Proiect raport anual pnr ian

Ca urmare a raportului BM Analiza funcţională a administraţiei din agricultură şi dezvoltare rurală, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi-a asumat prin PNR 2011-2013 un set de acţiuni axat pe dezvoltarea strategică a instituţiei, eficientizarea cheltuirii alocărilor bugetare şi modernizarea sistemului de management al resurselor umane. Implementarea acţiunilor corespunzătoare recomandărilor BM va conduce la realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice, restructurarea administraţiei agricole, eficientizarea activităţii de management administrativ operaţional, gestionarea eficientă a fondurilor publice. De asemenea, se va obţine o îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor, fapt ce va permite o mai bună alocare a fondurilor publice, precum şi prioritizarea resurselor administrative limitate.

În acest context, MADR a depus la AM PO DCA patru cereri de finanţare pentru proiecte destinate punerii în aplicare a acţiunilor de dezvoltare strategică a ministerului, respectiv eficientizare a cheltuirii alocărilor bugetare. Ca urmare a aprobării acestor cereri în trim. I/2012, MADR a demarat procedura administrativă de întocmire a contractelor de finanţare. Astfel, în luna mai 2012, a fost semnat contractul aferent proiectului Strategii pentru valorificarea potenţialului agroalimentar al României, iar în iulie 2012, au fost semnate contractele de finanţare pentru proiectele Planificare strategică pentru administraţia agricolă, Crearea şi implementarea unui Sistem Informatic de Management financiar integrat) la nivelul MADR, Implementarea Sistemului Managerial Intern la nivelul MADR şi al instituţiilor subordonate. Toate aceste proiecte se află în curs de implementare; pentru punerea lor în practică, MADR a încheiat cu reprezentanţii BM, în cursul trim. III/2012, contracte de asistenţă tehnică.

În vederea pregătirii primelor rapoarte preliminare de progres, până la 15 martie 2013, experţii BM au desfăşurat (la Bucureşti) două misiuni, în cadrul cărora au fost derulate activităţi organizatorice, logistice, precum şi activităţi specifice celor patru proiecte aflate în implementare.

De asemenea, BM a organizat întâlniri şi dezbateri la nivel de management, cu participarea conducerii MADR şi a instituţiilor subordonate¹³ implicate în proiecte, în scopul elaborării unor rapoarte de analiză/diagnostic şi dezvoltării unor instrumente moderne de management. La nivel tehnic, grupurile de lucru constituite în cadrul instituţiilor sus-menţionate au răspuns solicitărilor BM, furnizând datele şi documentele necesare elaborării rapoartelor iniţiale de evaluare şi dezvoltării/compatibilizării aplicaţiilor IT (documente de politici publice, rapoarte de evaluare/autoevaluare, planuri de formare profesională, proceduri de sistem şi operaţionale, specificaţii tehnice, informaţii pentru bazele de date etc.). Primele rapoarte de analiză ale BM privind dezvoltarea capacităţii de management strategic şi a sistemului de control intern sunt prevăzute pentru luna mai 2013.

Ca urmare a implementării proiectelor amintite anterior, vor fi elaborate Strategia sectorului agricol până în 2020/2030, Planul strategic instituţional al MADR, precum şi un raport de analiză privind comasarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Totodată, va fi dezvoltat şi implementat un sistem informatizat de management pentru monitorizarea performanţelor, respectiv un sistem managerial de control intern (etapă precursoare trecerii de la bugetul funcţional la bugetul pe programe), care va contribui la asigurarea unui management performant al fondurilor bugetare prin controlul permanent al cheltuielilor.

În ce priveşte realizarea de analize, interviuri şi consultări pentru evaluarea impactului comasării APDRP cu APIA (etapă prevăzută pentru trim. IV/2012), BM a purtat discuţii cu managementul celor două agenţii şi a elaborat termenii de referinţă pentru selecţia experţilor care vor realiza raportul privind situaţia comasării. O primă versiune a acestui document va fi transmisă MADR la sfârşitul lunii martie 2013.

Referitor la elaborarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 (etapă în cadrul acţiunii dezvoltarea strategică a MADR), este de semnalat faptul că realizarea acesteia este condiţionată de adoptarea de către COM a cadrului legislativ de dezvoltare rurală (Regulament), care fixează cerinţele şi priorităţile în domeniu. Astfel, în contextul prezentării de către COM, în octombrie 2011, a pachetului legislativ privind propunerile referitoare la politica de dezvoltare rurală post-2013, a fost lansată pregătirea PNDR 2014-2020. MADR a demarat procesul de achiziţie publică a serviciilor de consultanţă pentru proiectul Asistenţă tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020 (proiect finanţat prin asistenţa tehnică a PNDR 2007-2013, măsura 5.1.1).

Pentru modernizarea sistemului de management al resurselor umane, în cadrul proiectului DA pentru MADR - Dezvoltăm Aptitudini pentru MADR, a fost efectuată o evaluare a nevoilor specifice de formare ale ministerului, iar în trim. IV/2012 a fost elaborată Strategia de formare a resurselor umane. Obiectivele generale ale acestui document intern vizează îmbunătăţirea cadrului instituţional la nivelul MADR corespunzător derulării activităţilor de formare, creşterea impactului cunoştinţelor dobândite pe parcursul sesiunilor de pregătire asupra calităţii rezultatelor activităţilor ministerului, îmbunătăţirea nivelului de pregătire a resursei umane a instituţiei. Totodată, MADR a contractat servicii de formare profesională, organizând în 2012 şase module de formare, cu participarea a 160¹⁴ funcţionari publici de conducere şi de execuţie din cadrul ministerului. La data de 5 decembrie 2012, a avut loc conferinţa de închidere a proiectului, prilej cu care au fost prezentate rezultatele implementării, modul în care obiectivele acestuia au fost atinse, precum şi concluzii, respectiv lecţii învăţate pentru îmbunătăţirea implementării proiectelor viitoare.

În trim. I/2013, a demarat procesul de analiză privind proiectarea sistemului de monitorizare a performanţei angajaţilor (etapă cu termen trim. IV/2012), reprezentanţii BM solicitând MADR o serie de documente, precum planurile de formare profesională, regulamentul de organizare şi funcţionare; de asemenea, au fost realizate interviuri cu directorii de resurse umane referitoare la fişa postului, evaluarea angajaţilor, planul de personal, salarizarea pe bază de performanţă, dosarul profesional etc. La 15 martie 2013, misiunea BM era încă în curs de desfăşurare la sediul MADR.

Evaluare În vederea îndeplinirii acţiunilor asumate în materie de consolidare a capacităţii administraţiei agricole, MADR a semnat cu AM PO DCA contracte de finanţare pentru patru proiecte care vizează dezvoltarea strategică a MADR, respectiv eficientizarea cheltuirii alocărilor bugetare. Pentru implementarea acestora, MADR a contractat asistenţă tehnică din partea BM. Toate cele patru proiecte finanţate prin PO DCA se află în curs de implementare. Luând în considerare durata proiectelor, MADR a recurs la decalarea cu un an a termenului de finalizare a acţiunilor din responsabilitate. În ce priveşte elaborarea PNDR 2014-2020, progresele nu sunt semnificative (a fost lansat procesul de achiziţie publică a serviciilor de consultanţă pentru proiectul Asistenţă tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020). Modernizarea sistemului de management al resurselor umane a înregistrat evoluţii pozitive, în special datorită implementării cu succes a proiectului Dezvoltăm Aptitudini pentru MADR. Cu toate acestea, procesul de analiză privind proiectarea sistemului de monitorizare a performanţei angajaţilor a demarat cu oarecare întârziere (trim. I/2013) faţă de termenul fixat în planul de acţiune (trim. IV/2012).

Referitor la acţiunea de redefinire a atribuţiilor direcţiilor Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), este de menţionat că, în urma adoptării, în decembrie 2012, a OUG 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, la nivelul instituţiei urmează să fie elaborate, în perioada imediat următoare, un nou act normativ pentru organizarea şi funcţionarea MEN, precum şi un nou Regulament de Organizare şi Funcţionare.

Elaborarea şi implementarea sistemului de evaluare/promovare în funcţie de performanţă, etapă a acţiunii sus-menţionate, urmează a se realiza prin intermediul proiectului PO DCA Dezvoltarea capacităţii administrative a MEN prin implementarea managementului strategic şi îmbunătăţirea leadership-ului (valoare totală: 16,58 mil. lei), al cărui contract de finanţare a fost semnat în trim. III/2012. Spre a facilita punerea în aplicare a obiectivelor proiectului, MEN a încheiat cu BM, în octombrie 2012, un contract de asistenţă tehnică. Principalele rezultate ale proiectului vor consta în propunerea, pentru MEN, a unei noi structuri organizaţionale, elaborarea unei strategii de modernizare a instituţiei, respectiv stabilirea matricei competentelor specifice necesare administrării serviciilor educaţionale. În acest scop, MEN a pregătit, în cursul trim I/2013, atât termenii de referinţă, cât şi metodologia de organizare şi desfăşurare a selecţiei de consultanţi - experţi individuali în cadrul proiectului.

În ceea ce priveşte intensificarea dialogului social şi a rolului partenerilor sociali¹⁵, în anul 2012 au avut loc trei reuniuni ale Comisiei de Dialog Social, precum şi 18 întâlniri ale grupurilor tehnice constituite la nivelul MEN, în a căror componenţă intră atât reprezentanţi ai direcţiilor de specialitate ale instituţiei, cât şi ai partenerilor sociali. Rezultatele activităţii acestor grupuri de lucru s-au concretizat în încheierea Contractului colectiv de muncă la nivel sector de activitate învăţământ preuniversitar, respectiv finalizarea proiectului Contract colectiv de muncă la nivel sector de activitate învăţământ superior.

Un alt progres la nivelul MEN îl constituie dezbaterea publică, aprobarea şi finalizarea actelor normative subsecvente Legii educaţiei naţionale, fiind astfel îndeplinită acţiunea referitoare la realizarea cadrului de reglementare în definirea rolurilor privind descentralizarea. Alături de direcţiile de specialitate din MEN, la elaborarea actelor normative amintite au participat, cu sugestii şi propuneri, inspectorate şcolare judeţene, reprezentanţi ai universităţilor, parteneri sociali.

Referitor la crearea unui mecanism de coordonare de către MEN a activităţii agenţiilor subordonate/aflate în coordonare¹⁶, în noiembrie 2012, la nivelul instituţiei, a fost elaborată Nota de fundamentare în vederea emiterii Ordinului de ministru privind constituirea Consiliului de coordonare a agenţiilor subordonate MEN. Potrivit termenelor asumate prin Planul de acţiuni privind implementarea PNR 2011-2013, acest Consiliu ar fi trebuit să fie funcţional în trim. IV/2012. Această întârziere a condus la amânarea etapei următoare care viza elaborarea proiectului de Regulament privind funcţionarea Consiliului de coordonare.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii de management a proiectelor, MEN a asigurat supravegherea trimestrială a procesului de implementare a proiectelor finanţate din fonduri structurale. În plus, pentru analizarea impactului pe care l-au avut proiectele europene asupra sistemului de învăţământ şi pregătirea elaborării programelor operaţionale viitoare, la nivelul ministerului, a fost creată Unitatea de Analiză, Programare şi Coordonare a Proiectelor Europene (HG nr. 1039/2012 pentru modificarea anexei nr. 1 la HG nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea MECTS). În privinţa gradului de execuţie bugetară (fonduri europene-educaţie preuniversitară), datele MEN arată că, la finele lunii decembrie 2012, acesta avea valoarea de 64,26%, în timp ce gradul de absorbţie a fondurilor structurale era de 7,12% - pentru proiectele gestionate de OI POS DRU. La 26 februarie 2013, rata de absorbţie la nivelul domeniilor POS DRU gestionate de CNDIPT înregistra 23,60%, în creştere faţă de noiembrie 2012, când se situa la 8,76% (formula CE-UE).

În privinţa reorganizării şi dezvoltării bazei de date a MEN, în ianuarie 2012, AM PO DCA a aprobat proiectul Sistemul informatic integrat al învăţământului din România, contractul de finanţare fiind semnat în iulie 2012. Proiectul îşi propune crearea unui sistem unitar şi flexibil de gestionare completă a activităţilor din acest domeniu, care se va integra cu Baza de Date Naţională a Educaţiei, alte baze de date şi cu aplicaţii existente. În cadrul proiectului, a fost semnat un Act adiţional la contractul de finanţare privind transferul unor sume de la linia bugetară întreţinere, actualizare, dezvoltare aplicaţii informatice la linia bugetară cheltuieli cu achiziţia de licenţe.

Operaţionalizarea acestui instrument strategic va conduce la creşterea calităţii serviciilor publice oferite, prin livrarea de informaţii publice, precum şi la asigurarea unei interacţiuni eficiente şi transparente la nivelul MEN, contribuind la eficientizarea comunicării cu cetăţenii şi instituţiile aflate în subordonare şi coordonare.

Pentru implementarea managementului strategic şi a leadership-ului la nivelul MEN¹⁷, în noiembrie 2012, a fost demarat proiectul PO DCA Dezvoltarea capacităţii administrative a MEN prin implementarea managementului strategic şi îmbunătăţirea leadership-ului, cu o durată de 24 luni. Punerea în aplicare a acestui proiect va contribui la îmbunătăţirea capacităţii administraţiei centrale în domeniul educaţiei şi formării profesionale, prin optimizarea structurii, dezvoltarea, testarea şi implementarea instrumentelor, proceselor şi practicilor de management, prin elaborarea şi derularea programelor de formare care să conducă la dezvoltarea competenţelor manageriale şi a leadership-ului personalului de execuţie şi de conducere.

Evaluare Pe parcursul anului 2012, o parte dintre acţiunile aflate în responsabilitatea MEN au înregistrat progrese în implementare, prin definitivarea legislaţiei secundare subsecvente Legii educaţiei naţionale, intensificarea dialogului social şi a rolului partenerilor sociali. Se constată, însă, unele întârzieri în ceea ce priveşte crearea Consiliului de coordonare a agenţiilor subordonate MEN şi elaborarea regulamentului de funcţionare a acestuia - etape programate pentru trim. IV/2012. De asemenea, întârzierea înregistrată în realizarea acţiunii implementarea managementului strategic şi a leadership-ului la nivelul MEN a condus la reprogramarea termenului de finalizare a acesteia pentru trim. II/2014. Redefinirea atribuţiilor direcţiilor MEN constituie o altă acţiune reprogramată (trim. IV/2013), în contextul punerii în aplicare cu întârziere a proiectului PO DCA prin care aceasta urmează a fi realizată. Pe de altă parte, MEN a continuat monitorizarea trimestrială a procesului de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene. În vederea reorganizării şi dezvoltării bazei de date, deşi a fost contractat un proiect PO DCA în sprijinul acestei acţiuni, MEN nu a reuşit să concretizeze toate etapele planificate pentru 2012 (de ex. finalizarea procedurilor de achiziţii pentru aplicaţia informatică de gestionare a sistemului educaţional).

În cadrul acţiunii de reorganizare a Consiliului Concurenţei (CC), a fost finalizată analiza internă privind realocarea resurselor existente, fiind evaluat inclusiv necesarul de resurse pentru îndeplinirea noilor competenţe dobândite de CC în 2011 (combaterea concurenţei neloiale şi funcţionarea Consiliului de supraveghere în domeniul feroviar). Prin Ordinul preşedintelui CC nr. 101/2.02.2012, a fost adoptat un nou Regulament de organizare, funcţionare şi procedură¹⁸, care include şi noua organigramă a instituţiei. Ca urmare, au fost înfiinţate compartimente distincte specializate privind domeniul cartelurilor, respectiv promovarea regulilor de concurenţă. De asemenea, în cadrul CC, funcţionează Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar, structură fără personalitate juridică, precum şi secretariatul acestuia. Prin trecerea acestei structuri de la MT la CC, au fost întrunite cerinţele Comisiei Europene privind asigurarea independenţei sale funcţionale şi decizionale.

În ceea ce priveşte competenţele de aplicare a prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, acestea au fost concentrate, în principal, la nivelul Direcţiei Teritoriale a CC. Mai mult, în scopul eficientizării activităţii, la nivelul instituţiei se vor putea constitui - prin ordin al preşedintelui CC - module de lucru specializate pe anumite domenii de activitate, prin alocarea resurselor în funcţie de priorităţi (în cazul în care nu mai sunt necesare, modulele pot fi desfiinţate/înlocuite cu altele). Prin parcurgerea tuturor acestor etape, CC a reuşit să îndeplinească la termen acţiunea de reorganizare internă, concentrând mare parte din resursele sale pe activitatea de aplicare a regulilor de concurenţă, în vederea îmbunătăţirii rezultatelor instituţiei în acest domeniu.

Pentru a asigura creşterea alocării resurselor pentru analiză economică şi pentru acoperirea necesarului de competenţe în domeniul juridic, CC a iniţiat demersuri privind deblocarea de către guvern a posturilor vacante de inspector de concurenţă. Ca urmare, prin legea bugetului de stat pentru anul 2012, CC a beneficiat de derogare de la regula privind încadrarea unei persoane numai după plecarea din instituţie a şapte angajaţi. Astfel, în cadrul programului de restructurare instituţională recomandat de BM, CC a deblocat posturile vacante, a identificat resursele bugetare, iar în trim. IV/2012 a organizat concurs pentru ocuparea acestora (patru economişti angajaţi). Constituirea unui nucleu de economişti are în vedere întărirea capacităţii de aplicare a principiilor analizei economice în politica de concurenţă. Dată fiind calitatea profesională scăzută a candidaţilor pentru posturile de jurist, acestea au rămas neocupate. Deşi procesul de recrutare a fost reluat în trim. I/2013, posturile sunt, în continuare, vacante. CC va organiza un nou concurs în trim. III/2013, fapt ce conduce la prelungirea termenului de finalizare a acţiunii (termen de finalizare asumat iniţial: trim. IV/2012).

Evaluare CC a întreprins demersuri pentru realizarea în avans a acţiunii de reorganizare internă, în acest scop fiind adoptat un nou regulament de organizare şi funcţionare, care cuprinde şi noua organigramă a instituţiei. În ceea ce priveşte creşterea alocării resurselor pentru analiză economică şi pentru acoperirea necesarului de competenţe în domeniul juridic, deşi CC a depus eforturi pentru angajarea, prin concurs, de economişti şi jurişti, totuşi termenul fixat în PNR - trim. IV/2012 - nu a fost respectat (ultima etapă a acţiunii fiind decalată în trim. III/2013, când se va relua selecţia candidaţilor pentru posturile vacante de jurist).

II. Asigurarea unei mai bune reglementări la nivelul administraţiei publice centrale

Acţiunea privind măsurarea costurilor administrative şi identificarea sarcinilor administrative, preconizată a fi îndeplinită prin intermediul a opt proiecte de asistenţă tehnică având ca beneficiar SGG, nu se va putea finaliza la termenul stabilit (trim. IV/2013).

Primele două proiecte (aferente domeniilor gestionate de MSI împreună cu ME, respectiv de MAI împreună cu MDRAP) au fost încheiate, rapoartele prezentând rezultatele măsurătorilor. Astfel, au fost identificate şi validate de mediul de afaceri 1.144 obligaţii de informare, totalizând costuri administrative în valoare de 171,5 mil. euro.

Alte trei proiecte (în domeniile gestionate de MFP, MADR şi MT) se află în implementare, fiind încheiate interviurile cu reprezentanţii mediului de afaceri. În cadrul acestui pachet de proiecte, au fost identificate şi validate de mediul de afaceri, până la 15 martie 2013, 1.369 obligaţii (primare) de informare.

După finalizarea celui de-al doilea pachet de proiecte (iulie 2013), se are în vedere elaborarea unui prim plan de simplificare a legislaţiei, pe baza evaluărilor rezultate în urma celor cinci proiecte.

Pentru ultimul pachet de trei proiecte (MMFPSPV, MS şi MEN; MMSC; MJ) a fost emis ordinul de începere a activităţilor, fiind identificate şi validate de mediul de afaceri, până la 15 martie 2013, 1.039 obligaţii de informare. Pachetul are ca termen de finalizare luna martie 2014. Prin urmare, acţiunea de măsurare a costurilor administrative şi identificare a sarcinilor administrative se va încheia în trim. I/2014.

Este de menţionat că, în anul 2012, în cadrul proiectelor aflate în implementare, 43 de persoane au fost instruite în utilizarea MCS (Modelul Costului Standard).

În privinţa ghidului privind transpunerea directivelor europene, acesta se află în curs de elaborare de către MAE, noul termen de finalizare fiind trim. II/2013. Stadiul este acela de identificare a bunelor practici care vor sta la baza ghidului şi de stabilire a structurii documentului.

Evaluare Măsurarea costurilor administrative şi identificarea sarcinilor administrative se va încheia, potrivit estimării SGG, în trim. I/2014, cu întârziere faţă de termenul prevăzut în Planul de Acţiuni pentru implementarea PNR 2011-2013 (trim. IV/2013). După finalizarea celui de-al doilea pachet de proiecte (iulie 2013), va fi elaborat un prim plan de simplificare a legislaţiei. Acţiunea de elaborare a ghidului privind transpunerea directivelor comunitare va fi încheiată cu un trimestru mai târziu decât a fost stabilit, respectiv în trim. II/2013. Este de menţionat faptul că ambele acţiuni se regăsesc şi în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei pentru o reglementare mai bună la nivelul administraţiei publice centrale 2008-2013, înregistrând întârzieri mari faţă de termenele prevăzute.

III. Profesionalizarea funcţionarilor publici

În vederea consolidării cadrului strategic, instituţional şi legislativ specific managementului funcţionarilor publici şi funcţiei publice, ANFP s-a axat pe activitatea de fundamentare a deciziilor de modificare şi completare a cadrului de reglementare existent în domeniu, în contextul revizuirii actelor normative ce vizează organizarea şi funcţionarea Agenţiei, dosarul profesional al funcţionarilor publici, categoria înalţilor funcţionari publici.

În scopul modernizării şi eficientizării cadrului legislativ necesar profesionalizării corpului funcţionarilor publici, la nivelul ANFP, au fost constituite grupuri de lucru interdepartamentale, cu rolul de a elabora documentele de politici publice necesare fundamentării proiectelor de modificare şi completare a legislaţiei primare elaborate în domeniul funcţiei publice şi cu privire la conduita funcţionarilor publici - Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată şi Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată.

Pentru modificarea codului de conduită, în anul 2012, a fost elaborată, la nivelul Agenţiei, propunerea de politică publică Dezvoltarea standardelor etice în administraţia publică, document asumat instituţional şi înaintat ministerului iniţiator (MAI, devenit MDRAP) pentru promovarea acestuia pe circuitul de avizare. În urma dezbaterilor organizate în cadrul procesului de transparenţă decizională, ANFP a revizuit propunerea de politică publică, în sensul celor dezbătute cu partenerii de dialog social şi cu reprezentanţii societăţii civile. În trim. I/2013, documentul a fost finalizat, asumat instituţional în noua sa formă şi înaintat MDRAP, aflându-se în circuitul de avizare.

În vederea fundamentării propunerilor de modificare şi completare a Legii nr. 188/1999, în trim. I/2013, ANFP a iniţiat un amplu proces de consultare a autorităţilor, instituţiilor publice şi a partenerilor de dialog social, pentru o cunoaştere cât mai obiectivă a aspectelor problematice în domeniul funcţiei publice. În acest sens, la nivelul Agenţiei, au fost elaborate un Chestionar de evaluare a nevoilor/oportunităţilor de reglementare în domeniul funcţiei publice şi un Tabel privind identificarea dificultăţilor de aplicare şi interpretare a Legii nr. 188/1999 şi a propunerilor de soluţionare. După centralizarea, în prima jumătate a lunii martie 2013, a informaţiilor comunicate de către respondenţi, ANFP va întocmi un raport care să evidenţieze principalele dificultăţi identificate în implementarea legislaţiei primare din domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, propunerile de soluţionare, precum şi oportunităţile/nevoile de reglementare în domeniul funcţiei publice.

În ceea ce priveşte monitorizarea aplicării unitare a prevederilor legislaţiei în domeniul funcţiei publice şi funcţionarilor publici, ANFP a asigurat în mod permanent această activitate, elaborând – pe baza datelor colectate - rapoarte semestriale (postate pe site-ul agenţiei) cu privire la respectarea normelor de conduită a funcţionarilor publici, standardele etice şi implementarea procedurilor disciplinare. Raportul privind respectarea normelor de conduită a funcţionarilor publici, standardele etice şi implementarea procedurilor disciplinare pentru semestrul al II-lea 2012 se află în proces de elaborare, urmând a fi publicat pe site până la finele lunii aprilie 2013.

Pentru a evalua percepţia cu privire la activitatea consilierului de etică şi la respectarea normelor de conduită profesională stabilite de Legea nr. 7/2004, ANFP a elaborat în septembrie 2012 două chestionare de evaluare, adresate funcţionarilor publici de conducere şi de execuţie, respectiv consilierului de etică. Pe baza rezultatelor obţinute, a fost întocmit Raportul privind analiza informaţiilor extrase din chestionarele de evaluare a implementării normelor de conduită profesională a funcţionarilor publici, prevăzute de Legea nr. 7/2004, republicată, postat pe site-ul ANFP în februarie 2013.

O altă componentă a acestei acţiuni vizează activitatea de control în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. În contextul formulării de reclamaţii şi sesizări din partea persoanelor fizice/juridice, mass-media, dar şi din iniţiativa preşedintelui ANFP, în cursul anului 2012, respectiv ianuarie-martie 2013, au fost efectuate 92 controale. Ca urmare, au fost formulate recomandări cu caracter general şi stabilite măsuri corective, îndrumări de specialitate obligatorii, de natură să elimine neregulile constatate. În scopul remedierii nelegalităţii actelor administrative descoperite în urma controalelor, ANFP a formulat nouă propuneri de exercitare a tutelei administrative, care s-au concretizat în acţiuni formulate în contencios administrativ.

În procesul de monitorizare a aplicării unitare a prevederilor legislaţiei specifice domeniului, un rol important revine Sistemului Integrat de Evidenţă a Funcţiilor Publice şi a Funcţionarilor Publici al ANFP. Din momentul introducerii semnăturii electronice (octombrie 2012), au fost transmise către instituţii, prin intermediul acestui sistem, peste 7.700 documente semnate electronic. Sistemul reprezintă un instrument complex de management, având ca principale beneficii monitorizarea în timp real a conformităţii cu normele legale a modificărilor intervenite în structura funcţiilor publice şi în situaţia funcţionarilor publici, suportul procesului de management al funcţiei publice prin elaborarea de studii privind structura corpului funcţionarilor publici, gradul de ocupare a funcţiilor publice, fluctuaţia de personal, fundamentarea corespunzătoare a proiectelor de acte normative din domeniul funcţiei publice, creşterea transparenţei managementului funcţiei publice etc.

În privinţa dezvoltării abilităţilor şi competenţelor profesionale ale funcţionarilor publici, ANFP a organizat, în perioada 2012 – martie 2013, 261 programe de formare şi perfecţionare profesională, alte 85 programe având loc în cadrul unor proiecte cu finanţare externă (PO DCA, POS CCE). Totalul participanţilor din administraţia publică centrală şi locală la cursurile de formare se ridică la 6.504 (4.504 persoane instruite în cadrul programelor organizate de ANFP, iar 2.000 - prin intermediul proiectelor cu finanţare externă).

În cursul anului 2012, ANFP a reuşit să finalizeze trei proiecte¹⁹ finanţate din fonduri structurale (două în cadrul PO DCA şi unul în cadrul POS CCE), orientate, în principal, către dezvoltarea abilităţilor de operare PC a funcţionarilor publici, eficientizarea proceselor de management strategic, creşterea accesibilităţii şi flexibilităţii ofertei de perfecţionare a Agenţiei prin intermediul tehnologiei informaţiei şi comunicării. Tot în 2012, au fost aprobate de AM PO DCA alte două cereri de finanţare pentru proiecte²⁰ destinate asigurării unui management performant al funcţiei publice şi funcţionarilor publici la nivelul administraţiei centrale şi al serviciilor publice din subordinea/coordonarea autorităţilor centrale şi locale, respectiv dezvoltării unui sistem integrat şi unitar de integritate în funcţia publică. La 15 martie 2013, din cele nouă proiecte referitoare la componenta de formare specializată şi perfecţionare profesională, patru se află în implementare²¹, fiind orientate către creşterea capacităţii de gestionare a proceselor de recrutare, selecţie şi evaluare a funcţionarilor publici, întărirea capacităţii instituţionale a ANFP în vederea asigurării unui management performant al funcţiei publice şi funcţionarilor publici prin implementarea de instrumente inovatoare, formarea specializată a înalţilor funcţionari publici (prefecţi şi subprefecţi). Totalul sumelor cheltuite în perioada 2012 - 15 martie 2013 a fost de 27,5 mil. lei.

Evaluare Implementarea acţiunilor ANFP de consolidare a cadrului strategic, instituţional şi legislativ specific funcţiei publice, respectiv de monitorizare unitară a legislaţiei din domeniu, a înregistrat evoluţii notabile, atât din perspectiva procesului de fundamentare a proiectelor de acte normative privind evoluţia funcţiei publice, cât şi a înlăturării neregulilor identificate în urma acţiunilor de control desfăşurate la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice. De asemenea, se remarcă progrese în implementarea acţiunii care vizează componenta de formare specializată şi perfecţionare profesională, ANFP organizând 346 programe, cu participarea a peste 6.500 persoane din administraţia publică centrală şi locală. ANFP are în implementare patru proiecte destinate formării specializate şi perfecţionării profesionale, altele trei fiind finalizate în cursul anului 2012.

IV. Standardizarea procedurilor administrative

Procesul de codificare a legislaţiei din domeniul administraţiei publice a fost susţinut financiar prin proiectul Un cadru legislativ mai coerent pentru o administraţie publică mai eficientă (valoare totală eligibilă circa 3,5 mil. lei, din care 2,97 mil. lei finanţare nerambursabilă din FSE şi 0,52 mii lei contribuţie naţională). Principalul rezultat al proiectului îl constituie elaborarea şi adoptarea unui cod administrativ, care să aducă predictibilitate, coerenţă şi stabilitate cadrului legislativ din domeniu.

În acest scop, MDRAP şi-a asumat prin PNR 2011-2013 acţiunea de elaborare şi adoptare a Codului Administrativ, ale cărei prime trei etape au fost realizate conform calendarului stabilit. Cu toate acestea, complexitatea procesului de analiză şi dezbatere a primei forme a proiectului de cod în cadrul grupului de lucru inter-instituţional constituit la nivelul MDRAP, precum şi prelungirea procedurii de avizare şi aprobare a tezelor prealabile au condus la amânarea termenului de finalizare a acţiunii. Mai mult, modificarea/revizuirea cadrului normativ aplicabil administraţiei publice locale, ca urmare a derulării, în acest an, la nivelul MDRAP, a unui amplu proces²² de creare a cadrului legal privind organizarea şi constituirea regiunilor, descentralizare a competenţelor către nivelul local şi regional şi de armonizare a legislaţiei din administraţia publică, implică, de asemenea, decalarea procedurii de aprobare a Codului administrativ.

În consecinţă, MDRAP intenţionează să supună proiectul de cod aprobării guvernului în trim. II/2014, iar în trim. III/2014, adoptării de către Parlament, fapt ce conduce la depăşirea cu mai bine de un an a termenului de finalizare a acţiunii asumat în PNR (trim. II/2013).

Prin soluţiile legislative propuse în proiectul Codului Administrativ, se urmăreşte, în principal, asigurarea unei terminologii omogene în domeniul administraţiei publice, reglementarea unitară a legislaţiei-cadru, îmbunătăţirea, clarificarea şi simplificarea anumitor prevederi legale în vigoare, eficientizarea activităţii autorităţilor administraţiei publice şi acoperirea situaţiilor de vid legislativ din domeniu.

Ulterior aprobării Codului Administrativ, MDRAP va demara procesul de elaborare a proiectului Codului de Procedură Administrativă, urmând ca în trim. IV/2014 acesta să fie supus aprobării guvernului, respectiv adoptării de către Parlament în trim. I/2015.

Evaluare Deşi MDRAP a înregistrat o serie de progrese în privinţa elaborării şi adoptării Codului Administrativ, totuşi realizarea acţiunii nu a fost posibilă conform termenului asumat iniţial (trim. IV/2011). Pe fondul derulării, în cursul anului 2013, a unui amplu proces de creare a cadrului legal privind organizarea şi constituirea regiunilor, descentralizare a competenţelor către nivelul local şi regional şi de armonizare a legislaţiei din administraţia publică, procedura de aprobare a Codului administrativ a fost decalată pentru trim. II-III/2014. Nerespectarea termenului privind adoptarea acestui cod este de natură să întârzie demararea procesului de elaborare a Codului de procedură administrativă, acţiune estimată să înceapă în cursul anului 2014.

V. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune

În cursul anului 2012, eforturile au fost orientate spre implementarea Planului de măsuri prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune (PMP), dar şi spre soluţionarea unor probleme specifice, inerente procesului de implementare a programelor operaţionale (PO). La începutul anului 2012, PMP a fost revizuit în sensul eliminării măsurilor implementate, reformulării şi comasării unor măsuri şi actualizării unor termene, precum şi pentru introducerea de măsuri noi, ca urmare a evaluării stadiului implementării PO. Versiunea revizuită a PMP a fost agreată de reprezentanţii Comisiei Europene. În luna august 2012, MAEur a elaborat un instrument de lucru complementar PMP, denumit tablou de bord, care permite vizualizarea problemelor identificate în managementul ciclului de proiect la nivelul fiecărui domeniu major de intervenţie din cadrul fiecărui PO. Acest tablou de bord este actualizat, lunar, pe baza informaţiilor furnizate de autorităţile de management, precum şi pe baza rapoartelor generate din Sistemul Unic de Management al Informaţiei.

Direcţiile de acţiune prioritare pentru consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, prevăzute în PMP, se regăsesc în următoarea sinteză a evoluţiilor:

• 
  pentru îmbunătăţirea managementului ciclului de proiect, MAEur/MFE a monitorizat stadiul lansării cererilor de proiecte la nivelul tuturor PO (până la 15 martie 2013, au fost lansate 5 din cele 12 apeluri de proiecte planificate a fi lansate în anul 2012, iar din cele 20 apeluri de proiecte planificate pentru primul trimestru al anului 2013 în cadrul POS DRU şi POS CCE nu a fost lansat niciunul). În luna mai 2012, guvernul a aprobat un memorandum pentru simplificarea şi reducerea solicitărilor de documente la depunerea cererilor de rambursare, eliminarea verificării administrative a elementelor de cost cu valoare mică, simplificarea procedurilor aplicabile verificării achiziţiilor beneficiarilor privaţi.
  
• 
  în scopul sprijinirii beneficiarilor în identificarea şi asigurarea resurselor financiare necesare derulării proiectelor, precum şi pentru asigurarea unui management financiar mai bun al PO, la sfârşitul anului 2012, MFP a elaborat un proiect de act normativ care modifică Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, în vederea flexibilizării procedurilor de angajare/ordonanţare/lichidare a cheltuielilor publice pentru implementarea multianuală a proiectelor finanţate din instrumente structurale şi transpunerii prevederilor Directivei 85/2011 privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. Proiectul de lege a fost aprobat de către guvern în şedinţa din data de 10 decembrie 2012 şi se află în prezent la Parlament pentru dezbatere şi aprobare. Termenul de finalizare a fost decalat pentru o perioadă ulterioară (termenul iniţial era trim. IV/2012).
  
• 
  în privinţa îmbunătăţirii eficacităţii procesului de achiziţie publică, au fost realizate progrese în sectorul Mediu, documentaţiile de atribuire standardizate pentru domeniile apă şi deşeuri fiind aprobate prin Ordinul comun MMP/ANRMAP nr. 2266/335/2012. Pentru sectorul Transporturi, documentaţiile de atribuire standardizate pentru autostrăzi şi drumuri naţionale, care utilizează condiţiile contractuale FIDIC, au fost aprobate prin Ordinul ANRMAP nr. 138/2012.
  
• 
  pentru optimizarea cerinţelor şi practicilor de control şi audit din partea organismelor abilitate, a fost aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Grupului de Lucru privind neregulile în Comitetul de Management pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din 28 noiembrie 2012.
  
• 
  analiza independentă referitoare la modul în care instituţiile externe sistemului de gestionare a instrumentelor structurale intervin în pregătirea şi implementarea proiectelor a fost iniţiată în data de 27 iunie 2012, fiind semnat Acordul de servicii cu Banca Mondială, cu o perioadă de implementare de 9 luni. Până la data de 15 martie 2013, echipa de experţi a Băncii Mondiale a organizat interviuri cu principalii actori implicaţi în procesul de derulare a investiţiilor publice în România, fiind organizat primul seminar, în decembrie 2012, unde au fost prezentate rezultatele parţiale ale proiectului. Raportul va fi supus dezbaterii publice la sfârşitul lunii aprilie, urmând a fi definitivat până la mijlocul lunii mai 2013²³.
  
• 
  pentru consolidarea capacităţii administrative a structurilor responsabile de managementul şi controlul PO, pe parcursul anului 2012, MAEur a încheiat două Memorandumuri de Înţelegere cu BEI şi Banca Mondială şi un acord cu BERD şi a elaborat şi pus în practică un mecanism de monitorizare a implementării asistenţei acordate de IFI, pe două paliere: (i) la nivel tehnic prin monitorizarea lunară, de către MAEur/MFE, a stadiului fiecărui proiect în parte, precum şi prin organizarea de întâlniri trimestriale cu toate părţile interesate, în cadrul Comitetului de Coordonare a Asistenţei Tehnice şi (ii) la nivel înalt prin organizarea unor reuniuni bianuale, cu participarea miniştrilor care coordonează autorităţile de management sau structurile care vor beneficia de expertiză, precum şi a reprezentanţilor IFI şi ai Comisiei Europene.
  

Ca urmare a examinării preliminare a distribuţiei de resurse la nivelul fiecărui PO, realizate în prima parte a anului 2012, măsurile luate pentru consolidarea capacităţii administrative a structurilor care gestionează fonduri structurale şi de coeziune au vizat deblocarea a 100 de posturi vacante, precum şi suplimentarea necesarului de personal cu 154 posturi, îndeosebi pentru acele funcţii suprasolicitate ale AM/OI, respectiv cele aferente procesului de verificare a cererilor de rambursare. Astfel, numărul de posturi vacante care au fost ocupate este 41, iar numărul de posturi suplimentare, ocupate, 15.

În cadrul unui protocol cu ANRMAP, au fost derulate 10 sesiuni de formare pentru 240 persoane din cadrul sistemului de gestiune şi a avut loc schimbul de experienţă organizat cu sprijinul DG Regio, intitulat Acţiuni şi măsuri în vederea funcţionării eficace a sistemelor de management şi control, dar şi un schimb de experienţă cu AM-urile, OI-urile şi beneficiarii pe tema conflictului de interese în legislaţia UE şi naţională.

Până la începutul lunii martie 2013, în ceea ce priveşte monitorizarea modului în care au fost aplicate prevederile Codului de conduită, au fost identificate 92 de situaţii în care personalul s-a declarat în situaţii ce puteau genera conflicte de interese cu potenţiali beneficiari de proiecte, iar măsurile întreprinse au vizat abţinerea angajatului de la orice decizie/punct de vedere în legătură cu beneficiarii.

Analiza realizată în martie 2013, de către MFE, în vederea susţinerii beneficiarilor pentru asigurarea unui management de proiect eficient a relevat un număr total de 866 contracte de finanţare reziliate în cadrul celor şapte programe operaţionale, la iniţiativa AM/OI, din diverse motive, inclusiv întârzieri înregistrate în demararea implementării, faţă de graficul iniţial. Pe parcursul anului 2012 au continuat activităţile de instruire a beneficiarilor pe teme esenţiale ce ţin de implementarea proiectelor, cum ar fi: achiziţii publice, management financiar-bugetar, organizarea activităţii de management al proiectului.

Deşi s-au înregistrat unele progrese în implementarea acestor măsuri prevăzute în PMP, gradul de absorbţie a fost în continuare sub aşteptări, astfel că, în noiembrie 2012, Comisia Europeană a propus elaborarea unui plan de acţiuni pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în utilizarea fondurilor UE, care să preia măsurile nerealizate de la nivelul PMP şi să propună măsuri noi, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. O primă versiune a acestui plan a fost elaborată în decembrie 2012 şi discutată cu reprezentanţii Comisiei Europene. Planul vizează următoarele obiective: îmbunătăţirea funcţionării structurilor implicate în managementul fondurilor UE; dezvoltarea managementului resurselor umane din structurile implicate în managementul fondurilor UE; îmbunătăţirea capacităţii administrative a structurilor implicate în implementarea proiectelor din administraţia publică; îmbunătăţirea procesului de planificare şi elaborare a politicilor publice. Versiunea revizuită a acestui plan se află în consultări inter-instituţionale.

În decembrie 2012, pe baza OUG nr. 96, la nivelul administraţiei publice centrale au fost realizate acţiuni orientate către eficientizarea sistemului de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale, cea mai importantă măsură constând în înfiinţarea Ministerului Fondurilor Europene, prin reorganizarea Ministerului Afacerilor Europene. Conform HG nr. 43/2013, MFE are ca principală responsabilitate coordonarea pregătirii, dezvoltării şi funcţionării cadrului legislativ, instituţional, procedural şi programatic pentru gestionarea instrumentelor structurale. Noua abordare a MFE vizează maniera strânsă de a lucra cu autorităţile de management şi suportul/susţinerea necesară în rezolvarea problemelor. Modificările instituţionale întreprinse în sistemul de management al fondurilor structurale şi de coeziune - în principal stabilirea autorităţilor de management/organismelor intermediare în noile structuri ministeriale - s-au realizat fără a afecta, major, modul de funcţionare a acestora.

Ca rezultat al măsurilor întreprinse, până la 15 martie 2013, au fost semnate peste 9.400 contracte de finanţare cu beneficiarii, contribuţia fondurilor UE la aceste contracte fiind de circa 16,82 mld. euro, ceea ce reprezintă aproximativ 85% din alocarea UE 2007–2013. Plăţile către beneficiari depăşesc 5,2 mld. euro, din care 4,7 mld. euro contribuţie UE, reprezentând circa 24,48% din alocarea UE pentru perioada 2007-2013, în timp ce rambursările intermediare de la Comisie au ajuns la 2,46%, ceea ce reprezintă o rată de absorbţie de 12,82%. Trebuie să se ţină cont de faptul că, în perioada iulie-octombrie 2012, nu au fost transmise cereri de plată la Comisia Europeană pentru 4 Programe Operaţionale (Programul Operaţional Regional, POS Mediu, POS Transport şi POS Competitivitate), în lunile noiembrie-decembrie 2012 fiind reluată transmiterea declaraţiilor de cheltuieli către Comisie pentru aceste programe, ceea ce a permis reducerea la minimum a sumelor dezangajate la finalul anului 2012. Comisia Europeană a pre-suspendat POS DRU la începutul lunii august 2012, iar în urma măsurilor implementate de autorităţile române, a reluat plăţile pe acest program la începutul lunii februarie 2013, încasarea primei sume din 2013 de la Comisia Europeană, în valoare de 141,5 mil. euro, majorând fondurile UE atrase de România pentru acest program la 410,4 mil. euro. Ca urmare a pre-suspendării de către Comisia Europeană (în octombrie 2012) a trei programe operaţionale (POS Transport şi POR – parţial şi POS CCE – integral), în prezent sunt în curs de implementare planuri de acţiuni pentru remedierea deficienţelor constatate.

Evaluare PMP a fost revizuit şi discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene, la începutul anului 2012, în sensul reformulării şi comasării unor măsuri, precum şi pentru introducerea de măsuri noi, ca urmare a priorităţilor rezultate din evaluarea stadiului implementării PO. Chiar dacă implementarea PMP a continuat în 2012, nu s-a înregistrat o creştere semnificativă a gradului de absorbţie. În acest context, Comisia Europeană a propus în noiembrie 2012, elaborarea unui plan de acţiuni pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative în utilizarea fondurilor UE, care să preia măsurile nerealizate din PMP şi să propună măsuri noi pe termen scurt, mediu şi lung, care pot conduce la creşterea capacităţii structurilor de a răspunde cerinţelor implementării PO. Prima versiune a acestui plan a fost elaborată de partea română în decembrie 2012 şi discutată cu reprezentanţii Comisiei Europene, versiunea revizuită a acestui plan aflându-se în consultări inter-instituţionale. Conform HG nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, noul minister are ca principală responsabilitate coordonarea pregătirii, dezvoltării şi funcţionării cadrului legislativ, instituţional, procedural şi programatic pentru gestionarea instrumentelor structurale. Până la 15 martie 2013, au fost semnate 9.400 contracte de finanţare cu beneficiarii, contribuţia fondurilor UE la aceste contracte fiind de circa 16,82 mld. euro, ceea ce reprezintă aproximativ 85% din alocarea UE 2007–2013. Plăţile către beneficiari depăşesc 5,2 mld. euro, reprezentând circa 24,48% din alocarea UE pentru perioada 2007-2013, în timp ce rambursările intermediare de la Comisie au ajuns la 2,46%, ceea ce reprezintă o rată de absorbţie de 12,82%.

VI. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru modernizarea administraţiei publice

Până la 15 martie 2013, nu s-au înregistrat progrese la realizarea Cadrului Naţional de Interoperabilitate. Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind realizarea infrastructurii comune de comunicaţii electronice a statului român (ICCES), nu a fost aprobat de Parlament.

În ceea ce priveşte portalul CERT-RO, acesta fost finalizat şi a început să îşi desfăşoare activitatea ca centru naţional de răspuns la incidentele cibernetice.

Realizarea portalului eRomânia este în impas. Proiectul, blocat în prezent, urmează să fie transpus într-un portal care să permită interoperabilitatea datelor deţinute de diverse autorităţi care gestionează informaţii, interactivitatea cu publicul utilizator şi generarea de conţinut informaţional. MSI intenţionează înlocuirea portalului e-Romania cu o variantă simplificată, adaptată nevoilor actuale ale cetăţenilor şi contextului socio-economic actual.

Din punct de vedere funcţional, platforma electronică a PCU este disponibilă on-line, în regim public. Până în prezent, sunt înscrise în această platformă 44 Autorităţi Competente. În urma sesiunilor de instruire şi a suportului tehnic acordat autorităţilor semnatare de către Centrul Naţional România Digitală (CNRD), au fost configurate 211 proceduri administrative şi formalităţi care să fie accesate şi derulate on-line, după autentificarea în portal. Din totalul celor 211 proceduri administrative configurate în PCU, 135 sunt traduse şi în limba engleză. Pentru a sprijini operaţionalizarea PCU, MCSI a înfiinţat Autoritatea Coordonatoare, în concordanţă cu prevederile aferente din Memorandumul de Înţelegere între România, UE şi FMI. Până în prezent, 403 persoane şi-au definit calitatea de administrator şi operator, primind datele de autentificare în sistem din partea CNRD.

La realizarea Sistemului naţional integrat de introducere şi actualizare a informaţiilor legate de evidenţa persoanelor (SNIEP) nu s-au mai înregistrat progrese din 23 februarie 2012, când documentaţia de atribuire a proiectului a fost modificată, completată şi republicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Până la această dată, proiectul nu a fost atribuit nici unui contractant.

Evaluare

Prin înfiinţarea CERT-RO şi implementarea sistemului naţional de alertă timpurie, s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte securitatea sistemelor informatice şi lupta împotriva criminalităţii cibernetice. România este printre primele state europene care a realizat un astfel de portal.

Realizarea portalului eRomânia înregistrează progrese lente, în condiţiile în care termenele de realizare sunt deja depăşite, iar România nu beneficiază de gama completă de servicii de eGuvernare.

Având în vedere că PCU nu este deplin funcţional, înregistrându-se o întârziere de 2 ani faţă de momentul la care angajamentul trebuia îndeplinit, există riscul de declanşare a procedurii de infringement împotriva României.

Un alt aspect sensibil este întârzierea adoptării şi implementării Strategiei de comunicaţii în bandă largă. La cererea expresă a MCSI, implementarea acestei strategii a fost scoasă din Planul de acţiune, deşi gradul de acoperire cu internet în bandă largă prevăzut în strategia Europa 2020 este de 100% până în anul 2015. În prezent, România are cel mai mic grad de acoperire cu internet în bandă largă din UE (14,1% ) şi păstrează şanse reduse de a atinge ţinta propusă.

VII. Dezvoltarea teritorială

Demersul cheie la nivel de domeniu este elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), document programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României, precum şi direcţiile de implementare pentru o perioadă de peste 20 de ani la scară naţională, regională, inter-regională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional.

Pentru elaborarea SDTR, MDRAP a întocmit şi înaintat la AM PO AT cererea de finanţare a proiectului Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru pregătirea viitoarei perioade de programare post 2013. Contractul de finanţare a acestui proiect a fost semnat de AM PO AT în luna decembrie 2011 (valoare totală: 6.801.226 lei). Din cauza dificultăţilor întâmpinate în procesul de achiziţionare a serviciilor de expertiză, durata de implementare a proiectului prevăzută iniţial - 17 luni - a fost prelungită cu 10 luni. O parte din această întârziere a fost recuperată prin elaborarea, de către MDRAP, a unor analize tehnico-ştiinţifice interne.

Pe baza planului de acţiuni aprobat de guvern la 18 iulie 2012 prin memorandumul cu tema Aprobarea planului de acţiuni pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, au fost realizate următoarele activităţi:

• 
  realizarea de către MDRAP a unei inventarieri cu privire la strategiile sectoriale, studiile şi documentele relevante pentru fundamentarea SDTR;
  
• 
  elaborarea conceptului cadru de realizare a SDTR;
  
• 
  realizarea unor serii de analize teritoriale în cadrul MDRAP în vederea fundamentării tehnico-ştiinţifice a documentului strategic menţionat (demografie şi evoluţie socială, infrastructură de transport şi accesibilitate, reţeaua de localităţi);
  
• 
  inventarierea şi analizarea politicilor sectoriale ce includ o dimensiune teritorială;
  
• 
  colectarea de date relevante de la instituţii publice;
  
• 
  constituirea, în luna noiembrie 2012, a grupului de lucru inter-instituţional pentru sprijinirea activităţilor realizate în cadrul procesului de elaborare a SDTR;
  
• 
  achiziţionarea de servicii de consultanţă (consultant principal coordonator) şi de comunicare, ca parte a proiectului Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013;
  
• 
  demararea procedurilor de achiziţie pentru pachetele de servicii (servicii expertiză - 2 consultanţi principali; servicii expertiză - 7 consultanţi sectoriali; servicii elaborare studii - 25 de studii; servicii realizare baze de date şi reprezentări cartografice). Termenul prevăzut pentru finalizarea acestor proceduri este luna martie 2013.
  

De asemenea, MDRAP participă la implementarea proiectului Government to Government – România Olanda, proiect ce are drept scop formularea unor propuneri de dezvoltare a componentei urbane în cadrul SDTR. În scopul clarificării contribuţiei şi punctelor sinergice dintre proiectul Government to Government şi procesul de elaborare a SDTR, în luna noiembrie 2012, MDRAP a primit misiunea experţilor olandezi.

MDRAP estimează că SDTR va fi prezentată Guvernului spre aprobare în trim. IV/2013.

Totodată, ca urmare a recomandărilor emise de BM în cadrul celei de-a doua etape a analizei funcţionale a administraţiei publice centrale din România, au fost făcute demersuri pentru pregătirea şi semnarea, la 26 septembrie 2012, a Acordului de prestări servicii de consultanţă privind Consolidarea capacităţii de planificare spaţială, precondiţie pentru dezvoltarea urbană între MDRAP şi BM.

Cooperarea cu BM are o importanţă strategică în contextul pregătirii exerciţiului financiar 2014-2020, precum şi al elaborării SDTR. În acest sens, rezultatele analizei privind dezvoltarea urbană vor avea o importanţă substanţială la formularea contribuţiilor MDRAP la elaborarea Acordului de parteneriat care va fi semnat de către România pentru perioada 2014 – 2020.

Referitor la Pactul teritorial, pentru fundamentarea soluţiilor de implementare a acestuia, pe lista temelor de studii finanţate prin bugetul MDRT pe anul 2011 au fost incluse două teme: Pact teritorial – conţinut cadru şi experimentare prin proiecte pilot şi Atlas teritorial al României 2020. În anul 2012, au fost derulate achiziţiile publice pentru contractarea serviciilor de consultanţă. Potrivit MDRAP, termenul estimativ pentru semnarea contractului privind studiul Pact teritorial – conţinut cadru şi experimentare prin proiecte pilot este martie 2013. Acest contract urmează să fie implementat într-o perioadă de şase luni de la semnare. Procedura de achiziţie privind Atlasul teritorial al României 2020 urmează să fie reluată în luna martie 2013.

Totodată, în vederea fundamentării din punct de vedere teritorial a procesului de programare 2014 – 2020, în cadrul Comitetului Consultativ privind Coeziunea Teritorială au fost organizate reuniuni ale grupurilor de lucru 2 - Dezvoltare urbană (în comun cu grupul de lucru dedicat dezvoltării urbane din cadrul Comitetului Consultativ privind Dezvoltarea Regională) şi 3 - Instrumente de dezvoltare teritorială, printre temele dezbătute fiind şi utilizarea unor instrumente care presupun realizarea de pacte teritoriale, precum investiţiile teritoriale integrate (ITI) şi acţiunile de dezvoltare locală plasate sub răspunderea comunităţii (CLLD).

De asemenea, MDRAP colaborează cu Consiliul Judeţean Tulcea şi cu MFE în vederea elaborării unei strategii integrate de dezvoltare a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, conform unui memorandum adoptat de guvern referitor la Constituirea Grupului Interinstituţional pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare integrată privind Delta Dunării pentru perioada 2014-2020. Pentru implementarea acestei strategii este avută în vedere elaborarea unui pact teritorial.

Semnarea pactelor teritoriale-pilot va putea fi iniţiată după finalizarea studiilor de fundamentare sus-menţionate (trim. IV/2013) şi va depinde de implicarea şi angajamentul autorităţilor care vor fi semnatare.

Evaluare

Acţiunea de elaborare a SDTR se va încheia, potrivit estimării MDRAP, în trim. IV/2013, cu un semestru mai târziu decât era prevăzut în Planul de Acţiuni pentru implementarea PNR 2011-2013, din cauza întârzierilor înregistrate în implementarea proiectului de asistenţă tehnică pentru elaborarea strategiei.

În ceea ce priveşte elaborarea Pactului teritorial, termenul de realizare a studiilor pentru fundamentarea soluţiilor de implementare nu a putut fi respectat ca urmare a întârzierii generate de procedurile de achiziţie publică. Conform MDRAP, acestea vor fi finalizate cu o întârziere de un an faţă de termenul prevăzut (trim. IV/2012). Abia după încheierea studiilor de fundamentare va putea fi iniţiată semnarea pactelor teritoriale-pilot.