Proiectarea didactică din perspectiva utilizării metodelor interactive

PROIECTAREA DIDACTICĂ DIN PERSPECTIVA UTILIZĂRII METODELOR INTERACTIVE

• “Cei mai buni discipoli ai unui învăţător nu sunt cei care repetă lecţiile după el, ci cei cărora le-a trezit entuziasmul, le-a dezvoltat forţele pentru a-i face să meargă singuri pe drumul lor.”

• Gaston Berger

METODE ACTIVE UTILIZATE ÎN PREDAREA GEOGRAFIEI

RELIEFUL CLASA a IX-a

1. METODA MOZAIC

• ALCĂTUIREA SCOARŢEI TERESTE. MINERALE ŞI ROCI

• 1. Constituirea grupurilor cooperative: Veţi lucra în grupuri de câte patru. Număraţi până la patru.

• Fiecare elev primeşte un număr de la unu la patru. Veţi primi un text despre Alcătirea scoarţei tereste

• şi până la sfârşitul orei fiecare dintre voi va trebui să înţeleagă şi să cunoască acest conţinut. Toţi cei cu

• numărul 1 veţi primi prima parte (Mineralele), cei cu numărul 2 partea a doua (Rocile magmatice), cei

• cu numărul 3 partea a treia (Rocile sedimentare), cei cu numărul 4 partea a patra (Rocilemetamorfice).

• 2. Activitatea în grupele de experţi: Toti elevii cu acelasi numar vor forma un grup nou in care vor studia

• impreuna textul, vor clarifica toate aspectele, vor extrage ideile esentiale, vor gandi modalitati eficiente de

• prezentare a continutului esential si modalitatile de a verifica intelegerea acestuia de catre colegii din

• grupul cooperativ. Fiecare elev va deveni expert in subiectul discutat in grupul de experti. Fiecare expert va

• fi responsabil de prezentarea continutului pregatit, celorlalti membri ai grupului cooperativ. Au la

• dispozitie cinci minute pentru activitatea in grupurile de experti. Daca grupurile de experti se impotmolesc,

• profesorul trebuie sa intervina pentru a asigura intelegerea corecta a subiectului.

3. Activitatea în grupele cooperative: Fiecare elev revine in grupul cooperativ din care

• 3. Activitatea în grupele cooperative: Fiecare elev revine in grupul cooperativ din care

• provine si prezinta celorlalti continutul studiat. Fiecare elev poate adresa intrebari expertului,

• iar acesta va clarifica aspectul abordat. Expertul adreseaza intrebari colegilor pentru a se asigura ca

• textul a fost inteles si invatat.

• 4. Evaluarea individuală a elevilor: Elevii pot fi evaluati prin teste, prin raspunsuri orale la

• intrebari, printr-o prezentare a materialului predat de catre colegi, prin desenarea individuala a

• unor scheme, harti etc

2. METODA CUBULUI

• VULCANII

• 1. Sarcina de lucru: Fiecare aveţi câte un cub. Timp de trei minute completaţi în caiete ceea ce se

• cere pe fiecare faţă a cubului.

• 2. Activitate în perechi: Citiţi partenerului ce aţi scris pe prima faţă, iar colegul vostru va specifica

• exact ce i-a plăcut şi de ce anume. Daca partenerul de discuţie nu a înţeles va adresa întrebări. Cel

• de-al doilea elev prezintă ce a scris, iar partenerul comentează. Timp de cinci minute discutaţi în

• acest mod ideile scrise pe cele şase feţe ale cubului.

• 3. Activitate frontală: Împărţiţi tabla în şase coloane, câte una pentru fiecare faţă a cubului. Câte un

• reprezentant din fiecare pereche va scrie într-una din coloane ceea ce a scris pe feţele cubului.

Descrie! - Cum arată? Compară! - Cu cine se aseamănă? Asociază! - Cu ce anume poate fi legat? Analizează! - Ce părţi are? Ce caracteristici au aceste părţi? Aplică! – La ce foloseşte? Argumentează! - De ce e bun? De ce nu e bun?

3. DIAGRAMA ISHIKAWA (OS DE PEŞTE)

• FORMAREA RELIEFULUI

• 1. Identificarea problemei (efectului)

• - trebuie formulată în termeni clari – Formarea reliefului

• - trebuie agreată de toţi membrii grupului

• 2. Problema devine “capul peştelui”

• - se desenează coloana vertebrală.

• 3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei

• - prin brainstorming – agenţi interni, agenţi externi, forme rezultate

• 4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi.

• 5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale

• 6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.

• 7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit

• de obicei pe 4 sau 5 niveluri.

• 8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor

• - poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice.

• 9. Adoptarea de decizii

4. METODA “PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE”

• ALUNECĂRILE DE TEREN

• Pălăria albă („computerul”) – exprimă obiectivitatea,

• neutralitatea şi claritatea.Formulări specifice: „Ce

• informaţii avem?”, „Ce informaţii lipsesc?”, „Cum le

• putem obţine?”.

• Pălăria roşie („empaticul”) – oferă libertate imaginaţiei

• şi descătuşare enunţurilor.Formulări specifice: „Asta mă

• face să simt o stare de...”, „Nu-mi place când se

• procedează in acest fel...”.

• Pălăria neagra („negativistul”) – este perspectiva

• gândirii pesimiste, centrată pe demolare prin judecăţi

• critice sau prudenţă exagerată. Formulări specifice: „Nu

• este corect!”, „Nu ne permite regulamentul!” .

Pălăria galbenă („optimistul”) – joacă rolul opus celei

• Pălăria galbenă („optimistul”) – joacă rolul opus celei

• negre, oferind o perspecrtivă constructivă, pozitivă,

• optimistă, fundamentată logic.

• Formulări specifice: ”Care sunt beneficiile?”, ”Care sunt

• punctele tari?”

• Pălăria verde (“creativul”) – aparţine celor productivi şi

• inovativi.Formulări specifice: ”Există mai multe

• posibilităţi!”,”Soluţia poate fi găsită şi dacă…”

• Pălăria albastră (“managerul”) – exprimă controlul,

• organizarea, rigurozitatea.Formulări specifice:”Pe ce ne

• bazăm?”, ”Să ne concentrăm pe aspectele importante!”

• “Prin alunecare de teren se intelege deplasarea unei portiuni formata din roci pe o suprafata

• inclinata (versant). Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul este format din diferite

• tipuri de argila care au proprietatea de a se umfla atunci cand sunt imbibate cu apa (dupa o

• perioada cu ploi multe).

• Multe din aceste alunecari se produc in zone nelocuite pentru ca pamantul argilos este moale si

• oameii nu isi construiesc case in aceste zone, cateodata insa alunecarile pot afecta si zone populate,

• pentru a nu se intampla acest lucru se construiesc in aceste zone baraje (stavilare) care sa opreasca

• pamantul si acesta sa nu distruga gospodariile oamenilor.

• In cele mai multe cazuri, alunecarile sunt cauzate de existenta unor mase de argile sau roci

• argiloase, care au rolul de suprafete de alunecare, fie pentru ele insele fie pentru alte roci aflate pe

• suprafata lor . Pe langa panta versantului acesta este unul din factorii care pot declansa alunecarile

• de teren. Factorii care cauzeaza aceste alunecari sunt : apa, defrisarile, cutremurele, eruptiile

• vulcanilor etc. Perioada de pregatire a alunecarilor de teren poate fi uneori foarte lunga alteori

• foarte scurta. Cele mai frecvente alunecari de teren se decalnseaza primavara, cand cantitatea de

• precipitatii este mai mare si mai exista si fenomenul de topire a zapezilor ; si toamna este un

• anotimp in care se produc multe alunecari de teren din cauza ploilor abundente.”

Pălăria albă

• Pălăria albă

• Sarcina de lucru: Prezentaţi în mod obiectiv cauzele producerii alunecărilor de teren.

• Pălăria roşie

• Sarcina de lucru: Prezentaţi ce credeţi că simt locuitorii aşezărilor umane, supuse riscului

• producerii unei alunecări, atunci când aceasta se produce?

• Pălăria neagră

• Sarcina de lucru: Prezentaţi aspectele negative şi dezavantajele producerii alunecărilor de

• teren.

• Pălăria galbenă

• Sarcina de lucru: Prezentaţi aspectele pozitive şi avantajele împăduririlor împotriva stopării

• alunecărilor.

• Pălăria verde

• Sarcina de lucru: Propuneţi alternative de soluţionare a problemei producerii alunecărilor în

• zona noastră.

• Pălăria albastră

• Sarcina de lucru: Ce ar trebui să facă fiecare autorităţile pentru a evita efectele alunecărilor în

• zona noastră?

5. ORGANIZATORUL GRAFIC

• CUTREMURELE DE PĂMÂNT

• 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Citiţi textul din manual şi organizaţi grafic timp de 5

• minute efectele cutremurelor de pământ (seismelor), după modelul de pe tablă.

• 2. Activitate frontală: Voi scrie pe tablă câte o idee de la fiecare elev.

6. TEHNICA BLAZONULUI

• TIPURI DE ROCI

• 1. Comunicarea sarcinii de lucru - grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor reliza blazonul cu una

• din subtemele date

• 2. Realizarea blazonului in grup – Elevii cooperează în interiorul grupului pentru realizarea blazonului.

• 3. Expunerea si evaluarea frontala a blazonului – Blazoanele sunt expuse într-o „galerie” care

• este vizitată de colegi. Aceştia scriu comentariile pe marginea blazoanelor. Dacă toţi elevii au avut

• de elaborat acelaşi blazon, atunci se fac comparaţii între conţinutul sectoarelor similare.

Comunicarea sarcinii de lucru: Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţi

• Comunicarea sarcinii de lucru: Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţi

• realiza blazoane pentru Tipurile de roci, după modelul de pe tablă. Fiecare grup va elabora

• un blazon cu una dintre temele:

• 1. Rocile vulcanice

• 2. Rocile magmatice

• 3. Rocile detritice

• 4. Rocile organogene

• 5. Rocile de precipitare

• 6. Rocile metamorfice

• Activitatea în grupuri pentru realizarea blazoanelor

7. DIAGRAMA VENN

• UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF

• 1. Sarcina de lucru: Fiecare elev completează cercurile cu informaţiile referitoare la problemele

• de comparat; în zona suprapusă notează asemănările ( în clasă - activitatea de învăţare; acasă

• activitatea de fixare).

• 2. Activitatea individuală

• 3. Activitatea în perechi: În perechi - fiecare elev completaeză un cerc, cu câte una din problemele

• de comparat; apoi le « suprapun » şi realizează « diagrame perechii », completând asemănările.

• 4. Activitate frontală: Se perzintă mai multe produse - se afişează - se analizează (se apreciază, se

• completează, se corectează).

• Profesorul poate realiza o « diagramă a clasei » pe tablă.

Sarcina de lucru: Desenaţi fiecare în caiet două cercuri parţial suprapuse. Între dealuri şi

• Sarcina de lucru: Desenaţi fiecare în caiet două cercuri parţial suprapuse. Între dealuri şi

• câmpii există asemănări şi deosebiri. Într-un cerc scrieţi elementele esenţiale prin care se

• caracterizează dealurile, iar în celălalt elementele caracteristice câmpiilor. În spaţiul în care se

• suprapun cele două cercuri scrieţi asemănările dintre cele două unităţi majore de relief. Aveţi

• la dispoziţie un minut.

• Activitate individuală

• Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ce aţi completat. Completaţi diagrama

• Venn cu informaţiile obţinute de la colegul vostru. Aveţi la dispoziţie două minute.

• Activitate frontală: Voi lua de la fiecare pereche câte un element scris în diagrama proprie.

8. CIORCHINELE

• FORMELE RELIEFULUI PLANETAR

• 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Profesorul comunică sarcina de lucru, elevii trebuin să scrie toate

• informaţiile legate de cuvântul-cheie, ales de către profesor.

• 2. Activitate individuală.

• 3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cu informaţiile

• primite de la el.

• 4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi,

• completaţi-l cu informaţiile primite de la colegi.

• 5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.

1. Comunicarea sarcinii de lucru: Lucraţi individual timp de trei minute. Scrieţi cuvântul

• 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Lucraţi individual timp de trei minute. Scrieţi cuvântul

• continente în mijlocul unei foi goale şi încercuiţi-l. Profesorul scrie cuvântul cheie ( sau o

• propoziţie cheie) în centrul tablei – continente. Scrieţi toate cuvintele care vă vin în minte despre

• continente. Încercuiţi-le şi legaţi-le prin linii de cuvântul-cheie.

• 2. Activitate individuală.

• 3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cu

• informaţiile primite de la el.

• 4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi,

• completaţi-l cu informaţiile primite de la colegi.

• 5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.Fiecare pereche /grup va oferi câte o

• singură informaţie,care nu a fost prezentată anterior.

9. “TURUL GALERIEI”

• TIPURI DE RELIEF

• 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Veţi lucra în grupuri de câte patru, timp de 10 minute.

• Fiecare grup va elabora un desen, o schemă despre Tipurile de relief.

• 2. Activitate în grupuri: Elevii lucrează în grupuri, ducând la îndeplinire sarcina de lucru.

• 3. Expunerea produselor: Fiecare grup expune pe pereţii clasei produsul realizat.

• 4. Turul galeriei: La semnalul dat de profesor prin diferite procedee, grupurile de elevi trec pe la

• fiecare exponat pentru a examina solutiile, ideile propuse de colegi şi le înscriu pe poster într-un

• loc stabilit anterior, comentariile critice, întrebările, observaţiile - cu ajutorul unor simboluri.

• După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul iniţial şi citesc comentariile, observaţiile

• de pe lucrarea lor, reexaminandu-şi produsul.

• 5. Activitate în grupuri: Timp de 5 minute fiecare grup reexaminează produsul propriu,

• comparativ cu ale celorlalte grupuri.

10. TEHNICA 6-3-5

• RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL

• Comunicarea sarcinii de lucru: Formaţi grupuri de câte 6 şi în fiecare grup alegeţi un moderator sau

• coordonator. Timp de 5 minute discutaţi în fiecare grup despre caracteristicile reliefului local, apoi

• propuneţi trei idei. Scrieţi cele trei idei în trei coloane ale unui tabel.

• 2. Discuţii în interiorul subgrupurilor: Fiecare grup discută timp de 5 minute.

• 3. Activitate frontală: Citiţi ce au scris participanţii pe foi şi discutaţi cu elevii pentru a decide

• împreună care dintre idei să fie însuşită.

11. TEHNICA LOTUS (NUFĂRUL)

• TIPURI GENETICE DE RELIEF

• 1. Comunicarea temei centrale: Vom studia astăzi Tipurile genetice de relief.

• 2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei: Scrieţi Tipuri genetice de relief în centrul diagramei.

• 3. Identificarea celor 8 teme secundare de către elevi: Reflectaţi fiecare timp de un minut la 8 teme

• principale pe care aţi dori să le studiem referitoare la Tipurile genetice de relief.

• 4. Scrierea celor 8 teme secundare pe diagramă: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul

• acelor de ceasornic: procesele geomorfologice, acţiunea apei, acţiunea apelor curgătoare, acţiunea

• gheţarilor, acţiunea apelor marine, acţiunea vântului, structura geologică, rocile.

5. Scrierea celor 8 teme secundare, ca noi teme centrale: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor de ceasornic, ca noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane.

• 5. Scrierea celor 8 teme secundare, ca noi teme centrale: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor de ceasornic, ca noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane.

• 6. Identificarea de noi informaţii pornind de la cele 8 noi teme centrale: Formaţi 8

• grupuri. Elevii din fiecare grup vor ocupa locuri la câte o masă din clasă şi vor studia în

• grup câte o temă din cele 8 propuse. Grupul A va căuta informaţii pentru tema A –procesele

• geomorfologice, grupul B pentru tema B – acţiunea apei etc.

• 7. Prezentarea şi evaluarea informaţiilor: Câte un reprezentant din fiecare grup prezintă

• rezultatele frupului său. Se analizează informaţiile, se fac corecturi, completări, se

• restructurează într-o formă concisă. Fiecare elev din clasă completează diagrama sa.

• 8. Evaluarea muncii în grupuri. Fiecare grup analizează cum au lucrat, rapiditatea cu care

• au lucrat, identifică dificultăţile pe care le-au avut, stabilesc ce au realizat bine etc.

12. COAPCUL IDEILOR

• FORMAREA RELIEFULUI

• Copacul ideilor (Dulamă,2002) este un organizator grafic în care cuvântul cheie este înscris într-un

• dreptunghi situat la baza foii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică spre partea

• superioară, asemeni crengilor unui copac, toate cunoştinţele evocate. Copacul ideilor poate fi completat

• individual, în perechi, în grupe sau frontal.Dacă este completat de către membrii unui grup, foaia pe

• care este desenat copacul trece de la un membru la altul şi fiecare elev are posibilitatea să citească ce

• au scris colegii lui.

• Sarcina de lucru: Realizaţi un “copac al ideilor” pentru “Formarea reliefului”

13. HEXAGONUL

• RELIEFUL CARSTIC

• 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Profesorul comunică elevilor sarcina de lucru. Le cere elevilor să

• deseneze hexagonul şi să completeze triunghiurile conform cerinţelor specificate.

• Răspundeţi la întrebări completând fiecare triunghi.

• Cum se numeşte relieful carstic dezvoltat la suprafaţa masei calcaroase?

• Când se formează stalactitele şi stalagmitele?

• Unde se formează relieful carstic?

• Care sunt componentele unei peşteri?

• De ce relieful carstic este mai puţin dezvoltat în regiunile polare şi subpolare?

• Ce tip de rocă sta la baza dezvoltării reliefului carstic?

• 2. Activitate individuală: Fiecare elev rezolvă sarcina de lucru.

• 3. Activitate în perechi: Fiecare elev discută cu elevul de bancă cum anume a completat fiecare

• triunghi. Dacă elevii au întrebări asupra aspectelor neclare, pot solicita colegul de bancă pentru

• lămuriri. Fiecare dintre elevi vor trebui să explice răspunsul la fiecare dintre cele şase întrebări.

• 4. Activitate frontală: Profesorul ia de la fiecare pereche câte un răspuns la una din întrebări şi va

• completa răspunsul pe tablă.

14. EXPLOZIA STELARĂ

• FORMAREA MUNŢILOR

• 1. Sarcina de lucru: Citiţi în perechi, timp de 5 minute textul din manual, cu referire la formarea

• munţilor.

• 2. Activitate în perechi

• 3. Activitate frontală de prezentare a produsului perechilor

• - Cum s-au format munţii?

• - Unde se formează munţii?

• - Când s-au format munţii?

• - Care sunt factorii care au dus la formarea şi definitivarea reliefului montan?

• - De ce munţii au cele mai mari altitudini?

• 4. Activitate frontală de formulare a răspunsurilor la întrebări

„Metodele active nu conduc în nici un caz la un individualism anarhic, ci, mai ales când are loc o îmbinare a activităţii individuale cu cea în echipe, ele au drept rezultat educarea autodisciplinei şi a efortului voluntar” Jean Piaget

• Vă mulţumesc!

• prof. Mihaela Oprea