Programa pentru concursul naţional de ocupare a posturilor şi a catedrelor didactice vacante din îNVĂŢĂMÂntul preuniversitar


Ghiduri de evaluare pe discipline



Yüklə 1,38 Mb.
səhifə233/248
tarix05.01.2022
ölçüsü1,38 Mb.
#62992
1   ...   229   230   231   232   233   234   235   236   ...   248
Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001

I. T. Radu- Evaluarea procesului de învăţământ, Bucureşti, EDP, 2001

Şchiopu -Psihologia vărstelor, EDP, Bucureşti, 1981

.xxx-Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iaşi, 1995

Joiţa E.-Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998

EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ


Muzică instrumentală

Artă vocală ( Canto)

Muzică de cameră

Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată.


Şcoli şi licee de artă

Disciplinele:



  • Istoria muzicii universale şi româneşti

  • Forme şi analize muzicale

  • Estetică muzicală

  • Didactica specialităţii

Istoria muzicii universale


    1. Antichitatea greacă; Cultura muzicală europeană în Evul mediu – trăsături generale.

    2. Muzica în perioada Renaşterii:

  • dezvoltarea limbajelor şi a formelor polifonice;

  • înfloririrea muzicii polifonice laice;

  • premise ale diversificării stilistice; madrigalul italian, chansonul francez şi liedul german;

  • muzica instrumentală.

3. Barocul muzical: estetica înnoirii de limbaj muzical, genuri si forme; genurile vocal-simfonice ca expresie a stilului baroc; reprezentanţi, exemple.

- Preclasicismul muzical: genuri, forme, organizãri tonale ale muzicii, reprezentanţi, exemple.

- reprezentanţi de frunte ai preclacismului muzical: A. Corelli, A. Vivaldi, D. Scarlatti, A. Scarlatti, J. Ph. Rameau, J.S. Bach, G.Fr. Händel etc.


    1. Opera în secolul al XVIII-lea:

  • opera seria şi opera buffa;

  • conturarea formelor lirico-dromatice naţionale (singspielul german, vodevilul şi opera comică franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar’s opera);

    1. Clasicismul muzical:

-orientarea dominantă a gândirii artistice austro-germane în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea.

- estetica clasicismului – trăsături generale;

- genuri, forme şi limbaj în creaţia compozitorilor clasici vienezi: J. Haydn, W.A. Mozart şi L. v. Beethoven.


    1. Romantismul muzical:

- principii estetice şi de creaţie în romantism. Genuri, forme şi limbaj în creaţia compozitorilor romatici;

- culturi muzicale în epoca romantică.



    1. Orientări estetice şi stilistice în muzica europeană la pragul dintre sec. al XIX-lea şi al XX-lea:

- impresionism, expresionism, neoclasicism, neoromantism etc.

    1. Culturi muzicale în secolul XX (franceză, germană, italiană, engleză, rusă, cehă, poloneză, română, ungară, spaniolă etc.).

    2. Tendinţe creatoare în muzica contemporană.

Istoria muzicii româneşti


  1. Geneza şcolii muzicale naţionale – rezultat firesc al imperativelor social-politice ale epocii:

- realitatea românească şi inspiraţia folclorică – factori determinanţi ai identităţii naţionale.

- locul şcolii noastre naţionale în contextul muzicii universale.



  1. Clasicismul muzical românesc:

- genuri, forme şi limbaj în creaţia compozitorilor: A. Flechtenmacher, G. Musicescu, Ed. Caudella, C. Porumbescu, G. Dima, I. Mureşianu, G. Stephănescu, C. Dimitrescu.

  1. Muzica românescă modernă – etapă importantă în afirmarea idealurilor patriotice:

- direcţiile dominante şi reprezentanţii lor: D.G. Kiriac, I. Vidu, A. Castaldi, A. Alessandrescu, M. Jora, I.N. Ottescu, D. Cuclin, S. Drăgoi, M. Negrea, P. Constantinescu şi aportul lor la dezvoltarea muzicii româneşti.

  1. George Enescu – strălucit mesager al artei sonore româneşti.

  • umanismul şi patriotismul artei sale;

  • trăsături stilistice definitorii în contextul valorificării creatoare a cântecului popular.

  1. Muzica românească contemporană:

  • rolul artei muzicale în societate.

  • dezvolatarea artei interpretative, componistice şi a muzicologiei.

estetica muzicală




  1. Categoriile esteticii în întruchiparea muzicală.

  2. Dialogul artelor în epoca contemporană.

  3. Aspecte ale relaţiei dintre compozitor, interpret şi public în epoca contemporană.

  4. Tendinţe inovatoare în arta sec. XX şi statutul operei de artă.

Yüklə 1,38 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   229   230   231   232   233   234   235   236   ...   248




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin