Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă instrumentul de implementare, la nivel naţional, a strategiei Europa 2020 şi cuprinde ansamblul măsurilor şi acţiunilor întreprinse, la nivel naţional, pentru atingerea obiectivelor acestei strategii, dar şi pentru eliminarea blocajelor macro-structurale în calea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă.
Raportul privind implementarea PNR a fost elaborat în conformitate cu Metodologia de monitorizare a PNR 2011-2013, aprobată de guvern la data de 14 septembrie 2011 şi reflectă progresele înregistrate în perioada 15 martie 2012 – 15 martie 2013 în aplicarea Planului de acţiuni pentru implementarea PNR.
În conformitate cu prevederile Memorandumului nr. 20/19729/D.N.A. aprobat de Guvernul României la data de 14 septembrie 2011, instituţia coordonatoare elaborează anual, cu sprijinul instituţiilor implicate în implementare, un Plan de acţiuni pentru implementarea PNR. Planul conţine măsuri concrete pe termen scurt (doi ani) derivate din PNR 2011-2013, Analiza anuală a creşterii realizată de COM, recomandările specifice de ţară emise de COM şi andosate de CONS, precum şi alte măsuri recomandate de COM prin intermediul celor şapte Iniţiative emblematice care fac parte din strategia Europa 2020.
Coordonarea implementării şi monitorizării PNR la nivel naţional a fost asigurată în anul 2012 de către Ministerul Afacerilor Europene; începând din ianuarie 2013, aceste atribuţii au fost preluate de Ministerul Afacerilor Externe care, cu sprijinul instituţiilor implicate în implementare, a elaborat prezentul Raport anual privind implementarea PNR.
Fiecare secţiune tematică a raportului este încheiată de o scurtă evaluare a progreselor în domeniu, care pune în evidenţă atât aspectele pozitive, cât şi deficienţele în implementarea planului de acţiuni.
Secţiunea care descrie progresele înregistrate în direcţia atingerii ţintelor naţionale Europa 2020 conţine, pentru fiecare obiectiv, o casetă introductivă care oferă o estimare la zi a valorii indicatorului principal pentru măsurarea obiectivului.
Capitolul Concluzii prezintă o serie de date statistice cu privire la stadiul de implementare a acţiunilor şi scurte sinteze pentru domeniile de referinţă ale Planului de acţiuni.
EVOLUŢII MACROECONOMICE RECENTE
Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, Produsul Intern Brut în 2012 a fost de 587,5 mld. lei, în creştere, în termeni reali, cu 0,7% faţă de anul 2011. Anul 2012 a fost afectat, pe de o parte, de seceta severă cu efecte nefavorabile asupra producţiei agricole şi de absorbţia redusă a fondurilor structurale, ca urmare a întreruperii unor programe, iar pe de altă parte de recesiunea din zona euro care a redus cererea externă.
Evoluţia trimestrială a produsului intern brut în 2012 a fost sinuoasă, cu o creştere cu 0,4% în trim. I şi cu 1,9% în trim. II, cu o reducere de 0,5% în trim. III şi iar o creştere cu 1,1% în trim. IV, faţă de trimestrele corespunzătoare din anul precedent.
Cererea internă a reprezentat factorul principal de creştere pentru anul 2012, pe fondul majorării formării brute de capital fix cu 4,9% şi a consumului final cu 1,2%. De asemenea, cheltuielile pentru consumul privat s-au majorat cu 1,1%, iar cele pentru consumul guvernamental cu 1,7%.
După doi ani de creşteri semnificative, exporturile de bunuri şi servicii au înregistrat o reducere cu 3,0%, în timp ce importurile de bunuri şi servicii s-au diminuat cu 0,9%, în termeni reali. Ca urmare, exportul net a contribuit la reducerea creşterii produsului intern brut cu 0,8 procente.
În condiţiile unei cereri interne şi externe reduse, în anul 2012, exporturile de bunuri au înregistrat o scădere cu 0,5% (pe baza datelor exprimate în euro), iar importurile de bunuri cu 0,6%, faţă de anul 2011. Ca urmare, ponderea deficitului comercial în PIB se menţine la aceeaşi nivel ca în anul precedent, respectiv 5,6%.
Exporturile intracomunitare, care reprezintă 70,1% din total exporturi, s-au redus cu 1,8%, iar cele extra-comunitare au crescut cu 2,5%. Importurile intracomunitare, cu o pondere de 73,4% din totalul importurilor, au crescut cu 0,4%, iar importurile extra-comunitare au scăzut cu 3,2%.
Pe latura ofertei, sectorul serviciilor a fost motorul creşterii, cu o majorare a valorii adăugate brute de 4,8%. Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea valorii adăugate brute din informaţii şi comunicaţii (+29,1%) şi din activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+9,9%).
Valoarea adăugată brută din agricultură s-a redus cu 21,6%, în timp ce, pentru valoarea adăugată brută din industrie, reducerea a fost de 1,0%, iar pentru cea din construcţii de 0,3%.
Deficitul de cont curent s-a redus în 2012 cu 15,1% faţă de anul anterior, ajungând astfel la un nivel de 5,0 mld. euro, respectiv 3,8% din PIB. Acest lucru a avut loc ca urmare, în principal, a reducerii deficitului înregistrat la balanţa bunurilor şi serviciilor cu 4,7% precum şi a diminuării deficitului balanţei veniturilor cu 24,5% pe fondul menţinerii contribuţiei pozitive a excedentului transferurilor curente care a crescut cu 0,7%. Semnificativ este faptul că deficitul a fost finanţat integral prin surse autonome negeneratoare de dobândă (transferuri de capital, investiţii directe şi de portofoliu).
Rata de ocupare a populaţiei de 20-64 ani a fost în anul 2012 de 63,8%, faţă de 62,8% în anul 2011. Numărul mediu de salariaţi a crescut cu 1,2%, iar rata şomajului BIM a fost de 7,0%.
În luna decembrie 2012, preţurile de consum au fost cu 4,95% mai mari comparativ cu decembrie 2011. Pe întregul an, inflaţia medie s-a situat la 3,33%.
SUPRAVEGHEREA MACRO-ECONOMICĂ
Sustenabilitatea finanţelor publice
Politica fiscal-bugetară rămâne în continuare o politică prudentă, puternic ancorată în angajamentele asumate de România în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale.
Legea bugetului de stat pe anul 2012 (cu cele două rectificări ulterioare5) a estimat venituri de 197,9 mld. lei (32,6% din PIB), cheltuieli bugetare de 211,6 mld. lei (34,8% din PIB) şi un deficit bugetar de 13,7 mld. lei, reprezentând 2,25% din PIB.
Execuţia bugetară la finele anului 2012 a fost caracterizată de diminuarea deficitului bugetar faţă de anul precedent, cu peste 38%, de la 4,3% din PIB la 2,5%. Au fost înregistrate influenţe negative suplimentare asupra deficitului bugetar din cauza blocării temporare a rambursărilor fondurilor europene ca urmare a deficienţelor constatate în anii anteriori (0,2% din PIB) şi din cauza revizuirii descrescătoare a PIB-ului nominal (0,1% din PIB).
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 193,1 mld. lei, reprezentând 33% din PIB, în creştere cu 6,2%, în termeni nominali, faţă de 2011 şi cu 0,3 p.p., ca pondere în PIB. Veniturile fiscale au înregistrat o creştere cu 8,9% în termeni nominali, faţă de anul precedent, evoluţii favorabile înregistrându-se la impozitul pe venit (+9,9%), taxa pe valoarea adăugată (+5,4%), accize (+6,0%), impozitul pe profit (+5,3%). De asemenea, veniturile din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut semnificativ datorită colectării, începând cu anul 2012, a contribuţiei pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, conform OUG nr. 77/ 2011.
La nivelul administraţiilor locale, veniturile din impozite şi taxe pe proprietate au înregistrat o creştere cu 2,1 % faţă de anul precedent.
Comparativ cu anul anterior, veniturile nefiscale au crescut la bugetul de stat cu 6,7% şi la bugetele locale cu 10% (în termeni nominali), dar pe ansamblul bugetului general consolidat s-au diminuat cu 1,3%, ca urmare a scăderii nominale cu 5,4% faţă de anul precedent a încasărilor instituţiilor autofinanţate.
Contribuţiile de asigurări sociale colectate la bugetul general consolidat, în valoare de 51,7 mld. lei, au înregistrat o creştere nominală cu 2,0% faţă de anul precedent.
Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 207,9 miliarde lei, reprezentând 35,5% din PIB, în creştere, în termeni nominali, cu 1,0% faţă de anul precedent, însă în scădere cu 1,4 p.p., ca pondere în PIB. S-au înregistrat creşteri nominale în ceea ce priveşte:
-
cheltuielile cu bunuri şi servicii la administraţiile locale, precum şi la fondul naţional de sănătate, ca urmare a plăţilor făcute pentru servicii medicale şi medicamente;
-
cheltuielile de personal, cu 6,2% faţă de 2011, în principal, datorită revenirii cu 8% a salariilor personalului bugetar începând cu luna iulie 2012 şi a acordării unor drepturi salariale în urma unor hotărâri judecătoreşti;
-
cheltuielile pentru proiectele finanţate din fonduri UE, cu 22,5%.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 35,5 mld. lei (6,1% din PIB), în scădere nominală cu 2,4% faţă de anul 2011..
Bugetul de stat pe anul 2013 a fost aprobat prin Legea nr. 5/ 2013. Astfel, veniturile bugetului general consolidat au fost estimate la 209,3 mld lei (33,6% din PIB), cheltuielile la o valoare de 222,7 mld lei (35,7% din PIB), rezultând un deficit de 13,4 mld. lei (2,1% din PIB). Principalele obiective ale bugetului pe anul 2013 sunt:
-
asigurarea resurselor pentru dezvoltarea economică sustenabilă prin creşterea cu 14,8 miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidat;
-
continuarea procesului de consolidare fiscală prin creşterea veniturilor într-un ritm mai rapid decât creşterea cheltuielilor, în urma introducerii unui pachet de măsuri fiscale orientate către lărgirea bazei de impozitare şi prin aplicarea principiului solidarităţii;
-
întărirea disciplinei bugetare prin reducerea risipei în cheltuielile aparatului central şi prin plata arieratelor în sănătate, infrastructura de transport şi în administraţia locală;
-
reforma investiţiilor publice prin creşterea substanţială a fondurilor alocate cofinanţării proiectelor europene şi finanţarea cu prioritate, din resurse proprii, în 2013, doar a acelor investiţii care au un grad ridicat de execuţie şi care pot fi finalizate până în anul 2014;
-
îmbunătăţirea planificării bugetare multianuale pentru perioada 2014-2016;
-
transparenţă în utilizarea banului public şi bune practici de raportare bugetară;
-
managementul adecvat al datoriei publice.
Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2013 s-a încheiat cu un excedent de 1,0 miliarde lei, reprezentând 0,17% din PIB.
Veniturile bugetare, în sumă de 15,98 mld. lei, s-au diminuat cu 1,8% faţă de luna ianuarie a anului precedent şi cu 0,2 p.p., ca pondere în PIB (reprezentând 2,6% din PIB). Astfel, veniturile fiscale s-au redus cu 6,1%, în principal, ca urmare a decalării termenului de plată a impozitului pe profit la data de 25 martie 2013; încasările din TVA s-au diminuat cu 9,5%, ca urmare a creşterii rambursărilor din TVA. Evoluţii favorabile s-au înregistrat la încasările din impozitul pe venit (+16,0%), accize (+27,7%), contribuţii de asigurări (+8,7%), venituri nefiscale (+27,2%).
Cheltuielile bugetare pentru luna ianuarie 2013, în sumă de 14,94 mld. lei, s-au redus în termeni nominali cu 2,2% faţă de luna ianuarie a anului precedent, şi cu 0,2 p.p. ca pondere în PIB.
Evaluare
Procesul de consolidare fiscală a continuat şi în anul 2012 (chiar dacă a fost un an electoral), deficitul bugetar diminuându-se cu peste 38% faţă de 2011, de la 4,3% din PIB la 2,5%; această valoare este sub nivelul de 3% (în termeni ESA) prevăzut de Procedura de Deficit Excesiv, însă uşor peste ţinta (cash) de deficit bugetar stabilită în acordul cu FMI, CE şi BM, datorită în principal blocării temporare a rambursărilor fondurilor europene, dar şi a revizuirii PIB-ului nominal.
Încasările de impozite şi taxe au fost în linii mari cele planificate, iar cheltuielile totale au fost mai mici decât nivelul anticipat deoarece au fost reduse investiţiile finanţate din surse naţionale în favoarea unor cheltuieli mai mari pe proiectele cu finanţare UE şi a transferurilor destinate reducerii arieratelor.
Pentru anul 2012, datele provizorii ale INS arată o creştere economică reală de 0,7%, însă pentru anul 2013 se prevede o creştere de 1,6%; aceste estimări sunt însoţite de o serie de riscuri care provin mai ales din exterior (creşteri economice sub potenţial, criza datoriilor suverane, declinul comerţului mondial, niveluri ridicate ale ratei şomajului, mai ales în rândul tinerilor, volatilitatea fluxului de capital de pe pieţele de emergente).
|
Reducerea arieratelor în economie
Guvernul României acordă o atenţie deosebită eliminării şi prevenirii acumulării de datorii de către administraţia publică, care implicit afectează sectorul privat. La data de 31 decembrie 2012, arieratele generate de administraţia publică s-au ridicat la 867,9 mil. lei, aproximativ 0,14% din PIB, fiind concentrate în special la nivelul autorităţilor locale.
În sectorul sănătăţii, arieratele aferente facturilor restante au fost eliminate. În anul 2012, taxa de clawback a generat venituri în valoare de 1,8 mld. lei, sumă ce a fost destinată acoperirii integrale a facturilor restante.
În scopul reducerii şi prevenirii acumulării de noi arierate, a fost aprobată OG nr. 47/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislativ şi pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. Pentru implementarea Directivei 2011/7/UE privind combaterea întârzierii plăţilor în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale, cu termen de transpunere 16 martie 2013, bugetul de stat include o alocare de 3,5 mld. lei pentru achitarea la timp a facturilor restante.
OUG nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi modificarea unor acte normative stabileşte că ordonatorii de credite ai bugetelor locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale şi ai instituţiilor publice de subordonare locală, care înregistrează arierate la data de 31 ianuarie 2013, au obligaţia diminuării volumului acestora cu cel puţin 85%, până la data de 31 martie 2013.
În ceea ce priveşte reducerea arieratelor la cele 19 companii de stat prevăzute în Acordul cu FMI, ţinta stabilită pentru finele anului 2012 a fost 9 mld lei. Realizarea acestei ţinte era condiţionată de identificarea unui cumpărător pentru S.C. Oltchim S.A., care trebuia să se realizeze la sfârşitul trim. III/2012 şi de finalizarea lichidării C.N. a Hulei la sfârşitul trim. IV 2012. Au fost realizate progrese în reducerea arieratelor la unele dintre companiile monitorizate - prin operaţiuni de swap, de plată şi prin alte operaţiuni financiare. Cu toate acestea, la finele lunii decembrie 2012, ţinta indicativă pentru arieratele totale nu a fost atinsă datorită cumulării de noi arierate mai ales în companiile feroviare de stat. La 31.12.2012, arieratele au fost de 12,7 mld lei, în condiţiile în care S.C. Oltchim S.A. nu s-a privatizat şi C.N. a Huilei nu şi-a finalizat procedura de lichidare. Arieratele înregistrate de aceste două companii de stat la finele anului 2012 au fost următoarele: S.C. Oltchim S.A. 1,85 mld lei şi C.N. a Huilei 4,93 mld lei.
Evaluare
Arieratele generate de administraţia publică (0,14% PIB) au fost concentrate în special la nivelul autorităţilor locale. În ceea ce priveşte reducerea arieratelor la cele 19 de companii de stat, ţinta indicativă nu a fost atinsă datorită acumulării de arierate (în valoare totală de 6,78 mld. lei) de către S.C. Oltchim S.A. şi C.N. a Huilei, la care procesul de privatizare a eşuat, iar procedura de lichidare nu a fost finalizată conform programului. În continuare rămâne o provocare prevenirea acumulării de noi arierate, atât la nivelul administraţiei publice, cât şi la nivelul companiilor de stat.
Accelerarea procesului de privatizare/restructurare/vânzare de acţiuni ale companiilor şi societăţilor comerciale la care statul mai este acţionar
Pentru accelerarea procesului de privatizare/restructurare/vânzare a companiilor cu capital majoritar de stat, au fost prevăzute acţiuni de selectare şi angajare a intermediarului ofertei publice secundare (SPO) pentru valorificarea la bursă a unui procentaj din acţiunile deţinute la trei agenţi economici: S.N.G.N.ROMGAZ S.A, S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. şi C.N. Transelectrica S.A. Pentru S.C. Transelectrica S.A. a fost încheiată SPO de vânzare a pachetului minoritar de acţiuni (15% din capitalul social) înregistrându-se un grad de subscriere de 158,83%, suma încasată din vânzarea integrală a acţiunilor ridicându-se la 164,723 mil. lei (cca. 37,6 mil. euro). În ceea ce priveşte vânzarea pachetelor de acţiuni aferente S.N.G.N. ROMGAZ S.A. şi S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A acţiunile prevăzute în procesul de pregătire a lansării SPO se află în diferite faze de implementare. Pentru S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a fost încheiat contractul de intermediere cu consorţiul format din Erste Group Bank AG, Goldman Sachs International, Banca Comercială Română, Raiffeisen Capital&Investment, care derulează în prezent activităţile aferente analizelor diagnostic juridic şi financiar. De asemenea, la începutul lunii februarie 2013 a fost semnat contractul pentru evaluarea rezervelor de gaze naturale cu firma DeGolyer and MacNaughton din SUA. În cazul S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A a fost încheiat contractului de intermediere, în data de 25 ianuarie 2012, cu consorţiul format din Raiffeisen Capital&Investment, Wood&Company Financial Services şi BT Securities. În data de 18 martie 2013, Prospectul final de SPO a fost depus la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). Lansarea SPO va avea loc în prima parte a lunii aprilie 2013.
Referitor la privatizarea S.C. Cuprumin S.A. şi S.C. Oltchim S.A. au fost declaraţi câştigători firma Roman Copper Canada şi domnul Dan Diaconescu (persoană fizică), la data de 26 martie 2012, şi respectiv la data de 6 septembrie 2012. În cazul ambelor societăţi privatizarea a eşuat. În cazul SC Cuprumin S.A. contractul de vânzare – cumpărare nu s-a încheiat în termenul legal prevăzut, iar în cazul S.C. Oltchim S.A. solicitările adjudecatarului au excedat atât oferta de vânzare, cât şi oferta de cumpărare6. În prezent, ME/OPSPI se află în litigiu cu cei doi câştigători declaraţi. În baza Memorandum-ului cu tema „Soluţii pentru ieşirea din criză a S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea”, aprobat în şedinţa de guvern din 23.01.2013, Consiliul de Administraţie al societăţii a aprobat, în data de 24.01.2013, solicitarea declanşării procedurii de insolvenţă. În data de 30.01.2013, Tribunalul Vâlcea a admis cererea de deschidere a procedurii insolvenţei şi a stabilit ca administratori judiciari provizorii consorţiul format din firma Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring.
În ceea ce priveşte S.C. P.E.E.T. Termoelectrica S.A., angajamentul de restructurare al societăţii, prevăzut în Memorandumul Tehnic de Înţelegere din luna septembrie 2011, se prezintă astfel: datoriile S.C. P.E.E.T. Termoelectrica S.A. la bugetele administrate de MFP prin ANAF au fost stinse prin darea în plată a titlurilor de participare deţinute de S.C. P.E.E.T. Termoelectrica S.A. la S.C. Electrocentrale Deva S.A., S.C. Electrocentrale Paroşeni S.A. şi S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A; a fost creată şi înregistrată în registrul comerţului la data de 1 noiembrie 2012 societatea S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A (la care statul este acţionar unic), prin fuzionarea S.C. Electrocentrale Deva S.A. şi S.C. Electrocentrale Paroşeni S.A (conform prevederilor HG nr.1023/2011). De asemenea, la S.C. P.E.E.T. Termoelectrica S.A. a fost declanşată divizarea parţială a societăţii şi înfiinţarea, pe structura activelor viabile din cadrul societăţii, a unei noi societăţi cu denumirea S.C. Electrocentrale Grup S.A., înregistrată în registrul comerţului în data de 21.12.2012. A fost finalizat transferul activelor şi pasivelor către noua societate, iar în data de 12 martie 2013 a fost adoptată hotărârea de dizolvare şi lichidare voluntară a S.C. P.E.E.T. Termoelectrica S.A.
ME a lansat în perioada februarie – martie 2013 anunţuri pentru selecţia administratorilor pentru şase companii:
-
S.N.G.N. Romgaz S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., S.N. Nuclearelectrica S.A. - termenul estimat pentru numirea administratorilor in Consiliul de administraţie este sfârşitul lunii aprilie 2013;
-
S.C. D.F.E.E. Electrica S.A., S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A. şi C.N.T.E.E. Transelectrica S.A. - termenul estimat pentru numirea administratorilor in Consiliul de administraţie este prima decadă a lunii iunie 2013.
În ceea ce priveşte modificarea actualului cadru legislativ în materie de privatizare prin care se urmărea simplificarea cadrului de reglementare, aceasta rămâne o prioritate în agenda Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS)7. Ca urmare a modificării structurii organizatorice a guvernului la sfârşitul anului 2012, a devenit prioritar proiectul de OUG pentru modificarea şi completarea OUG nr. 23/2004, transmis pe circuitul de consultare şi avizare, AAAS urmăreşte promovarea până la sfârşitul anului 2013 atât a proiectului de act normativ de completare a legislaţiei privind privatizarea societăţilor comerciale, cât şi a proiectului de modificare şi completare a legislaţiei privind valorificarea creanţelor statului.
Evaluare
În anul 2012, vânzarea pachetului minoritar de acţiuni a fost încheiată cu succes la o singură companie de stat (C.N. Transelectrica S.A); la alte două companii (Cuprumin S.A. şi Oltchim S.A.) privatizarea a eşuat. La sfârşitul celei de a şaptea vizite de evaluare a reprezentanţilor CE/FMI/BM, efectuată în luna ianuarie 2013, guvernul şi-a reînnoit angajamentele de reluare a reformei întreprinderilor de stat prin vânzarea prin oferta publică secundară a 15% din capitalul companiei Transgaz S.A., vânzarea pachetului majoritar deţinut la CFR Marfă către un investitor strategic şi intrarea în insolvenţă a S.C. Oltchim S.A.
Introducerea, din trim. II 2013, a managementului privat la companii importante din domeniul energiei (Nuclearelectrica S.A., Electrica S.A., Complexul Energetic Hunedoara S.A.,Transelectrica S.A., Romgaz S.A., Transgaz S.A.) reprezintă un pas important în continuarea reformelor structurale la aceste companii. Restanţe se înregistrează la modificarea cadrului legislativ în materie de privatizare pentru care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului(AAAS) a solicitat amânarea termenului pentru semestrul I/2013, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin în contextul noii structuri guvernamentale.
Asigurarea unei funcţionări adecvate şi stabile pentru sectorul financiar
Stabilitatea financiară s-a menţinut robustă pe parcursul anului 2012. Sistemul financiar românesc a funcţionat în parametri corespunzători, pe fondul unei dinamici economice încă modeste, repercutate şi în creşterea în continuare a creditelor neperformante, precum şi în pofida unui mediu extern dificil, marcat de criza datoriilor suverane şi de preocupările privind calitatea bilanţurilor şi finanţarea unor instituţii şi sisteme bancare, îndeosebi în zona euro. Stabilitatea financiară este rezultatul comportamentului adecvat condiţiilor, manifestat de către acţionari, manageri şi autorităţile de reglementare şi supraveghere micro şi macroprudenţială, precum şi al evoluţiei condiţiilor monetare în sens larg. Nivelurile de solvabilitate, provizionare şi lichiditate s-au menţinut în limite adecvate, iar finanţarea sectorului real nu a fost afectată semnificativ de procesul de dezintermediere financiară, rămânând relativ modestă şi continuând să se desfăşoare ordonat. BNR şi-a intensificat acţiunile de monitorizare a riscurilor la nivelul instituţiilor de credit, inclusiv a celor de contagiune de pe plan extern.
În ceea ce priveşte consolidarea sistemului bancar, acordul de tip preventiv încheiat cu UE, FMI şi Banca Mondială, alături de angajamentele autorităţilor române asumate în cadrul programelor naţionale, reprezintă o importantă ancoră de credibilitate şi suport pentru promovarea fermă a programelor de stabilizare macroeconomică şi pentru continuarea reformelor structurale în scopul impulsionării potenţialului de creştere economică. În paralel, instituţiile europene întăresc cadrul de cooperare şi armonizare a politicilor financiare, iar noua etapă de colaborare sub egida Iniţiativei Europene de Coordonare Bancară Viena 2.0 urmăreşte, între alte obiective, asigurarea unei mai bune cooperări între autorităţile de supraveghere din ţările europene de origine, respectiv ţările-gazdă, în scopul prevenirii unei dezintermedieri financiare dezordonate sau prea rapide la nivelul economiilor emergente din Europa.
În cursul anului 2012, BNR a continuat eforturile pentru implementarea reformelor iniţiate ca urmare a aplicării măsurilor prevăzute în acordurile de finanţare cu partenerii externi în vederea consolidării sistemului bancar. Astfel, în luna ianuarie 2012 a intrat în vigoare O.G. nr.1/2012 pentru modificarea şi completarea OUG nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului şi O.G. nr.39/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar, în sensul apariţiei unor noi atribuţii în domeniul restructurării instituţiilor de credit. Pentru exercitarea acestor noi atribuţii a fost elaborat un prim proiect al procedurii privind punerea în aplicare a măsurilor de stabilizare care fac obiectul OG nr. 1/2012, iar în cursul lunii august 2012, s-a efectuat un exerciţiu de simulare de transfer de active şi pasive către o bancă punte. Cu această ocazie au fost identificate o serie de probleme majore, pentru a căror soluţionare este necesară modificarea cadrului legislativ în vigoare. Astfel, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât extinderea exerciţiului de simulare la toate instituţiile de credit cu o cotă de piaţă, în funcţie de active, mai mare de 1%. După transmiterea de către instituţiile de credit incluse în exerciţiul de simulare a rezultatelor acestuia, s-a constatat că este necesară reluarea exerciţiului, deoarece instituţiile de credit nu au aplicat în mod unitar precizările transmise în vederea realizării acestuia. Concluziile exerciţiului şi aspectele sesizate de instituţiile de credit cu privire la necesitatea îmbunătăţirii cadrului legislativ urmează să fie prezentate Comitetului de Supraveghere al BNR.
În acest context, la nivelul BNR, au fost elaborate propuneri de modificare a cadrului legislativ şi de reglementare privind soluţionarea instituţiilor de credit în dificultate, urmând ca aceste propuneri sa ia în considerare şi aspectele identificate în urma reluării exerciţiului de simulare menţionat mai sus. După adoptarea actului normativ, procedura privind implementarea măsurilor de stabilizare urmează să fie revizuită în mod corespunzător şi finalizată până la sfârşitul lunii septembrie 2013.
În vederea dezvoltării unui plan pentru situaţii neprevăzute în sectorul bancar, la nivelul BNR a fost elaborată procedura internă de identificare a băncilor de importanţă sistemică. Procedura stabileşte criteriile şi parametrii de evaluare a caracterului sistemic al unei instituţii de credit, precum şi metodologia aplicabilă. Pe baza acestei proceduri, BNR evaluează periodic sistemul bancar din perspectiva caracterului sistemic al instituţiilor de credit, ultima evaluare fiind efectuată pe datele aferente lunii septembrie 2012. Totodată, a fost dezvoltat cadrul de comunicare externă pentru situaţii cu risc ridicat la adresa stabilităţii financiare, fiind elaborat şi un set de comunicate de presă care vizează cele trei tipuri de măsuri de stabilizare prevăzute de OG nr.1/2012.
BNR este implicată în structurarea cadrului european de gestiune a crizelor prin participarea, în cadrul unui grup de lucru al Consiliului UE, la procesul de negociere a proiectului de directivă privind înfiinţarea unui cadru de redresare şi rezoluţie pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii. După adoptarea directivei, BNR va întreprinde măsuri de actualizare a setului său de politici corective şi a instrumentelor sale de rezoluţie, în conformitate cu prevederile finale ale acesteia. De asemenea, BNR va revizui procedura legată de transferul de active şi pasive ale unei instituţii de credit problemă către o bancă punte, până la data de 30 septembrie 2013.
În ceea ce priveşte recomandările CERS privind creditarea în valută, la nivelul BNR au fost adoptate măsurile necesare în vederea implementării acestora. Astfel, pe de o parte a fost extins instrumentarul de monitorizare a riscurilor aferente stabilităţii financiare generate de creditarea în valută prin: (i) calcularea unor indicatori mai detaliaţi asupra îndatorării şi riscului pe structuri mai detaliate şi (ii) identificarea unor episoade de creştere excesivă a creditării în valută prin tehnici statistice de tipul filtrului Hodrick-Prescott, metodologiei BBQ (de identificare a punctelor de inflexiune în seriile de date) sau de tipul indicelui de concordanţă. Pe de altă parte, a fost analizată necesitatea şi oportunitatea ajustării cadrului de reglementare în domeniul creditării în valută prin prisma impactului asupra stabilităţii financiare. Ca urmare, la sfârşitul trim. II/2012 această analiză s-a concretizat într-o serie de recomandări menite să îmbunătăţească prevederile Regulamentului nr. 24/2011 privind creditele destinate persoanelor fizice (ce prelua de altfel o parte din Recomandările CERS). Printre propuneri se numără: (i) nevoia de a legifera principii mai stricte de creditare în valută pentru companiile nefinanciare neacoperite la riscul valutar, ceea ce ar determina o mai bună gestionare a riscurilor băncilor, (ii) stimularea îmbunătăţirii culturii financiare prin obligativitatea de informare şi avertizare a companiilor nefinanciare ce solicită credite în valută prin prezentarea explicită a efectelor unor şocuri de curs şi rată a dobânzii asupra majorării obligaţiilor de plată. Aceste prevederi au fost preluate în Regulamentul BNR nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare8, care asigură alinierea deplină la Recomandările A1, B2, B3 şi G ale CERS.
Totodată, în vederea alinierii la Recomandarea D a CERS, la nivelul BNR a fost elaborat Regulamentul BNR nr. 15/20129 privind completarea Regulamentului BNR nr. 18/2009 privind cadrul de administrare a activităţii instituţiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri şi condiţiile de externalizare a activităţilor acestora.
Evaluare
Majoritatea măsurilor aflate în competenţa BNR, menite să contribuie la asigurarea stabilităţii sectorului bancar, au fost implementate integral, iar pentru restul se întreprind eforturi pentru finalizarea lor în cursul acestui an, în strânsă corelaţie cu evoluţiile în acest domeniu de la nivel european.
|
Dostları ilə paylaş: |