Prima versiune

III. PACT ÎN DOMENIUL EFICIENȚEI ENERGETICE

Municipiul Drobeta Turnu Severin și-a propus definirea unui plan de acțiune energie durabilă în vederea eficientizării energetice și realizarea unui pact în domeniul eficienței energetice cu factorii interesați din teritoriu, care să fundamenteze aderarea Municipiului Drobeta Turnu Severin la Convenția Primarilor, principala mişcare europeana in care sunt implicate autoritățile locale şi regionale ce se angajează in mod voluntar pentru creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabila in teritoriile lor. Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei işi propun atingerea şi depăşirea obiectivelor Uniunii Europene de: reducere a cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera, creştere a ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% si creştere cu 20% a eficienţei energetice.

PAED reprezintă poziționarea ținutului ca si teritoriu al masurilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice si al dezvoltării durabile fundamentate pe valorile identitare si tradiționale.

Administrația publică locală este cea care inițiază constituirea cadrului funcționalității printr-un PACT în domeniul eficienței energetice, ca element identitar în cadrul unei strategii de marketing teritorial, între utilizatori și deținători.

Pactul în domeniul eficienței energetice se va fundamenta pe acordul dintre deținători (prin administrația publica locală) și utilizatori (agenți economici locali), având ca factor de echilibru interesul public (societatea civila – ONG-uri).

Pentru a traduce angajamentul lor politic în masuri şi proiecte concrete, semnatarii Convenţiei se angajează să elaboreze un inventar de referinţă al emisiilor şi să transmită, în maximum un an de la semnare, un plan de acţiune privind energia durabilă care să descrie acţiunile cheie pe care aceştia planifică să le implementeze.

Principalele domenii de acțiune sunt: clădiri şi echipamente/instalaţii urbane, iluminat public, mobilitatea şi transportul urban, precum şi producţia locală de energie electrică.

Motivul pentru care s-a dorit adoptarea aderării la Pactul Primarilor și elaborarea acestui concept strategic sunt următoarele:

- Calitatea mai bună a vieții

- Crearea de “locuri de munca verzi” noi și atractive

- Contribuția generala la atractivitatea orașului

- Atractivitatea locației pentru comerţ și industrie

- Susținerea creșterii economice

- Diminuarea riscurilor

- Atragerea de investiții

- Alinierea la Politicile Internaționale și Naționale legate de reducerea emisiilor de CO

Elementele luate în considerare în cadrul PAED implică sectoare diferite gestionate de către administraţia publică locală, care trebuie să asigure coerenţa între conceptul strategic si PAED.

Realizarea obiectivului de reducere a emisiilor de CO₂ este rezultatul acţiunii sinergice a trei elemente: aplicarea de tehnologii standard, implementarea eficientă a planului de acţiuni/măsuri şi buna coordonare a politicilor de administrare locală.

PAED are la bază următoarele principii :

Primul principiu

Creșterea eficienței energetice și exploatarea potențialelor economii ce vor rezulta

Creșterea eficienței energetice, promovarea exploatării resurselor energetice precum și utilizarea sistematică a potențialelor economii ce vor rezulta vor deveni principala prioritate a politicii energetice pentru Drobeta Turnu Severin. Acest principiu se fundamentează pe ideea că energia economisită este cea mai importanta formă de sursă regenerabila de energie.

Al doilea principiu

Drobeta Turnu Severin - promotor al inițiativei de protecție a teritoriului contra efectelor cauzate de schimbările climatice

Drobeta Turnu Severin înțelege să contribuie la protecția teritoriului contra efectelor cauzate de schimbările climatice asumându-si rolul de lider și promotor în domeniu. Scopul este de a reduce emisiile de CO₂ în următorii ani într-un mod constant la un nivel semnificativ. Localizarea geografică și configurația natural a teritoriului poate asigura o mare parte poate chiar integralitatea cerințelor locale de energie din surse regenerabile. Municipiul Drobeta Turnu Severin își propune să realizeze un inventar de bază al emisiilor CO₂. Cea mai importantă condiție prealabilă stabilirii planului de acțiune privind energia durabilă este inventarul de bază al emisiilor.

BEI permite identificarea principalelor surse de CO₂ pe teritoriul municipal şi astfel folosește la stabilirea acţiunilor adecvate.

BEI permite să măsurăm impactul acţiunilor din PAED: ne arată unde se afla autoritatea locală la început, iar monitorizările succesive vor evidenţia progresul realizat pentru atingerea obiectivelor.

Inventarul emisiilor este foarte important pentru cunoașterea realității, analiza datelor disponibile, înțelegerea semnificaţiei acestora şi menţinerea nivelului de motivare al factorilor de decizie, permiţându-le acestora să vadă rodul eforturilor lor.

Totodată, prin coroborarea datelor şi interpretarea rezultatelor, se pot stabili obiective realiste şi măsuri concrete de îndeplinire a acestor obiective.

În conformitate cu principiile prevăzute în Convenţia Primarilor, fiecare semnatar este responsabil pentru emisiile care apar ca urmare a consumului de energie pe teritoriul său: principalele surse din fiecare sector au fost enumerate și ilustrate în alineatele precedente.

Datele de referinţă pentru un oraş reprezintă punctul de pornire pentru planificarea strategiilor de intervenție cu privire la energie și mediu și apoi de constatare a îmbunătățirilor rezultate.

Ca și cu orice provocare, începutul este un moment foarte important: un început bun înseamnă că vă puteți baza pe calibrarea perfectă a obiectivelor teritoriale și pe un comportament eficient, bine definit şi riguros.

Reducerea emisiilor unui municipiu reprezintă o provocare ambițioasă, iar singurul mod de a reuși este de a face față punctelor slabe și capacităților reale înainte de a porni cu încredere spre linia de sosire.

Așa cum va fi la fel de valabil și pentru faza de monitorizare, în această fază este fundamental să fie încurajată o bună muncă în echipă și o maximă cooperare.

Pentru a realiza acest lucru se va crea o echipa de lucru interdepartamentală pentru sectorul energetic. Această echipă va analiza și evalua datele care vor fi colectate înainte de a propune, dezbate și a ajunge la un acord cu privire la măsurile cele mai potrivite pentru teritoriul administrativ al orașului.

Activitatea de documentare de bază va consta în colectarea cifrelor privind consumul de energie pentru o perioadă minimă de trei ani.

Al treilea principiu

Asigurarea unei producții de energie la un nivel adecvat respectând mediul și societatea

Drobeta Turnu Severin va oferi persoanelor fizice și juridice necesarul de energie la nivelul solicitărilor acestora si la prețuri rezonabile. PAED iși propune ca sursă prioritară energia rezultată din creșterea eficienței energetice și un consum inteligent și numai complementar acestora creșterea capacităților de producție.

Al patrulea principiu

Parteneriate și rețele ca fundament ale unei noi culturi a durabilității

Succesul unei strategii depinde de modul în care populația și întreprinderile care operează în zona susţin viziunea, principiile, obiectivele și măsurile aşa cum sunt ele definite de comunitate. Printr-o strategie de comunicare în cadrul unui demers participativ al acestui PAED în domeniul energiei, Drobeta Turnu Severin va informa sensibilizând atât populația cât și agenții economici în domeniul protecției contra efectelor schimbărilor climatice și energiei durabile. Populația va fi implicată în mod sistematic în acţiunile dispozitivului strategic energetic fiind chemată să împartă responsabilitățile rezultând din angajamentele acestuia. PAED va permite crearea unor platforme de îmbunătățire a colaborării între nivelul public judeţean şi local, nivelul privat și nivelul de acţiune al societăţii civile. Obiectivul este de consolidarea spiritului de inițiativă și responsabilitate, în economisirea energiei, utilizarea eficientă a energiei și reducerea emisiilor de CO2. În acest scop Drobeta Turnu Severin îşi propune coagularea unui dispozitiv al celor trei nivele care să genereze inițiative şi proiecte de tip voluntar. Aceste platforme vor încuraja o nouă cultură a durabilității și vor crea în comunitate, un think tank în măsură să promoveze inovarea în domeniul energetic şi al protecţiei teritoriului contra efectelor schimbărilor climatice.

Al cincilea principiul

Cooperarea externă a teritoriului

Drobeta Turnu Severin va dezvolta o politică de parteneriat şi colaborare în domeniile protecției teritoriului împotriva schimbărilor climatice, al furnizării și distribuției de energie cu parteneri naționali zonali dar și comunitari. Drobeta Turnu Severin participă activ la programe comunitare şi naționale în scopul promovării împreună cu regiunile învecinate proiecte de dezvoltare inovatoare, cooperare cu partenerii din judeţele învecinate. Deosebit de important în acest sens sunt schimburile de know-how și cooperare extrateritorială care conduc la crearea de platforme tehnice pe această temă.

Al şaselea principiu

Program de preluare şi transfer de cunoștințe precum și de cercetare în domeniile energiei și protecției teritoriului împotriva schimbărilor climatice

Drobeta Turnu Severin îşi va defini un program propriu ce va combina cercetarea și transferul de cunoștințe în domeniul eficienței energetice, noilor tehnologii și planificării inteligente în sectorul energetic pentru a realiza efectiv liniile directoare ale PAED. În acest scop, Drobeta Turnu Severin va acționa ca un promotor și catalizator al eforturilor legate de implementarea PAED. Drobeta Turnu Severin va promova parteneriate strategice atât în teritoriu cât şi în afara lui în special în teritoriile învecinate.

Al şaptelea principiul

Abordarea trans-sectorială ca element de susţinere al potențialului de inovare

După cum este bine cunoscut, politica energetică și de prevenire a problemelor legate de schimbările climatice sunt teme tipic inter-sectoriale. Administraţia publică, împreună cu societatea civilă și mediul din domeniul cercetării, îşi propune să definească o platformă de cercetare-dezvoltarea în domeniul eficienței energetice care să servească drept punct de plecare pentru susţinerea acţiunilor din domeniu în teritoriul administrațiilor respective. În acest scop, va fi creată o platformă la nivelul teritoriului care va fi coordonata de către departamentele competente din domeniile mediu și energie. În acest fel va fi posibil să se armonizeze acţiuni în funcție de nevoile diferitelor sectoare evitându-se potențiale conflicte de interese. Măsurile vor fi integrate cu ocazia revizuirii periodice a programului.

Orientările strategice

Prioritatea politicii energetice în Drobeta Turnu Severin este economisirea de energie şi o dezvoltare a teritoriului fundamentată pe eficiența energetică în care o parte tot mai mare din necesarul energie (chiar integral), să fie acoperit din surse de energie regenerabile.

Ne-am fundamentat definirea dispozitivului strategic în domeniul energetic pe următoarele obiective:

• economisirea de energie și îmbunătățirea eficienței energetice în toate domeniile vieții;

• dependența redusă de combustibilii fosili;

• reducerea emisiilor de CO2;

• o redefinire conceptuală inovativa în domeniul economic și tehnologic;

• exploatarea oportunităţilor apărute ca urmare a schimbărilor conceptuale în domeniul energetic pentru dezvoltarea unei culturi a dezvoltării durabile.

Politica energetică și de mediu a teritoriului îşi propune să combine strategiile generale şi sectoriale într-un mod inovator pentru atingerea obiectivelor sale. Astfel în cadrul acesteia va fi promovată inovarea, va fi încurajata aplicarea de tehnologii eco-friendly dându-se un impuls pentru transformarea societății și a economiei bazată pe eficiența energetică și exploatarea raţională a resurselor. Vor fi utilizate:

• instrumente economice;

• strategii pentru educație, conștientizare și informare;

• intervenții de creare şi susţinere a piețelor locale;

• stimulente specifice pentru cercetare şi inovare.

INSTRUMENTE FINANCIARE

1. 
   PROGRAMUL ORIZONT 2020
   

Programul-cadru european „Orizont 2020" dispune de un buget de 70 de miliarde de euro şi urmăreşte în mod sistematic finanţarea proiectelor capabile să ducă la îndeplinire obiectivele tehnice, ştiinţifice, educaţionale şi sociale asumate de statele membre prin intermediul Strategiei „Europa 2020".

Programul «Orizont 2020» este un tip de program totalmente nou pentru Uniunea Europeană. Este gândit să aducă rezultate care pot aduce schimbări concrete în viaţa oamenilor. Cu mai mult de 70 de miliarde de euro pentru şapte ani, este cel mai mare program de cercetare al Uniunii de până acum şi unul dintre cele mai mari din lume. Este singurul program din bugetul Uniunii Europene care a cunoscut o creştere a finanţării. Bugetul substanțial al Programului «Orizont 2020» este un beneficiu major pentru cercetarea şi inovaţia europeană.

Obiectivele prezentului document sunt în concordanță cu Domeniul « Provocări societal” - finanțată cu aproximativ 2,8 miliarde EUR pentru proiecte inovatoare destinate celor 7 provocări societale din cadrul programului Orizont 2020, în ansamblu:

• Energie sigură, curată și eficientă. Suport suplimentar pentru securitatea nucleară prevăzuta de tratatul Euratom - finanțare 5.931 milioane EUR

• Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate - finanțare 6.339 milioane EUR

• Combaterea schimbărilor climatice, protecția mediului, utilizarea eficientă a resurselor și a materiilor prime - finanțare 3.081 milioane EUR

• Europa într-o lume în schimbare inovatoare și societățile reflexive - finanțare 1310 milioane EUR

2. 
   PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL 2014 – 2020
   

Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și dezvoltarea direcțiilor și priorităților de dezvoltare regională conținute în PND și CNSR 2007–2013 și implementate prin POR 2007–2013, precum și prin alte programe naționale. Această abordare are la bază una dintre principalele recomandări ale Raportului de evaluare ex-ante POR 2007–2013, în care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore de dezvoltare stabilite în perioada 2007-2013.

• 
  2.1 Axa prioritară 3: Sprijinirea creșterii eficienței energetice în clădirile publice
  

Această axă prioritară va finanța investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor publice deținute și ocupate atât de autoritățile locale, cât și de autoritățile centrale. În conformitate cu prevederile Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, România are obligația de a renova anual 3% din suprafețele deținute sau ocupate de autoritățile centrale. În cea mai mare parte, clădirile deținute de autoritățile publice centrale sunt localizate în Regiunea București-Ilfov, regiune inclusă în categoria regiunilor mai dezvoltate. În acest context, investițiile promovate prin această axă prioritară vor contribui la îndeplinirea țintei anuale de renovare a României ce derivă din îndeplinirea obligațiilor naționale Directivei Uniunii Europene privind eficiența energetică.

Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile in infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor

Performanța energetică a clădirilor este foarte scăzută astfel încât nivelurile de energie consumată în clădiri plasează sectorul printre cele mai mari sectoare consumatoare de energie. Conform Strategiei pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondul de clădiri existente (varianta de lucru) în România, consumul de energie în sectorul clădirilor (locuințe, sectorul terțiar, inclusiv clădiri publice) reprezintă 45% din consumul total de energie. În particular, se estimează că consumul mediu total de energie în clădirile nerezidențiale în perioada 2005-2010 se ridică la 1.508 mii tep, ceea ce reprezintă 16% din consumul de energie în clădiri.

România are un patrimoniu important de clădiri construite preponderent în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a cădirilor şi a elementelor perimetrale de închidere şi care nu mai sunt adecvate scopului pentru care au fost construite. În consecință, potențialul de economisire în clădiri este semnificativ, situându-se în intervalul de aproximativ 40-50% prin promovarea reabilitării energetice profunde (deep renovation).

Principalul rezultat preconizat ca urmare a promovării investițiilor cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică în clădirile publice îl constituie reducerea consumului de energie primară la nivelul clădirilor publice.

Indicatori de rezultat specifici programului, pe obiectiv specific : reducerea consumului de energie finală în clădirile publice de la 0,188, valoare de referința la nivelul anului 2012, la 0,180.

Măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilor publice se referă la:

• 
  îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii, (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii;
  
• 
  reabilitarea și modernizarea instalațiilor pentru prepararea și transportul agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare, inclusiv achiziționarea și instalarea echipamentelor aferente și racordarea la sistemele de încălzire centralizată, după caz;
  
• 
  utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum;
  
• 
  implementarea sistemelor de management energetic având ca scop imbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie (ex. achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice);
  
• 
  înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
  
• 
  orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice - scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.).
  

Beneficiarii acestei priorități de investiții vor fi autoritățile și instituțiile publice centrale și locale.

Creșterea eficienței energetice în clădirile publice va conduce la reducerea consumului de energie, având ca rezultat final reducerea emisiilor cu efect de seră. Totodată, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice nu numai că reduce consumul de energie și, ulterior, costurile cu energia pentru autorități, dar contribuie și la îmbunătățirea aspectului estetic al unei clădiri și oferă condiții mai sănătoase de viață pentru populație. Mai mult, reabilitare termică a clădirilor ar putea fi un sector care să contribuie la creșterea economica, care ar ajuta nu numai industria locală de construcții, ci influențează, de asemenea, domeniile de planificare in construcții, inovare, cercetare și dezvoltare.

• 
  2.2. Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
  

Orașele din România sunt considerate importante locuri pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, concentrări geografice ale activității economice și populației, jucând un rol important în dezvoltarea capitalului uman. În același timp, orașele românești sunt locurile în care se manifestă extrem de acut o serie de probleme, cum ar fi lipsa locurilor de muncă, calitatea precară a locuirii, segregare socio-spațială, poluare, congestia traficului, degradarea spațiilor publice, etc.

Orașele din România se caracterizează printr-o calitate precară a fondului de locuit: vechimea clădirilor, ceea ce implică necesitatea unor lucrări de consolidare, eficiență energetică scăzută, cu consumuri energetice nesustenabile, lipsa spațiilor verzi și degradarea spațiilor publice, iluminat public insuficient dezvoltat și nesustenabil în privința consumului energetic etc.

Transportul public urban este în continuă scădere la nivelul orașelor, concomitent cu creșterea intensivă a numărului de autovehicule personale cu efecte asupra poluării, creșterii congestiei traficului și consumuri energetice mari. În plus, dinamica spaţială continuă a localităţilor urbane, de cele mai multe ori manifestată sub forma expansiunii necontrolate a accentuat problema traficului în orașe și folosirea intensivă a autovehiculelor proprii în lipsa transportului public urban.

Lipsa unor intervenţii coordonate şi focalizate a condus la apariţia unor cartiere/zone defavorizate la nivelul oraşelor româneşti (cartierele periferice, dar şi zonele centrale), cu un fond construit în stare precară, cu infracţionalitate ridicată, cu abandon şcolar, infrastructură deficitară și spații publice degradate etc. care accentuează fenomenul de segregare socio-spațială în orașe. În ciuda faptului că reţelele edilitare au cunoscut în ultima perioadă o tendinţă ascendentă de dezvoltare și modernizare, este îngrijorător faptul că o serie de localităţi urbane nu îndeplinesc în totalitate indicatorii minimali de definire a oraşelor, în privința dotărilor infrastructurale, cu repercusiuni asupra calității vieții populației și atragerea investițiilor private.

De cele mai multe ori aceste probleme cu care se confruntă oraşele sunt abordate şi atacate sectorial fără a lua în considerare interdependențele dintre acestea. Totuși, provocările urbane – economice, sociale, culturale şi de mediu – sunt strâns legate între ele şi succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermediul unei abordări integrate. O dezvoltarea urbană sustenabilă poate fi atinsă numai în măsura în care vor fi combinate măsuri privind renovarea fizică a zonelor urbane cu măsuri care promovează educaţia, dezvoltarea economică, incluziunea socială şi protecţia mediului.

Deși investițiile propuse pentru finanțare în cadrul acestei axe prioritare sunt limitate, fiind subsumate obiectivelor tematice de mediu, cu scopul promovării eficienței energetice și a unor orașe cu emisii scăzute de carbon, se încurajează elaborarea unor strategii de dezvoltare care să integreze inclusiv aspecte economice, sociale etc. Pentru sprijinirea unei abordări cu adevărat integrate, proiectele care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare urbană vor fi finanțate cu prioritate în celelalte programe operaționale relevante.

Problemele și provocările cu care se confruntă orașele din România sunt întâlnite și în cadrul regiunilor mai dezvoltate, motiv pentru care această axă prioritară se implementează și în regiunea București-Ilfov.

Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile in infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor

Acțiunile sprijinite în cadrul acestei priorități de investiție pentru măsurile de creștere a eficienței energetice a clădirilor rezidențiale se referă la:

• 
  îmbunătățirea izolației termice și hidroizolare anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu superior, planșeu peste subsol), șarpantelor și învelitoarelor inclusiv măsuri de consolidare;
  
• 
  reabilitarea și modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic – încălzire şi apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, inclusiv montarea de robinete cu cap termostatic, etc.
  
• 
  modernizarea sistemului de încălzire: repararea/înlocuirea centralei termice de bloc/scară; achiziționarea și instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldura si/sau centrale termice pe biomasa, etc.;
  
• 
  înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață;
  
• 
  implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice: achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice;
  
• 
  orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului (înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice în părțile comune - scări, subsol, lucrări de demontare a instalațiilor și echipamentelor montate, lucrări de reparații la fațade etc.) .
  

Iluminatul public reprezintă un alt sector important cu potențial mare pentru îmbunătățirea eficienței energetice. În ciuda potențialului mare de economisire în acest sector, ritmul de modernizare a infrastructurii și a serviciului de iluminat public este extrem de lent. La nivel național, doar jumătate din totalul de 3180 localitățile beneficia de serviciul de iluminat public. Extinderea / modernizarea infrastructurii de iluminat și de servicii rămâne o prioritate pentru multe comunități locale urbane. Tipurile de activități finanțate în cadrul acestei priorități de investiție se referă la:

• 
  înlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescență cu iluminat prin utilizarea unor lămpi cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață și asigurarea confortului corespunzător, inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice – stâlpi, rețele, etc.;
  
• 
  achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;
  
• 
  extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane;
  
• 
  orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului.
  

Beneficiarii acestei priorități de investiție vor fi autoritățile publice locale în parteneriat cu asociațiile de proprietari (măsurile pentru eficiența energetică a clădirilor rezidențiale) și autoritățile publice locale (măsurile pentru iluminat public).

Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale și a sistemelor de iluminat public va avea ca efect reducerea consumului de energie și vor contribui la reducerea emisiilor cu efect de seră. În același timp măsurile de eficiență energetică a clădirilor rezidențiale pot contribui la coeziunea socială, prin reducerea consumului de energie termică și, totodată, conduce la crearea de locuri de muncă din activități directe și indirecte. Mai mult, creșterea eficienței termice a clădirilor ar putea fi un sector care să contribuie la creșterea economică locală și regională cu impact asupra industriei locale de construcții.

Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și sistemelor de iluminat public nu numai că reduce consumul de energie și, ulterior, costurile cu energia, dar contribuie și la îmbunătățirea aspectului estetic al unei clădiri și oferă condiții mai sănătoase de viață și de siguranță pentru populație.

Aceasta prioritate vizează promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor.

Contribuția așteptată la obiectivul menționat, respectiv sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, va fi asigurată, în primul rând, prin oferirea opţiunilor de transport alternativ, astfel că oraşele vor deveni spaţii mai bune de trăit pentru cetăţeni, scăderea emisiilor de noxe având un rol important în protejarea sănătăţii locuitorilor şi în promovarea unui viitor mai durabil pentru toţi. Rezultatul pozitiv va fi amplificat de implementarea unor strategii durabile în domeniul transportului public urban și de schimbarea mentalității la nivelul unui număr relevant de utilizatori de autoturisme în arealul urban.

Pentru a răspunde provocărilor legate de Strategia Europa 2020, precum și pentru a subsuma investițiile în transportul public urban Obiectivului Tematic 4, la nivelul principalelor 8 aglomerări urbane din România vor fi realizate planuri de mobilitate urbană durabilă pentru a limita emisiile gazelor cu efect de seră datorită transportului motorizat, planuri pe care această prioritate de investiții le susține financiar prin mai multe tipuri de acțiuni. Investițiile preconizate nu se vor limita la cei 7 poli de creștere și Municipiul București, ci vor viza și alte municipii relevante (in special pentru cele 33 de municipii reședință de județ, dar și pentru alte municipii), care vor dispune atât de un plan de mobilitate urbană durabilă cât și de un contract de servicii publice care să corespundă prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 privind serviciile publice de transport.

Investiții preconizate vor duce la realizarea unor sisteme de transport urban durabil prin atingerea următoarelor obiective:

• 
  asigurarea accesibilității la sistemul de transport public şi privat pentru toţi cetăţenii;
  
• 
  îmbunătățirea siguranței și securității in mijloacele de transport precum si reducerea numărului de accidente;
  
• 
  reducerea poluării aerului și a poluării fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie;
  
• 
  creşterea atractivității și îmbunătățirea calității mediului și a amenajării spaţiilor urbane;
  
• 
  dezvoltarea infrastructurii destinate mijloacelor de transport non-motorizate.
  

În cadrul acestei priorități de intervenție vor fi avute în vedere următoarele tipuri de acțiuni orientative pentru finanțare:

• 
  achiziționarea de material rulant electric/vehicule ecologice
  
• 
  modernizarea/ reabilitarea/ extinderea traseelor de transport electric
  
• 
  modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie).
  
• 
  modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente transportului public și infrastructura tehnică aferentă.
  
• 
  realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public.
  
• 
  îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport in comun.
  
• 
  construirea/ modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru bicicliști și a infrastructurii tehnice aferente (puncte de închiriere)
  
• 
  crearea de zone și trasee pietonale, inclusiv măsuri de reducere a traficului auto în anumite zone
  
• 
  realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative şi eficiente de management al traficului.
  
• 
  realizarea de sisteme de e - ticketing pentru călători și parcări.
  
• 
  construirea/ modernizarea/ reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de transport public) pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulaţie şi exploatare al rețelei de transport
  
• 
  realizarea sistemelor de tip park and ride
  
• 
  realizarea de planuri de mobilitate urbană durabilă/ strategii de reducere a emisiilor de carbon
  
• 
  realizarea de perdele forestiere, aliniamente de arbori (cu capacitate mare de retenție a CO2)
  
• 
  realizarea de variante ocolitoare în orașele mici și mijlocii, cu statut de stradă urbană, pentru devierea tranzitului auto și traficului greu.
  
• 
  Grupul țintă îl reprezintă populația urbană care va beneficia de investițiile și măsurile ce vor fi implementate.
  

Beneficiarii în cadrul acestei priorități de investiție vor fi autoritățile publice locale din localitățile urbane (posibil în parteneriat cu operatorul de transport public).

3.