Principalele rezultate ale Consiliului Educație

Diverse

• 
  Clasificarea multidimensională a universităților
  

Consiliul a luat act de informarea transmisă de către Comisie pe tema U-Multirank, noul instrument global de stabilire a clasamentului universităților, dotat cu fonduri de 2 milioane de euro acordate de Uniunea Europeană. Acesta evaluează performanțele a peste 850 de instituții de învățământ superior din lumea întreagă, acordând universităților o poziție în clasament pe baza unui evantai mult mai bogat de criterii decât cel oferit de sistemele actuale de alcătuire a clasamentelor internaționale, care se axează în principal pe rezultatele cercetării.

Scopul acestui nou instrument este acela de a evita tabelele simpliste, care pot genera comparații amăgitoare între instituții aparținând unor categorii foarte diferite sau care pot masca diferențe semnificative între calitatea cursurilor oferite în sânul aceleiași universități. Utilizatorii individuali vor putea alcătui un clasament personalizat, în funcție de nevoile lor specifice.

Îmbunătățirea educației copiilor în domeniul mass-media

Consiliul a luat act de prezentarea oferită de Comisie pe tema proiectului „Clubul de film” – o organizație caritativă cu sediul în Marea Britanie care colaborează cu școli din toată Marea Britanie începând din 2007 în scopul de a-i familiariza pe copii și tineri posibilitatea cu lumea cinematografului, în special cu cinematograful european. Proiectul le oferă copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani, indiferent de mediul din care provin sau de capacitate, ocazia de a urmări, de a discuta și de a analiza filme, punându-le totodată la dispoziție cursuri și resurse online, astfel încât să își poată realiza propriile lor filme.

În ceea ce o privește, comisarul Vassiliou consideră proiectul în cauză drept un exemplu de bune practici în ceea ce privește educația în domeniul mass-media, întrucât acesta deschide calea către lumea cinematografului și a cineaștilor, stimulând totodată imaginația acestora și promovând gândirea critică.

Programul de lucru al viitoarei președinții

Consiliul a luat act de informarea transmisă de către delegația italiană cu privire la programul de lucru al viitoarei președinții, care va include următoarele priorități:

promovarea inovării, a creativității și a antreprenoriatului;

rolul educației și formării profesionale în contextul viitoarei revizuiri a Strategiei Europa 2020;

crearea unui mediu propice în școli;

promovarea multilingvismului de la o vârstă timpurie.

TINERET

Planul de lucru al UE pentru tineret

Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre au adoptat o rezoluție privind un plan de lucru al Uniunii Europene pentru tineret (2014-2015) (9523/14). Este vorba despre un plan pe termen mediu, structurat pe o perioadă de 18 luni și conținând un număr limitat de inițiative-cheie în domenii specifice ale politicii în materie de tineret, astfel încât UE și statele sale membre să poată aborda urgent problema ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor și consecințele crizei actuale asupra tinerilor.

Planul stabilește trei priorități:

dezvoltarea activităților pentru tineret și a învățării non-formale și informale;

consolidarea cooperării intersectoriale; și

responsabilizare, cu accent deosebit pe accesul la drepturi, autonomie, participare și cetățenia activă.

Planul își mai propune să consolideze cooperarea între statele membre și Comisie și să stabilească sinergii cu politicile în materie de învățământ, formare și ocuparea locurilor de muncă, astfel încât politica în materie de tineret să își găsească locul în cadrul semestrului european. Planul de lucru va fi supus evaluării în a doua jumătate a anului 2015.

Dialogul structurat

Consiliul și reprezentanții guvernelor statelor membre au adoptat o rezoluție privind procesul de dialog structurat, care cuprinde și tema incluziunii sociale a tinerilor (9026/14).

Dialogul structurat cu tinerii are rolul de a servi drept forum pentru o reflecție comună permanentă asupra priorităților, punerii în aplicare și monitorizării cooperării europene în domeniul tineretului, implicând categorii diverse de tineri și de organizații de tineret în consultările de la toate nivelurile, în statele membre, în cadrul conferințelor UE pentru tineret ¹ și pe parcursul Săptămânii europene a tineretului.

Prioritatea tematică generală pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului pentru perioada 1 ianuarie 2013-30 iunie 2014 este incluziunea socială. Trio-ul de președinții (Irlanda, Lituania și Grecia), a căror activitate se întinde pe o perioadă de 18 luni, au stabilit împreună priorități specifice în cadrul temei generale.

În 2013, președinția irlandeză s-a axat pe contribuția adusă de activitățile de bună calitate pentru tineret la dezvoltarea, bunăstarea și incluziunea socială a tuturor tinerilor, iar președinția lituaniană a pus accentul pe sporirea incluziunii sociale a tinerilor, în special a celor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. În prima jumătate a anului 2014, președinția elenă și-a propus să consolideze spiritul antreprenorial al tinerilor.

Următorul ciclu al dialogului structurat va fi lansat cu ocazia conferinței UE pentru tineret din octombrie, sub egida președinției italiene. Responsabilizarea tinerilor va fi tema prioritară pentru următoarele 18 luni.

Spiritul antreprenorial al tinerilor

Consiliul și-a adoptat concluziile privind promovarea antreprenoriatului în rândul generației tinere în vederea sprijinirii incluziunii sociale a tinerilor (8378/14) – prioritate orizontală pentru președinția elenă, dat fiind nivelul constant ridicat al șomajului în rândul tinerilor în UE și mai ales în Grecia ¹.

Concluziile pun accentul pe promovarea antreprenoriatului social, a creativității, a inovării și a locurilor de muncă „verzi” și invită statele membre să recunoască importanța formării spiritului antreprenorial de la o vârstă fragedă, subliniind rolul jucat de învățarea non-formală și informală în asigurarea autonomiei și dezvoltării personale a tinerilor, precum și în facilitarea integrării lor reușite pe piața locurilor de muncă.

Competențele antreprenoriale presupun nu numai cunoștințe, dar și aptitudini și atitudini transversale, activitățile pentru tineret putând constitui un instrument esențial pentru dezvoltarea aptitudinilor respective. În mod deosebit, modelul „antreprenoriatului social – care își propune, cu precădere, să contribuie la binele comun al societății – poate stârni interesul tinerilor și le poate oferi acestora posibilitatea de a contribui cu soluții inovatoare la provocările actuale, de ordin economic, social și legate de mediul înconjurător.

Uniunea Europeană promovează antreprenoriatul prin intermediul Strategiei Europa 2020 și al inițiativelor sale emblematice privind „Noi competențe și locuri de muncă”, „O agendă digitală pentru Europa”, „O Uniune a inovării” și „Tineretul în mișcare” ², încurajând competențele și aptitudinile care pot să stimuleze competitivitatea și creșterea economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

În acest context, miniștrii au discutat despre cum se poate stimula o mentalitate orientată spre antreprenoriat în rândul generației tinere, pornind de la două întrebări pregătite de președinție (9012/14). Pentru a spori caracterul deschis al dezbaterii, președinția a invitat un vorbitor extern, dl Konstantinos Kollias (președintele Camerei Economice a Greciei).

Conform opiniei dlui Kollias, sistemele de învățământ europene au fost devansate cu mult de sistemele similare americane și asiatice, deoarece programele lor de studiu nu sunt adaptate nevoilor pieței actuale a muncii. Sistemele de învățământ trebuie să perfecționeze aptitudinile care țin de inteligența emoțională, lucrul în echipă și capacitatea de comunicare, toate acestea fiind cerințe de bază indiferent de specializarea aleasă. UE trebuie să își adapteze politicile în funcție de nevoile tinerilor, nu invers.

Constrângerile fiscale și cele legate de încheierea asigurărilor sunt o povară pentru un antreprenor aflat la început de drum, iar tinerii întâmpină dificultăți și la accesarea programelor UE, parțial din cauza birocrației, parțial pentru că domeniul de aplicare al acestora este restrâns. Un eșec nu ar trebui să însemne depunerea armelor, acesta reprezintă o etapă a procesului de învățare și ar putea fi privit ca primul pas spre succes.

Comisia a atribuit o definiție largă noțiunii de „antreprenoriat”, pe care o consideră ca fiind echivalentă cu capacitatea de a identifica oportunități. Orice tânăr ar trebui să fi trăit o experiență în domeniul antreprenoriatului înainte de absolvirea studiilor, eventual prin intermediul învățării non-formale și informale, care constituie o cale excelentă de „a învăța făcând”. Comisarul a subliniat faptul că educarea spiritului antreprenorial reprezintă unul dintre aspectele programului Erasmus+.

În urma dezbaterii, au fost trase următoarele concluzii principale:

educarea spiritului antreprenorial ar trebui să fie inițiată în școli de la o vârstă fragedă;

învățarea non-formală și informală joacă un rol crucial în dezvoltarea abilităților care țin de inteligența emoțională;

„dreptul de a eșua” ar trebui perceput în mod pozitiv, instituind-se totuși simultan mecanisme și servicii de siguranță;

ar trebui dezvoltat un sistem de monitorizare pentru tinerii antreprenori;

accesul la finanțare ar trebui îmbunătățit, iar barierele birocratice ar trebui eliminate;

ar trebui promovată o mentalitate orientată spre antreprenoriat.

Diverse

A doua Convenție europeană privind activitățile pentru tineret

Consiliul a luat act de informarea transmisă de către delegația belgiană referitoare la cea de a doua Convenție europeană privind activitățile pentru tineret, care se va desfășura în 2015, în timpul președinției belgiene a Consiliului Europei. Activitățile pentru tineret vor constitui tema conferinței.

Programul de lucru al viitoarei președinții

Consiliul a luat act de informarea transmisă de către delegația italiană cu privire la programul de lucru al viitoarei președinții, care va include următoarele priorități:

responsabilizarea tinerilor, cu accent pe accesul la drepturi;

participarea politică și socială a tinerilor;

serviciul public european, în special mobilitatea transfrontalieră a voluntarilor.

CULTURĂ ȘI AUDIOVIZUAL

Înainte de a aborda punctele formale de pe ordinea de zi, ministrul Panagiotopoulos, în calitate de președinte al Consiliului, și-a exprimat preocuparea privind distrugerea monumentelor și a siturilor arheologice provocată fie de catastrofe naturale, precum recentele inundații din Balcani, fie de conflicte militare, cum ar fi cele din Siria și din alte țări din Orientul Mijlociu. UE are datoria de a proteja și de a păstra neatins patrimoniul cultural, ministrul propunând în acest sens Consiliului să examineze modalități și mijloace pentru o mai bună protejare a monumentelor naturii și a celor artistice afectate sau amenințate de catastrofe naturale sau de dezastre provocate de mâna omului. În acest sens, ministrul a propus crearea unui grup operativ pentru cultură care să intervină în astfel de situații.

Capitalele europene ale culturii

Consiliul a desemnat orașul Leeuwarden (Țările de Jos) drept Capitală europeană a culturii pentru anul 2018 (9252/14). Cealaltă capitală a culturii pentru anul respectiv este Valletta (Malta), desemnată de Consiliu în mai 2013.

Inițiativa privind capitalele europene ale culturii a fost lansată în 1985, peste 50 de orașe fiind selectate de atunci și până în prezent. Obiectivul inițiativei îl constituie promovarea unei înțelegeri reciproce sporite între cetățenii europeni și consolidarea sentimentului de cetățenie europeană, în același timp scoțând în evidență bogăția culturilor europene și arătând atât diversitatea lor, cât și trăsăturile comune.

Decizia nr. 1622/2006/CE ¹ stabilește procedura de urmat pentru selectarea capitalelor europene ale culturii. În anexa la decizie se stabilește ordinea în care statele membre au dreptul de a-și nominaliza orașul. Până în 2019, în fiecare an vor fi desemnate drept capitale europene ale culturii orașe din două state membre.

Ministrul olandez a reamintit că Amsterdam și Rotterdam au primit deja această distincție, iar Leeuwarden și-a ales drept motto sloganul „Comunități deschise”. Programul are atât dimensiune locală, cât și dimensiune europeană, prin angrenarea împrejurimilor orașelor și prin elaborarea de proiecte pe întreg teritoriul Europei. Programul va lua în considerare nu numai aspectele culturale, ci și cele sociale și legate de mediu.

Consiliul a mai adoptat o decizie de punere în aplicare privind dispozițiile în vederea numirii de către Consiliu a trei membri în cadrul juriului de selecție și monitorizare pentru acțiunea „Capitalele europene ale culturii” pentru perioada 2020-2033 (9128/14).

Consiliul a adoptat recent Decizia nr. 445/2014/UE ¹, care stabilește un nou cadru legislativ pentru acțiunea „Capitalele europene ale culturii” în perioada 2020-2033.

Decizia prevede instituirea unui juriu european format din zece experți desemnați de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie (câte trei experți fiecare), precum și de către Comitetul Regiunilor (un expert). Rolul juriului este de a selecta orașele cărora li se va acorda titlul de capitală a culturii și de a le monitoriza pe întreg parcursul procedurii. Decizia mai stipulează că fiecare instituție a UE trebuie să își stabilească propriile proceduri în vederea desemnării experților.

Consiliul va trebui să numească primii trei experți în cadrul juriului înainte de finele anului 2014, astfel încât un prim juriu să devină operațional la începutul anului 2015, pentru a demara procedura de selecție pentru capitalele europene ale culturii pentru anul 2020, în Irlanda și Croația.

Comisia a subliniat responsabilitatea comună ce revine celor patru instituții în conformitate cu noua decizie și a scos în evidență rolul esențial jucat de juriu, care va avea principala responsabilitate pentru calitatea programelor și deci pentru succesul reputat de capitalele selectate ale culturii.

Patrimoniul cultural

Consiliul a adoptat concluzii privind patrimoniul cultural ca resursă strategică pentru o Europă durabilă (9129/14). Este pentru prima dată când Consiliul adoptă concluzii care abordează în mod specific această temă.

Concluziile subliniază faptul că patrimoniul cultural, fie că este tangibil, intangibil sau digital, reprezintă o resursă strategică în care Europa modernă – una dintre cele mai bogate regiuni din lume sub aspect cultural – ar trebui să investească pentru ca dezvoltarea sa socială, economică și de mediu să devină mai durabilă. Faptul că patrimoniul cultural este unic și neregenerabil prezintă oportunități, dar ridică și provocări. Dintre oportunități, textul evidențiază contribuția patrimoniului cultural la coeziunea socială și la economie, unde patrimoniul poate deveni o forță motrice pentru dezvoltarea regională, crearea de locuri de muncă la nivel local, regenerarea urbană și turismul cultural.

Pe de altă parte, criza economică și finanțarea publică limitată a culturii pot avea un impact extrem de nefavorabil asupra conservării și păstrării patrimoniului cultural, care este adeseori considerat drept o rubrică bugetară suplimentară costisitoare. Schimbările climatice, care pot conduce la deteriorarea ireversibilă sau la pierderea bunurilor culturale, constituie, de asemenea, o provocare majoră, la fel ca și impactul digitizării.

În cadrul concluziilor se solicită în special investirea mai multor resurse în patrimoniul cultural ca parte a strategiilor regionale durabile elaborate atât la nivel național, cât și la nivel european. Având în vedere caracterul multidimensional al patrimoniului cultural, statele membre și Comisia sunt invitate să își coordoneze mai eficient politicile și acțiunile care vizează patrimoniul cultural sau au un impact asupra acestuia, inclusiv la nivel internațional. Totodată, statele membre sunt invitate să ia în considerare patrimoniul cultural ca posibil subiect care să fie abordat în cadrul următorului Plan de lucru în domeniul culturii al Consiliului.

Comisia a anunțat că până în vară va adopta o comunicare privind patrimoniul cultural cu scopul de a consolida înțelegerea și protejarea acestuia, evidențiind în mod deosebit contribuția sa la obiectivele Strategiei Europa 2020.

Provocări în materie de politici culturale

Consiliul a desfășurat, de asemenea, o dezbatere de orientare pe tema „Abordarea provocărilor în materie de politici culturale în contextul următorului Plan de lucru în domeniul culturii”.

Începând cu 2002, planurile de lucru în domeniul culturii ale Consiliului au constituit un cadru pentru elaborarea politicilor culturale pe termen mediu ale UE. Actualul Plan de lucru în domeniul culturii ¹ cuprinde șase priorități: diversitatea culturală, dialogul intercultural și cultura accesibilă și favorabilă incluziunii; industriile culturale și creative; competențe și mobilitate; patrimoniu cultural, cultura în relațiile externe și statistici culturale. Planul de lucru va lua sfârșit la 31 decembrie 2014.

Comisia consideră că Agenda europeană pentru cultură, deși adoptată în 2007, reprezintă, totuși, o bază adecvată pentru următorul plan de lucru. În plus, mai multe dintre prioritățile actualului plan de lucru pot fi preluate și urmărite în continuare, cum ar fi industriile culturale și creative, contribuția culturii la dialogul intercultural și rolul culturii în relațiile externe. Cu toate acestea, și-au făcut apariția noi provocări, cum ar fi globalizarea și digitalizarea sporite, care trebuie abordate.

Totodată, Comisia a atras atenția asupra rezultatului evaluării efectuate de statele membre în 2013 cu privire la actualul Plan de lucru în domeniul culturii, în care se subliniau următoarele aspecte:

planul de lucru este relevant pentru politica culturală a statelor membre;

preferința pentru un plan de lucru simplificat, care să se axeze pe un număr limitat de priorități, însă de înalt nivel;

necesitatea integrării culturii în toate politicile de importanță majoră ale UE.

Mai mulți miniștri au făcut trimitere la Forumul de la Chaillot privind cultura, eveniment care a avut loc în Franța în luna aprilie ¹. Ministrul francez a reamintit principalele mesaje ale forumului și a făcut apel la elaborarea unei veritabile strategii culturale europene. În acest context, mai mulți miniștri au considerat că este important ca cetățenilor europeni să li se deschidă „apetitul” pentru cultură și ca acesta să fie utilizat ca mijloc de a-i reuni pe cetățeni, ceea ce este îndeosebi esențial într-o perioadă marcată de creșterea euroscepticismului.

În general, statele membre au convenit asupra următoarelor aspecte:

cultura reprezintă o chestiune transversală; prin urmare, este necesară o abordare strategică privind cultura. Mai mulți miniștri au solicitat includerea culturii în evaluarea de la jumătatea perioadei a Strategiei Europa 2020, date fiind elementele probante privind contribuția culturii la economie;

cultura are o valoare intrinsecă, însă se face încă simțită nevoia reală de a dispune de statistici fiabile și comparabile referitoare la cultură pentru a se demonstra contribuția acesteia la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică;

transferul digital reprezintă o provocare majoră pentru cultură și pentru diversitatea culturală;

digitalizarea patrimoniului cultural, inclusiv a patrimoniului cinematografic și audiovizual, trebuie stimulată pentru a extinde accesul la cultură. În acest sens, mai mulți miniștri au subliniat totodată necesitatea abordării chestiunilor legate de drepturile de autor;

legăturile cu educația formală și informală ar trebui consolidate, precum și educația în domeniul artelor, care ar trebui să sporească la rândul lor accesul la cultură și să promoveze diversitatea culturală;

trebuie explorate surse alternative de finanțare a culturii, incluzând finanțarea participativă, și ar trebui utilizate mai bine programele europene din alte domenii precum cel al cercetării (programul Orizont 2000 cuprinde cercetarea în domeniul culturii) sau cel al întreprinderilor (programul COSME).

Comisia a informat că se preconizează progrese privind statisticile culturale, date fiind noile resurse ale Eurostat în acest domeniu. Aceasta a mai reamintit faptul că fondul de garantare pentru industriile culturale și creative, instituit prin programul „Europa creativă”, va deveni operațional în 2016.

Acordul de parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții

Miniștrii au desfășurat un schimb de opinii cu privire la Acordul de parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) dintre UE și SUA, pe baza informării oferite de comisarul De Gucht privind stadiul negocierilor.

TTIP reprezintă un acord cuprinzător care vizează o gamă largă de chestiuni bilaterale în domeniul comerțului și investițiilor în scopul intensificării comerțului și investițiilor între cei doi parteneri. Negocierile au demarat la jumătatea anului 2013, săptămâna aceasta fiind programată a avea loc cea de a cincea rundă de negocieri.

Serviciile audiovizuale au fost excluse în mod explicit din mandatul de negociere acordat Comisiei de statele membre în luna iunie a anului trecut, la fel cum se întâmplă în cazul negocierilor cu țările terțe de mai bine de două decenii.

Comisarul De Gucht a precizat că nu sunt așteptate progrese semnificative în cadrul negocierilor înainte de următoarele alegeri la jumătatea mandatului din SUA, însă consideră că ar fi ideal să se ajungă la un acord înainte de sfârșitul anului.

Acesta a afirmat clar că va respecta cu strictețe mandatul care i-a fost acordat și că, prin urmare, sectorul audiovizual nu face obiectul negocierilor. Cu toate acestea, comisarul a recunoscut că SUA s-a arătat interesată de mai multe domenii ale politicii audiovizuale a UE.

Răspunzând la întrebările adresate de mai multe state membre în legătură cu chestiuni privind transparența, comisarul a precizat că orice negociere necesită un anumit nivel de confidențialitate. Restricțiile privind accesul la documente legate de negocieri s-au datorat abordării deosebit de restrictive a SUA privind aceste chestiuni. Totuși, acesta și-a exprimat speranța că un sistem de tip „sală de lectură” ar putea fi instituit în curând pentru a permite vizualizarea proiectelor de texte care fac obiectul negocierii.

Acesta a reamintit faptul că Comisia furnizează rapoarte periodice Comitetului pentru politică comercială al Consiliului, care este direct subordonat Consiliului Afaceri Externe (Comerț), și că trebuie să transmită rapoarte și Parlamentului European. Comisarul a subliniat totodată faptul că nu există un consens în rândul statelor membre în legătură cu publicarea mandatului de negociere.

Mai multe state membre și-au reafirmat opoziția totală față de includerea sectorului audiovizual în negocierile privind TTIP, reamintind că acest lucru este vital pentru diversitatea culturală și, în special, pentru industria cinematografică europeană și pentru sectorul creativ european.