Proiect raport anual pnr ian

4.4. Educaţia

Impactul legii educaţiei naţionale şi a altor politici publice asupra sistemului educaţional românesc

La nivelul educaţiei timpurii, a fost elaborată şi adoptată Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie ante-preşcolară. În acest an şcolar⁶⁸ a fost introdusă clasa pregătitoare pentru copiii în vârstă de şase ani, cursurile urmând a se desfăşura atât în şcolile generale, cât şi în grădiniţe, în funcţie de condiţiile de la nivel local. În acest scop, au fost furnizate mobilierul şcolar, materialele didactice şi au fost formate cadrele didactice. De asemenea, a fost elaborată şi adoptată o metodologie privind clasa pregătitoare. Totodată, MEN a elaborat Planul – cadru pentru clasa pregătitoare, precum şi programele şcolare aferente acestui nivel de educaţie. Metodologia privind acreditarea serviciilor pentru educaţie timpurie se află în consultare publică.

În domeniul învăţământul primar, a fost aprobat Planul-cadru pentru învăţământul primar ca document de politica educaţională care cuprinde disciplinele obligatorii (trunchiul comun) şi opţionale (curriculum la decizia scolii), precum şi numărul de ore alocate acestora pe săptămâna.

În vederea asigurării corectitudinii şi echităţii evaluării în educaţie, printre cele mai importante măsuri luate de MEN au fost cele care au avut în vedere monitorizarea atentă a examenelor şi concursurilor naţionale şi pe parcursul anului şcolar 2011 - 2012.

Au continuat măsurile vizând procesul de elaborare a reglementărilor de organizare şi funcţionare a sistemului de învăţământ superior, creându-se cadrul legal pentru desfăşurarea unui învăţământ de calitate, deschis şi cu impact semnificativ din perspectiva pieţei muncii.

În ceea ce priveşte Cadrul Naţional al Calificărilor (CNC), ca instrument de clasificare a calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăţare atinse, a fost aprobată Metodologia de implementare a Cadrului Naţional al Calificărilor pentru Învăţământul Superior, instituţiile de învăţământ superior din România având obligaţia de a introduce informaţiile referitoare la calificările pe care le dezvoltă, prin oferta de studii, în secţiunea specifică a Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior.

În scopul adaptării învăţământului superior la cerinţele pieţei muncii, în perioada decembrie 2009 - noiembrie 2012, a fost implementat proiectul Studiu naţional de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul superior. De asemenea, în perioada septembrie 2011 - decembrie 2012, s-a derulat proiectul ANCS Evaluarea şi prognozarea cererii de muncă potenţiale pentru absolvenţii de învăţământ, în structură ocupaţională, la orizontul anului 2020 în vederea dezvoltării corespunzătoare a politicilor privind instruirea de nivel universitar.

Pentru deblocarea posturilor din învăţământul superior, s-a aprobat scoaterea la concurs a posturilor didactice şi de cercetare vacante din instituţiile de învăţământ superior.

Pentru elaborarea Strategiei Naţionale de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, în 2012, MEN a format un grup de lucru comun cu MMFPSPV, realizându-se o structură a strategiei şi un prim capitol de analiză a situaţiei existente. În prezent sunt în curs de elaborare termenii de referinţă pentru proiectul de asistenţă tehnică finanţat prin POS DRU (Axa 7 – Asistenţă tehnică).

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii

Evoluţia indicatorului de realizare a obiectivului Pe fondul adâncirii crizei economice globale, rata părăsirii timpurii a şcolii (PTS) a crescut în perioada 2009 – 2010. Astfel, rata PTS a fost de 18,4% în anul 2010, în creştere cu 2,5 p.p. faţă de anul 2008 (15,9%), însă în 2011 a scăzut cu aproape 1 punct procentual, respectiv până la 17,5%, un nivel aproape similar menţinând-se şi în 2012 -17,4% (date provizorii INS), după cum se poate observa din graficul de mai jos: Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării Pe genuri, se constată o rată a părăsirii timpurii a şcolii mai redusă în rândul fetelor cu 1,3 p.p. faţă de băieţi, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos: Rata părăsirii timpurii a şcolii pe ani şi gen -% - 2008 2009 2010 2011 2012* Total 15,9 16,6 18,4 17,5 17,4 Masculin 15,9 16,1 18,6 18,7 18 Feminin 16,0 17,2 18,2 16,8 16,7 Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării * Date provizorii

Asigurarea accesului egal la educaţie, în special pentru grupurile cu riscuri particulare, a vizat trei paliere importante: prevenirea părăsirii timpurii a sistemului de educaţie, intervenţia pentru păstrarea în sistem a elevilor cu risc de abandon şcolar şi readucerea în şcoală a celor aflaţi în afara sistemului educaţional. Din această perspectivă, MEN implementează programe şi proiecte educaţionale, un număr semnificativ dintre acestea beneficiind de finanţare europeană. Astfel, pentru a preveni şi a combate fenomenul de părăsire timpurie a şcolii şi pentru a sprijini revenirea la şcoală, MEN continuă să deruleze programe sociale anuale care, în ciuda austerităţii bugetare, sunt finanţate şi concepute în scopul susţinerii elevilor din zonele defavorizate: programele Rechizite şcolare⁶⁹, Bani de liceu⁷⁰ şi Euro 200⁷¹ şi Cornul şi laptele, dar şi Rambursarea cheltuielilor de transport şi Microbuze şcolare. Prin intermediul acestor programe sunt create condiţii pentru asigurarea de şanse egale la educaţie pentru elevii proveniţi din grupurile cu riscuri particulare.

În cursul anului 2012, MEN a elaborat şi aprobat metodologiile de implementare pentru programele: A doua şansă (pentru nivelurile primar şi gimnazial), Alfabetizarea funcţională şi Şcoala după şcoală.

Pentru extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii, se continuă implementarea a două proiecte naţionale complementare: Programul pentru Educaţie Timpurie Incluzivă (PETI)⁷² şi Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (PRET)⁷³. În perioada 15 martie - 15 decembrie 2012 au fost dotate 8641 de clase pregătitoare cu material didactic specific.

La începutul anului şcolar 2012-2013, MEN a demarat punerea în aplicare a unor acţiuni prioritare pentru întreg învăţământul preuniversitar, urmărindu-se două direcţii majore de acţiune: sporirea accesului tuturor copiilor la o educaţie de calitate, respectiv creşterea ratei de succes şcolar. În acest context, la nivel local, au fost întreprinse măsuri concrete, pe niveluri de responsabilitate (inspectorat şcolar, unitate de învăţământ, cadru didactic), pentru monitorizarea participării şcolare, reducerea absenteismului şi creşterea nivelului performanţelor şcolare. MEN a emis o notificare prin care solicită şcolilor să aplice, la începutul anului şcolar, teste de evaluare iniţială a elevilor, precum şi măsuri de remediere a deficienţelor şi de stimulare a performanţelor şcolare. Printr-o a doua notificare, MEN a transmis inspectoratelor şcolare un program de măsuri la nivel local (inspectorat şcolar, unitate de învăţământ, cadru didactic) care vizează ameliorarea rezultatelor la examenele naţionale şi a cerut aplicarea şi monitorizarea acestuia, precum şi luarea de măsuri corective.

În scopul îmbunătăţirii sistemelor de evaluare a elevilor şi a dobândirii de competenţe-cheie, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare a implementat două proiecte FSE-POS DRU focalizate pe dezvoltarea de curriculum şi evaluarea centrată pe competenţe: Restructurarea curriculumului naţional în învăţământul liceal şi Cadrul de referinţă al curriculumului naţional pentru învăţământul preuniversitar: un imperativ al reformei curriculare. Prin cel de-al doilea proiect, în cadrul unei conferinţe naţionale derulate în luna februarie 2013 la care au participat 544 cadre didactice, au fost prezentate studiile Analiza mediului şcolar în raport cu implementarea reformei curriculare (2002-2008) şi Repere actuale şi tendinţe în proiectarea şi dezvoltarea curriculară. De asemenea, a fost definitivată Metodologia de elaborare a programelor şi manualelor şcolare.

MEN a continuat derularea măsurilor care au drept obiectiv asigurarea calităţii actului educaţional în învăţământul preuniversitar, inclusiv prin desfăşurarea în condiţii optime a examenelor şi concursurilor naţionale. Unul dintre obiectivele proiectului POS DRU Un învăţământ performant bazat pe decizii fundamentale - Strategii de valorificare a evaluărilor internaţionale privind rezultatele învăţării a fost realizarea unui studiu de analiză a greşelilor tipice ale elevilor la testele PIRLS⁷⁴ şi TIMSS⁷⁵. În baza acestor analize, se vor desfăşura cursuri de formare a profesorilor de învăţământ primar, limba română, matematică şi ştiinţe şi se vor elabora ghiduri.

A fost introdus învăţământul profesional, cu durata de doi ani, organizat pentru absolvenţii interesaţi ai clasei a IX-a. Prin această formă de învăţământ, pe parcursul celor doi ani de studiu, se parcurg disciplinele pentru învăţământul obligatoriu şi modulele de pregătire de specialitate pentru calificare profesională. În acest sens, MEN a elaborat Metodologia de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional şi curriculumul pentru disciplinele de specialitate, pregătirea practică şi stagiile de pregătire practică din aria curriculară aferentă acestei forme de învăţământ. Înscrierile în anul şcolar 2012-2013⁷⁶ s-au realizat pe baza opţiunilor elevilor, iar propunerile de plan de şcolarizare au fost realizate numai pentru unităţile de învăţământ care au încheiat contracte-cadru cu operatori economici/instituţii publice pe o durată de minimum 2 ani; aceste contracte stau la baza convenţiilor individuale de stagiu pentru pregătirea practică a elevilor. Prin instituirea unei burse profesionale, conform HG nr. 1062/2012, sunt subvenţionate costurile pentru elevii ce frecventează învăţământul profesional (bursa va avea valoarea de 200 lei/lună şi de ea vor beneficia 12.500 de elevi).

Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi a celui postliceal este susţinută prin asigurarea finanţării de locuri de la bugetul de stat pentru aceste forme de educaţie, dar şi prin programe de formare a cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT), finanţate prin FSE-POS DRU, precum: Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic-profil servicii pentru extinderea metodei moderne interactive firma de exerciţiu, Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale, Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale şi Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii. Mai jos sunt ilustrate principalele progrese înregistrate în aceste proiecte în perioada ianuarie 2012 – martie 2013:

• 
  Prin proiectul Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic-profil servicii pentru extinderea metodei moderne interactive firma de exerciţiu, 570 cadre didactice din ÎPT cu profil servicii au fost formate şi certificate în domeniul antreprenoriatului;
  
• 
  Prin proiectul Formarea cadrelor didactice în domeniul evaluării competenţelor profesionale au fost formate şi certificate 590 de cadre didactice din IPT, în domeniul evaluării de competenţe profesionale. Din rândul acestora, se va crea un grup de specialişti în şcolile ÎPT din România care să faciliteze dezvoltarea unui sistem de evaluare bazat pe competenţe;
  

Pentru sesiunile de formare, aferente celor două proiecte menţionate anterior, au fost realizate suporturi de curs acreditate.

• 
  Prin proiectul Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale prin reţele parteneriale, au fost sprijinite 96 unităţi şcolare, membre în reţelele parteneriale, a fost elaborată o strategie/metodologie de implementare a Cadrului European de Referinţă în Asigurarea Calităţii (EQARF) în ÎPT, au fost realizate 96 planuri de activitate anuale la nivelul reţelelor parteneriale dintre şcoli, 234 de persoane din sistemele de educaţie şi formare profesională au participat la programe de formare profesională etc. Tot în cadrul acestui proiect au fost realizate 96 de activităţi de peer learning şi 7 activităţi de peer review;
  
• 
  Prin proiectul Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii au fost sprijinite 1300 de unităţi de învăţământ care şcolarizează elevi în ÎPT prin: monitorizarea Planurilor de Acţiune ale Şcolilor , de către membrii Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social şi prin furnizarea Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ actualizate în anul 2012. Ca efect al derulării activităţilor mai sus menţionate au fost elaborate şi aprobate planurile de şcolarizare la învăţământul profesional şi tehnic pentru anul şcolar 2012-2013, urmărindu-se astfel o cât mai bună corelare a ofertei ÎPT cu cererea pieţei muncii.
  

Evaluare Printre aspectele pozitive în demersurile de prevenire a părăsirii timpurii a şcolii şi de susţinere a revenirii la şcoală se pot menţiona lansarea clasei pregătitoare, dezvoltarea educaţiei timpurii şi elaborarea şi adoptarea metodologilor de implementare pentru programele Şcoala după şcoală, A doua şansă şi Alfabetizarea funcţională, în paralel cu continuarea implementării programelor anuale de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate. Totuşi, trebuie avute în vedere o evaluare a impactului real a acestor programe sociale, în vederea înlocuirii acelora mai puţin eficiente. Se observă o revigorare şi susţinere a învăţământului profesional şi tehnic (ÎPT), inclusiv prin proiecte finanţate prin POS-DRU şi este de remarcat relansarea şcolilor profesionale. Odată cu reluarea plăţilor prin POS-DRU, trebuie avută în vederea recuperarea, pe cât posibil, a întârzierii proiectelor în domeniul educaţiei, finanţate prin acest program operaţional şi includerea în PNR a altora noi care să vină în sprijinul atingerii ţintei. Un risc există la nivel local, mai ales în cadrul programelor de tipul Şcoală după şcoală, deoarece accesarea acestor tipuri de programe depinde de decizia actorilor locali. Din cauza faptului că rata părăsirii timpurii a şcolii a suferit o evoluţie defavorabilă în perioada 2009-2010 şi a stagnat în jurul valorii de 17-18% în 2012, sunt necesare măsuri mai bine ţintite în scopul încadrării fenomenului într-o curbă constant descendentă. Elaborarea strategiei naţionale în domeniu este un demers necesar şi obligatoriu pentru coagularea şi coordonarea măsurilor în domeniu, fiind şi condiţionalitate ex-ante pentru realizarea Acordului de parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020. Nu în ultimul rând, un risc de ansamblu constă în incertitudinea ce planează asupra realizării unei viziuni unitare, constante şi coerente de politici educaţionale (de ex. problema trecerii clasei a IX-a la liceu sau gimnaziu) şi de modul în care va decurge reorganizarea instituţională a MEN în anul 2013.

Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară

Evoluţia indicatorului de realizare a obiectivului Ca urmare a demarării măsurilor de adaptare a învăţământului superior la cerinţele pieţei muncii şi a sporirii accesului la educaţia terţiară, ponderea populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară a înregistrat, în ultimii ani, o creştere continuă de 4.1 p.p. faţă de anul 2008, ajungând de la 16% în 2008, 18,1% în anul 2010, 20,5% în 2011 şi 21,8% în 2012 (date provizorii), după cum se poate observa din graficul de mai jos: Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării Pe genuri, se constată o diferenţă de 2.7 p.p. în favoarea fetelor, după cum se poate vedea mai jos: Ponderea populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel terţiar de educaţie pe ani şi sexe - % - 2008 2009 2010 2011 2012* Total 16,0 16,8 18,1 20,5 21,8 Masculin 14,9 15,2 16,7 20,0 20,5 Feminin 17,1 18,5 19,6 21,0 23,2 Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării * Date provizorii INS

În ceea ce priveşte Cadrul Naţional al Calificărilor (CNC), grupul de lucru, constituit sub coordonarea ANC, a propus MEN, în octombrie 2012⁷⁷ un proiect de HG pentru aprobarea CNC în vederea iniţierii demersului legislativ necesar aprobării actului normativ de către guvern. În luna martie 2013, grupul de lucru s-a reunit în vederea discutării ultimelor amendamente aduse proiectului de HG pentru aprobarea CNC. După aprobarea acestui HG în guvern, se va putea demara elaborarea Metodologiei privind implementarea CNC şi se va realiza Raportul de referenţiere a CNC la Cadrul European al Calificărilor.

Operaţionalizarea Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS)⁷⁸ se realizează prin implementarea proiectului Dezvoltarea capacităţii de implementare a Sistemului de Calificări din Învăţământul Superior (DECIS). Platforma online a RNCIS este în curs de pilotare. În ceea ce priveşte Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (CNCIS), 47 de universităţi din România au introdus, în secţiunea specifică a RNCIS, informaţiile referitoare despre calificările pe care le dezvoltă prin oferta de studii.

Printr-un proiect de HG sunt stabilite denumirile calificărilor şi titlurile conferite absolvenţilor învăţământului universitar de licenţă. Se pune astfel la dispoziţia instituţiilor de învăţământ superior din România un instrument de lucru unitar în vederea completării diplomelor şi suplimentelor la diplomă şi pentru absolvenţii învăţământului universitar de licenţă înmatriculaţi în anul I de studii în anii universitari 2008-2009, 2009-2010, 2010-2011. Propunerea de HG a fost postată spre consultare publică pe site-urile www.anc.gov.ro şi www.edu.ro, a fost avizată favorabil de către Consiliul Economic și Social și a fost depus la Secretariatul General al Guvernului.

În scopul adaptării învăţământului superior la cerinţele pieţei muncii, se află în curs de implementare proiectul Studiul naţional de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul superior. În cadrul acestui studiu au fost monitorizaţi, pe parcursul a două etape de implementare, absolvenţi de studii de licenţă din 55, respectiv 42 de universităţi de stat şi particulare din ţară. În prima etapă, promoţiile de absolvenţi vizate de cercetare au fost cele din anii 2005 şi 2009, studiul cuprinzând 39.293 de respondenţi; în cea de-a doua etapă, promoţiile monitorizate au fost cele din anii 2006 şi 2010, obţinându-se răspunsuri de la 9.294 de absolvenţi. În prezent, sunt analizate măsurile necesare pentru asigurarea sustenabilităţii rezultatelor proiectului, astfel încât instrumentele dezvoltate⁷⁹ pe parcursul acestuia să fie utilizate, în continuare, pentru desfăşurarea de studii de monitorizare, atât la nivel instituţional, cât şi la nivel naţional.

Tot în acest sens, a fost înfiinţat Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS) organism consultativ al MEN, la nivel naţional, fără personalitate juridică CNSPIS are ca atribuţii principale definirea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învăţământului superior şi prognoza evoluţiei acesteia în raport cu dinamica pieţei muncii, precum şi publicarea anuală a datelor aferente acestor indicatori. A fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare al CNSPIS.

Pentru crearea unui cadru de selecţie obiectiv, care să permită atragerea tinerilor cu aptitudini către calificările care asigură implementarea unui model predeterminat de dezvoltare economică şi în scopul corelării învăţământului superior cu cerinţele pieţei muncii, au fost demarate studii naţionale periodice privind corelarea învăţământului superior cu cerinţele pieţei muncii. Prin proiectul FSE - POS DRU Managementul corelării sistemului de învăţământ cu piaţa muncii, ce se implementează în perioada noiembrie 2010 – octombrie 2013, se urmăreşte crearea unei reţele de colectare de date calitative şi cantitative şi elaborarea de instrumente, proceduri şi metodologii ce vor îmbunătăţi şi actualiza permanent cunoştinţele şi competenţele furnizate de către sistemul universitar, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii. Până în prezent, prin acest proiect au fost formate 1000 cadre didactice universitare pentru utilizarea metodologiilor de culegere, procesare şi interpretare a datelor despre inserţia pe piaţa muncii. Dintre aceste cadre didactice vor fi recrutaţi angajaţii unor Departamente de analiză şi gestiune previzională, înfiinţate în cele 50 de centre de consiliere din universităţi şi care au fost dotate cu echipamente IT pentru operaţionalizarea unei aplicaţii informatice dezvoltate în proiect. La momentul actual se construieşte baza de date integrată în sistemele de management ale universităţilor pe platforma http://joburi-absolventi.edu.ro, care oferă posibilitatea interconectării prin acest instrument unic, atât a potenţialilor angajatori şi candidaţi pe piaţa muncii (studenţi/absolvenţi)⁸⁰, cât şi a vizitatorilor din interiorul şi din afara universităţilor.

În sprijinul inserţiei rapide pe piaţa muncii, sunt avute în vedere şi mecanismele de recunoaştere a perioadelor şi actelor de studii. Au fost întreprinse demersuri multiple ce au urmărit atât recunoaşterea unor perioade de studii cât şi echivalarea actelor eliberate. A fost aprobată, prin ordin al ministrului, Metodologia de recunoaştere a perioadelor de studii efectuate în străinătate, în cadrul celor 3 cicluri universitare, de cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi de cetăţeni din statele terţe. Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituţii de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul IOSUD⁸¹ din România. În ceea ce priveşte echivalarea actelor de studii, trebuie menţionată aprobarea modelului certificatului de atestare a competenţelor profesionale şi al suplimentului descriptiv⁸².

Programele sociale derulate prin MEN au în continuare un rol important în ceea ce priveşte asigurarea accesului şi în învăţământul superior, dată fiind perioada actuală de incertitudine economică. Finanţarea a fost asigurată la nivelele stabilite pentru alocaţiile de transport studenţi - 26.950 mii lei, alocaţiile pentru burse studenţeşti - 204.427.244 lei şi, respectiv, alocaţiile pentru cazare şi masă în spaţiile administrate de către universităţile de stat şi în spaţii private - 117.483.488 lei. Într-un context similar a continuat şi acordarea de locuri distincte tinerilor romi la admiterea în facultăţi, pentru anul universitar 2012-2013 fiind prevăzute 564 locuri.

După modificarea sistemului de acordare a burselor Pârvan şi Iorga, ce a avut ca efect creşterea numărului de beneficiari ai acestor burse, Agenţia de Credite şi Burse de Studii (ACBS) îşi reconfigurează politica de acordare a burselor de studii şi cercetare în spaţiul european a căror sursă de finanţare urmează să fie identificată.

Continuă proiectul de Formare profesională a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar pentru noi oportunităţi de dezvoltare în carieră, având ca obiectiv general crearea de oportunităţi de dezvoltare profesională pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, prin participarea acestora la programe de formare de nivel postuniversitar de calitate, adaptate tehnologiei educaţiei la distanţă (ED). Dintre cele 1000 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar care au beneficiat de formare/recalificare, 383 de cursanţi sunt sub 35 de ani, aflaţi la debutul carierei didactice.

Evaluare În domeniul învăţământului superior, se remarcă faptul că fost intensificate eforturile de modernizare a sistemului de calificări şi de corelare a acestuia cu cerinţele pieţei muncii, inclusiv prin studii de inserţie, şi că sunt depuse eforturi pentru o mai bună gestionare, diversificare şi repartizare a burselor în învăţământul superior, inclusiv de creştere a numărului de locuri acordate în universităţi studenţilor de etnie romă. Realizarea Registrului Matricol Unic al universităţilor de stat şi particulare din România constituie o modalitate de monitorizare a participării la acest nivel de educaţie şi de control riguros al diplomelor. Printre întârzierile majore se numără nefinalizarea Cadrului Naţional al Calificărilor şi a Strategiei învăţării pe tot parcursul vieţii (ultima fiind şi condiţionalitate ex-ante al cărei termen de finalizare a fost prelungit până la finalul anului 2013), iar ca eşec menţionăm nerealizarea unui sistem de creditare pentru studenţi, care a atras după sine şi neîndeplinirea acţiunii din PNR care prevedea scutirea de la plata a 75% din împrumutul acordat pentru studii acelor absolvenţi de studii superioare care urmau să practice profesia minimum 5 ani în mediul rural. În acest sens, este necesar ca MFP, MEN şi Agenţia de Credite şi Burse de Studii să identifice soluţii de finanţare alternative. Strategia naţională în domeniul învăţământului terţiar trebuie finalizată până la finalul anului 2013, aceasta fiind, la rândul său, o altă condiţionalitate ex-ante pentru realizarea Acordului de parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020. Nu în ultimul rând, un risc de ansamblu constă în incertitudinea ce planează asupra realizării unei viziuni unitare, constante şi coerente de politici educaţionale în învăţământul superior, cu impact negativ asupra rolului clasificării universităţilor şi a programelor de studii - deja realizate în 2011 - asupra alocării, pe baze obiective, a resurselor dedicate instituţiilor de învăţământ superior. Recomandăm ca această viziune să fie structurată în urma unor discuţii şi dialog direct şi intense între toţi actorii interesaţi (guvern, sindicate, universităţi, asociaţii ale studenţilor, organisme de evaluare, finanţatori etc.).