătoriei (Transparence International România a solicitat copie de pe Regulamentul de ordine interioară, regulamentul de constituire a completelor de judecată, despre sesizări de la justiţiabili şi modul de soluţionare, numărul de abateri disciplinare şi al sancţiunilor cu caracter administrativ, respectiv s-a solicitat din partea unui ziarist de la publicaţia „Evenimentul Zilei” o copie de pe o sentinţă civilă privind pe S.C. „ARDEALUL” S.A.

Dispoziţiile Legii nr. 677/2001 au fost aplicate sub monitorizarea judecătorului delegat. Pe fiecare act cuprinzând date personale emis de Judecătoria Târgu Secuiesc a fost trecut numărul special aferent.

10. 
    Calitatea managementului la nivelul instanţei
    

În cadrul Judecătoriei Târgu Secuiesc s-a practicat un management de tip participativ, valorificând delegarea de atribuţii, încurajând asumarea de responsabilităţi de către personal, pornind de la premisa că fiecare judecător şi grefier este la rândul său un manager faţă de atribuţiile ce-i revin. S-a creat un climat de muncă deschis, bazat pe comunicare, cu luarea în vedere opiniei fiecăruia.

În ultimii 5 ani funcţia de preşedinte a fost asigurată de Kovacs Simona, care în prezent este la al doilea mandat (început în 2011), cu menţiunea că pe parcursul anului 2012 domnul judecător Raicea Liviu a fost numit ca preşedinte delegat al instanţei, iar comunicarea şi delegarea de atribuţii au fost trăsături comune întregii perioade de management. Au avut consecinţe pozitive asupra colectivului de lucru, care a fost motivat, cooptat în îndeplinirea obiectivelor de calitate, celeritate, operativitate.

S-a avut în vedere distribuirea echilibrată a sarcinilor în realizarea activităţii de judecată şi a celor administrative, în raport de numărul judecătorilor, al membrilor personalului auxiliar de specialitate şi în raport de pregătirea profesională a acestora, conform Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

La începutul anului 2012 s-au organizat compartimentele instanţei, cu delegarea judecătorilor şi grefierilor necesari, s-au întocmit ordinele de serviciu şi fişele posturilor cu atribuţiile corespunzătoare ale fiecărui angajat, aceştia fiind consultaţi înainte dacă apreciază că pot îndeplini atribuţiile administrative respective, cu menţiunea că în funcţie de fluctuaţia judecătorilor atribuţiile au fost preluate şi împărţite judecătorilor care funcţionează la instanţă, judecători care au luat la cunoştinţă atribuţiile ce le reveneau, conform Hotărârii prealabile a Colegiului de Conducere al instanţei.

La stabilirea atribuţiilor s-a urmărit valorificarea experienţei fiecăruia la compartimentul respectiv, pentru a se asigura o motivare optimă.

Pe perioada vacanţei judecătoreşti s-au organizat complete de vacanţă şi s-au programat şedinţe o dată la două săptămâni în materie civilă, odată pe lună în cauzele penale cu arestaţi, respectiv în fiecare săptămână în materia încuviinţării executării silite şi în materia celorlalte cauze urgente prevăzute de lege, conform Hotărârii Colegiului de Conducere prealabilă vacanţei judiciare, hotărâre prin care s-au stabilit şi numele judecătorilor programaţi în şedinţa de judecată pe perioada vacanţei judiciare, în funcţie şi de asigurarea unei fracţii din concediul de odihnă pe perioada vacanţei judiciare.

În ce priveşte formarea profesională, la începutul anului s-au stabilit temele de dezbatere, judecătorii întocmind şi susţinând referatele. De asemenea, au participat şi la seminariile organizate la nivelul Curţii de Apel Braşov.

Activitatea judecătorilor şi grefierilor a fost uşurată de avantajul calculatoarelor, imprimantelor, faxului, accesului facil la legislaţie prin programul LEX. Pe lângă calitatea şi acurateţea actelor întocmite computerizat, s-a câştigat timp, operativitate.

În activitatea de judecată s-a încercat conştientizarea justiţiabililor şi a celorlalţi participanţi la proces despre faptul că le revine datoria să-şi respecte obligaţiile procesuale.

În materie penală s-a asigurat prezenţa interpretului autorizat.

Încheierile de şedinţă au fost efectuate la timp, iar Adresele au fost corespunzător efectuate.

10. 
    Vulnerabilităţi şi măsuri de înlăturare a acestora
    

Operativitatea instanţei în anul 2012 s-a situat în parametrii apropiaţi anului 2011, cu toată fluctuaţia personalului, existând o încărcătură echilibrată pe fiecare judecător în parte, stabilitatea relativă a completelor, timp de studiere corespunzătoare a cauzelor, posibilitatea de a scoate în pronunţare între 1/3 şi ½ parte din numărul dosarelor aflate pe rol în fiecare şedinţă de judecată.

Tot la vulnerabilităţi, arătăm faptul că, în lipsa completelor specializate în materie penală, respectiv în materie civilă, calitatea soluţiilor pronunţate, mai ales în materie penală, a avut de suferit şi având în vedere fracţiile de timp în care şi-au desfăşurat activitatea la această instanţă doamna preşedinte Kovacs Simona, precum şi domnul judecător Velican Ioan Adrian, cu luarea în considerare şi a faptului că numărul cauzelor intrate, atât în materie penală cât şi în materie civilă a fost mai mic, încărcătura pe judecători a fost constantă, fiind de remarcat faptul că, dacă există o conştientizare, precum şi o bună studiere prealabilă a dosarelor, acestea pot fi soluţionate într-un termen rezonabil, ceea ce a condus la scăderea stocului în materie penală, precum şi soluţionarea dosarelor mai vechi de un an aflate pe rolul instanţei, într-un număr mai mare, o vulnerabilitate definitorie constituind-o fluctuaţia judecătorilor, iar în opinia noastră, pentru o bună desfăşurare a activităţii instanţei, s-a impune ca la această instanţă să funcţioneze un număr minim de 6 judecători, ipoteză în care s-ar putea crea complete specializate în materie penală şi civilă, cu atât mai mult cu cât se prefigurează ca la data de 1 februarie 2013 să intre în vigoare prevederile Noului Cod de procedură civilă, iar la numărul existent, în prezent, de numai 3 judecători, încărcătura care nu este dată numai de numărul dosarelor aflate pe rolul instanţei, acestea fiind simple cifre statistice, va creşte semnificativ, cu consecinţe negative asupra duratei de soluţionare a cauzelor, precum şi asupra calităţii înfăptuirii actului de justiţie.

Deşi existenţa experţilor topografi în număr de cinci la dispoziţia instanţei ar fi condus la scurtarea duratei de soluţionare a cauzelor civile având ca obiect drepturi reale, pe parcursul anului 2012 s-au întâmpinat dificultăţi datorate faptului că, expertizele efectuate trebuie să fie însoţite de proces-verbal de recepţie din partea O.C.P.I. Covasna, sens în care după întocmirea Raportului de expertiză, de regulă, a mai fost necesară o perioadă de timp de minim o lună, 2 luni pentru întocmirea procesului verbal de recepţie, existând situaţii în care lucrarea de expertiză nu a fost vizată de către O.C.P.I., fiind necesară completarea sau refacerea lucrării, ceea ce a implicat atât timp, cât şi cheltuieli suplimentare din partea părţilor.

Uneori prelungirea duratei de soluţionare a cauzelor (mai ales dezbateri succesorale şi partaj judiciar) s-a datorat modificării de către părţi a cererilor după prima zi de înfăţişare, completării lor cu petite noi, neclarificării aspectelor puse în vedere de instanţă, ceea ce a dus la amânări, necesitatea completării lucrărilor de expertiză, uneori la solicitarea de contraexpertize, şi în final la depăşirea termenului rezonabil de soluţionare a cauzei.

O altă vulnerabilitate a activităţii de judecată a rămas necesitatea ca judecătorul, pentru a soluţiona corect cauza, să îşi exercite rolul activ în mod excesiv, mai ales în cauzele unde părţile nu au fost reprezentate de avocaţi, consilieri juridici ori persoane cu studii juridice superioare.

Apreciem că aceste vulnerabilităţi pot fi depăşite în timp, prin practică, identificarea în timp util a lipsurilor acţiunilor şi solicitarea fermă adresată părţilor să lămurească toate chestiunile ridicate în dosar, cu prevederea sancţiunilor în caz de neconformare, cooperarea procesuală corespunzătoare, cu bună – credinţă, a tuturor participanţilor la proces, conform dispoziţiilor procedurale şi astfel, aceste ultime vulnerabilităţi vor fi depăşite prin preconizata intrare în vigoare a Noului Cod de procedură civilă începând cu data de 1 februarie 2013.