Proiectarea didactică din perspectiva utilizării metodelor interactive



Yüklə 511 b.
tarix28.07.2018
ölçüsü511 b.


PROIECTAREA DIDACTICĂ DIN PERSPECTIVA UTILIZĂRII METODELOR INTERACTIVE

  • “Cei mai buni discipoli ai unui învăţător nu sunt cei care repetă lecţiile după el, ci cei cărora le-a trezit entuziasmul, le-a dezvoltat forţele pentru a-i face să meargă singuri pe drumul lor.”

  • Gaston Berger


METODE ACTIVE UTILIZATE ÎN PREDAREA GEOGRAFIEI



RELIEFUL CLASA a IX-a



1. METODA MOZAIC

  • ALCĂTUIREA SCOARŢEI TERESTE. MINERALE ŞI ROCI

  • 1. Constituirea grupurilor cooperative: Veţi lucra în grupuri de câte patru. Număraţi până la patru.

  • Fiecare elev primeşte un număr de la unu la patru. Veţi primi un text despre Alcătirea scoarţei tereste

  • şi până la sfârşitul orei fiecare dintre voi va trebui să înţeleagă şi să cunoască acest conţinut. Toţi cei cu

  • numărul 1 veţi primi prima parte (Mineralele), cei cu numărul 2 partea a doua (Rocile magmatice), cei

  • cu numărul 3 partea a treia (Rocile sedimentare), cei cu numărul 4 partea a patra (Rocilemetamorfice).

  • 2. Activitatea în grupele de experţi: Toti elevii cu acelasi numar vor forma un grup nou in care vor studia

  • impreuna textul, vor clarifica toate aspectele, vor extrage ideile esentiale, vor gandi modalitati eficiente de

  • prezentare a continutului esential si modalitatile de a verifica intelegerea acestuia de catre colegii din

  • grupul cooperativ. Fiecare elev va deveni expert in subiectul discutat in grupul de experti. Fiecare expert va

  • fi responsabil de prezentarea continutului pregatit, celorlalti membri ai grupului cooperativ. Au la

  • dispozitie cinci minute pentru activitatea in grupurile de experti. Daca grupurile de experti se impotmolesc,

  • profesorul trebuie sa intervina pentru a asigura intelegerea corecta a subiectului.



3. Activitatea în grupele cooperative: Fiecare elev revine in grupul cooperativ din care

  • 3. Activitatea în grupele cooperative: Fiecare elev revine in grupul cooperativ din care

  • provine si prezinta celorlalti continutul studiat. Fiecare elev poate adresa intrebari expertului,

  • iar acesta va clarifica aspectul abordat. Expertul adreseaza intrebari colegilor pentru a se asigura ca

  • textul a fost inteles si invatat.

  • 4. Evaluarea individuală a elevilor: Elevii pot fi evaluati prin teste, prin raspunsuri orale la

  • intrebari, printr-o prezentare a materialului predat de catre colegi, prin desenarea individuala a

  • unor scheme, harti etc



2. METODA CUBULUI

  • VULCANII

  • 1. Sarcina de lucru: Fiecare aveţi câte un cub. Timp de trei minute completaţi în caiete ceea ce se

  • cere pe fiecare faţă a cubului.

  • 2. Activitate în perechi: Citiţi partenerului ce aţi scris pe prima faţă, iar colegul vostru va specifica

  • exact ce i-a plăcut şi de ce anume. Daca partenerul de discuţie nu a înţeles va adresa întrebări. Cel

  • de-al doilea elev prezintă ce a scris, iar partenerul comentează. Timp de cinci minute discutaţi în

  • acest mod ideile scrise pe cele şase feţe ale cubului.

  • 3. Activitate frontală: Împărţiţi tabla în şase coloane, câte una pentru fiecare faţă a cubului. Câte un

  • reprezentant din fiecare pereche va scrie într-una din coloane ceea ce a scris pe feţele cubului.



Descrie! - Cum arată? Compară! - Cu cine se aseamănă? Asociază! - Cu ce anume poate fi legat? Analizează! - Ce părţi are? Ce caracteristici au aceste părţi? Aplică!La ce foloseşte? Argumentează! - De ce e bun? De ce nu e bun?



3. DIAGRAMA ISHIKAWA (OS DE PEŞTE)

  • FORMAREA RELIEFULUI

  • 1. Identificarea problemei (efectului)

  • - trebuie formulată în termeni clari – Formarea reliefului

  • - trebuie agreată de toţi membrii grupului

  • 2. Problema devine “capul peştelui”

  • - se desenează coloana vertebrală.

  • 3. Stabilirea cauzelor principale ale problemei

  • - prin brainstorming – agenţi interni, agenţi externi, forme rezultate

  • 4. Conectarea cauzelor principale la coloana vertebrală a peştelui prin săgeţi.

  • 5. Tot prin brainstorming se stabilesc cauzele secundare ale fiecărei cauze principale

  • 6. Conectarea cauzelor secundare la cauzele principale prin săgeţi.

  • 7. Se repetă paşii 5 & 6 în funcţie de nivelul de aprofundare urmărit

    • de obicei pe 4 sau 5 niveluri.
  • 8. Analizarea şi evaluarea cauzelor şi sub-cauzelor

  • - poate face apel la instrumente statistice, analitice şi grafice.

  • 9. Adoptarea de decizii





4. METODA “PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE”

  • ALUNECĂRILE DE TEREN

  • Pălăria albă („computerul”) – exprimă obiectivitatea,

  • neutralitatea şi claritatea.Formulări specifice: „Ce

  • informaţii avem?”, „Ce informaţii lipsesc?”, „Cum le

  • putem obţine?”.

  • Pălăria roşie („empaticul”) – oferă libertate imaginaţiei

  • şi descătuşare enunţurilor.Formulări specifice: „Asta mă

  • face să simt o stare de...”, „Nu-mi place când se

  • procedează in acest fel...”.

  • Pălăria neagra („negativistul”) – este perspectiva

  • gândirii pesimiste, centrată pe demolare prin judecăţi

  • critice sau prudenţă exagerată. Formulări specifice: „Nu

  • este corect!”, „Nu ne permite regulamentul!” .



Pălăria galbenă („optimistul”) – joacă rolul opus celei

  • Pălăria galbenă („optimistul”) – joacă rolul opus celei

  • negre, oferind o perspecrtivă constructivă, pozitivă,

  • optimistă, fundamentată logic.

  • Formulări specifice: ”Care sunt beneficiile?”, ”Care sunt

  • punctele tari?”

  • Pălăria verde (“creativul”) – aparţine celor productivi şi

  • inovativi.Formulări specifice: ”Există mai multe

  • posibilităţi!”,”Soluţia poate fi găsită şi dacă…”

  • Pălăria albastră (“managerul”) – exprimă controlul,

  • organizarea, rigurozitatea.Formulări specifice:”Pe ce ne

  • bazăm?”, ”Să ne concentrăm pe aspectele importante!”



  • Prin alunecare de teren se intelege deplasarea unei portiuni formata din roci pe o suprafata

  • inclinata (versant). Alunecarile de teren se produc in zonele in care solul este format din diferite

  • tipuri de argila care au proprietatea de a se umfla atunci cand sunt imbibate cu apa (dupa o

  • perioada cu ploi multe).

  • Multe din aceste alunecari se produc in zone nelocuite pentru ca pamantul argilos este moale si

  • oameii nu isi construiesc case in aceste zone, cateodata insa alunecarile pot afecta si zone populate,

  • pentru a nu se intampla acest lucru se construiesc in aceste zone baraje (stavilare) care sa opreasca

  • pamantul si acesta sa nu distruga gospodariile oamenilor.

  • In cele mai multe cazuri, alunecarile sunt cauzate de existenta unor mase de argile sau roci

  • argiloase, care au rolul de suprafete de alunecare, fie pentru ele insele fie pentru alte roci aflate pe

  • suprafata lor . Pe langa panta versantului acesta este unul din factorii care pot declansa alunecarile

  • de teren. Factorii care cauzeaza aceste alunecari sunt : apa, defrisarile, cutremurele, eruptiile

  • vulcanilor etc. Perioada de pregatire a alunecarilor de teren poate fi uneori foarte lunga alteori

  • foarte scurta. Cele mai frecvente alunecari de teren se decalnseaza primavara, cand cantitatea de

  • precipitatii este mai mare si mai exista si fenomenul de topire a zapezilor ; si toamna este un

  • anotimp in care se produc multe alunecari de teren din cauza ploilor abundente.”



Pălăria albă

  • Pălăria albă

  • Sarcina de lucru: Prezentaţi în mod obiectiv cauzele producerii alunecărilor de teren.

  • Pălăria roşie

  • Sarcina de lucru: Prezentaţi ce credeţi că simt locuitorii aşezărilor umane, supuse riscului

  • producerii unei alunecări, atunci când aceasta se produce?

  • Pălăria neagră

  • Sarcina de lucru: Prezentaţi aspectele negative şi dezavantajele producerii alunecărilor de

  • teren.

  • Pălăria galbenă

  • Sarcina de lucru: Prezentaţi aspectele pozitive şi avantajele împăduririlor împotriva stopării

  • alunecărilor.

  • Pălăria verde

  • Sarcina de lucru: Propuneţi alternative de soluţionare a problemei producerii alunecărilor în

  • zona noastră.

  • Pălăria albastră

  • Sarcina de lucru: Ce ar trebui să facă fiecare autorităţile pentru a evita efectele alunecărilor în

  • zona noastră?



5. ORGANIZATORUL GRAFIC

  • CUTREMURELE DE PĂMÂNT

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Citiţi textul din manual şi organizaţi grafic timp de 5

  • minute efectele cutremurelor de pământ (seismelor), după modelul de pe tablă.

  • 2. Activitate frontală: Voi scrie pe tablă câte o idee de la fiecare elev.





6. TEHNICA BLAZONULUI

  • TIPURI DE ROCI

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru - grupuri de 4-5 copii in 15 minute vor reliza blazonul cu una

  • din subtemele date

  • 2. Realizarea blazonului in grup – Elevii cooperează în interiorul grupului pentru realizarea blazonului.

  • 3. Expunerea si evaluarea frontala a blazonului – Blazoanele sunt expuse într-o „galerie” care

  • este vizitată de colegi. Aceştia scriu comentariile pe marginea blazoanelor. Dacă toţi elevii au avut

  • de elaborat acelaşi blazon, atunci se fac comparaţii între conţinutul sectoarelor similare.



Comunicarea sarcinii de lucru: Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţi

  • Comunicarea sarcinii de lucru: Veţi lucra în grupuri de câte 4. Timp de 5 minute veţi

  • realiza blazoane pentru Tipurile de roci, după modelul de pe tablă. Fiecare grup va elabora

  • un blazon cu una dintre temele:

  • 1. Rocile vulcanice

  • 2. Rocile magmatice

  • 3. Rocile detritice

  • 4. Rocile organogene

  • 5. Rocile de precipitare

  • 6. Rocile metamorfice

  • Activitatea în grupuri pentru realizarea blazoanelor





7. DIAGRAMA VENN

  • UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF

  • 1. Sarcina de lucru: Fiecare elev completează cercurile cu informaţiile referitoare la problemele

  • de comparat; în zona suprapusă notează asemănările ( în clasă - activitatea de învăţare; acasă

  • activitatea de fixare).

  • 2. Activitatea individuală

  • 3. Activitatea în perechi: În perechi - fiecare elev completaeză un cerc, cu câte una din problemele

  • de comparat; apoi le « suprapun » şi realizează « diagrame perechii », completând asemănările.

  • 4. Activitate frontală: Se perzintă mai multe produse - se afişează - se analizează (se apreciază, se

  • completează, se corectează).

  • Profesorul poate realiza o « diagramă a clasei » pe tablă.



Sarcina de lucru: Desenaţi fiecare în caiet două cercuri parţial suprapuse. Între dealuri şi

  • Sarcina de lucru: Desenaţi fiecare în caiet două cercuri parţial suprapuse. Între dealuri şi

  • câmpii există asemănări şi deosebiri. Într-un cerc scrieţi elementele esenţiale prin care se

  • caracterizează dealurile, iar în celălalt elementele caracteristice câmpiilor. În spaţiul în care se

  • suprapun cele două cercuri scrieţi asemănările dintre cele două unităţi majore de relief. Aveţi

  • la dispoziţie un minut.

  • Activitate individuală

  • Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ce aţi completat. Completaţi diagrama

  • Venn cu informaţiile obţinute de la colegul vostru. Aveţi la dispoziţie două minute.

  • Activitate frontală: Voi lua de la fiecare pereche câte un element scris în diagrama proprie.



8. CIORCHINELE

  • FORMELE RELIEFULUI PLANETAR

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Profesorul comunică sarcina de lucru, elevii trebuin să scrie toate

  • informaţiile legate de cuvântul-cheie, ales de către profesor.

  • 2. Activitate individuală.

  • 3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cu informaţiile

  • primite de la el.

  • 4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi,

  • completaţi-l cu informaţiile primite de la colegi.

  • 5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.



1. Comunicarea sarcinii de lucru: Lucraţi individual timp de trei minute. Scrieţi cuvântul

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Lucraţi individual timp de trei minute. Scrieţi cuvântul

  • continente în mijlocul unei foi goale şi încercuiţi-l. Profesorul scrie cuvântul cheie ( sau o

  • propoziţie cheie) în centrul tablei – continente. Scrieţi toate cuvintele care vă vin în minte despre

  • continente. Încercuiţi-le şi legaţi-le prin linii de cuvântul-cheie.

  • 2. Activitate individuală.

  • 3. Activitate în perechi: Prezentaţi colegului de bancă ciorchinele realizat, competaţi-l cu

  • informaţiile primite de la el.

  • 4. Activitate în grupuri: Prezentaţi ciorchinele elaborat de perechea voastră unei alte perechi,

  • completaţi-l cu informaţiile primite de la colegi.

  • 5. Activitate frontală: Vom completa ciorchinele pe tablă.Fiecare pereche /grup va oferi câte o

  • singură informaţie,care nu a fost prezentată anterior.





9. “TURUL GALERIEI”

  • TIPURI DE RELIEF

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Veţi lucra în grupuri de câte patru, timp de 10 minute.

  • Fiecare grup va elabora un desen, o schemă despre Tipurile de relief.

  • 2. Activitate în grupuri: Elevii lucrează în grupuri, ducând la îndeplinire sarcina de lucru.

  • 3. Expunerea produselor: Fiecare grup expune pe pereţii clasei produsul realizat.

  • 4. Turul galeriei: La semnalul dat de profesor prin diferite procedee, grupurile de elevi trec pe la

  • fiecare exponat pentru a examina solutiile, ideile propuse de colegi şi le înscriu pe poster într-un

  • loc stabilit anterior, comentariile critice, întrebările, observaţiile - cu ajutorul unor simboluri.

  • După ce se termină turul galeriei, grupurile revin la locul iniţial şi citesc comentariile, observaţiile

  • de pe lucrarea lor, reexaminandu-şi produsul.

  • 5. Activitate în grupuri: Timp de 5 minute fiecare grup reexaminează produsul propriu,

  • comparativ cu ale celorlalte grupuri.





10. TEHNICA 6-3-5

  • RELIEFUL ORIZONTULUI LOCAL

  • Comunicarea sarcinii de lucru: Formaţi grupuri de câte 6 şi în fiecare grup alegeţi un moderator sau

  • coordonator. Timp de 5 minute discutaţi în fiecare grup despre caracteristicile reliefului local, apoi

  • propuneţi trei idei. Scrieţi cele trei idei în trei coloane ale unui tabel.

  • 2. Discuţii în interiorul subgrupurilor: Fiecare grup discută timp de 5 minute.

  • 3. Activitate frontală: Citiţi ce au scris participanţii pe foi şi discutaţi cu elevii pentru a decide

  • împreună care dintre idei să fie însuşită.





11. TEHNICA LOTUS (NUFĂRUL)

  • TIPURI GENETICE DE RELIEF

  • 1. Comunicarea temei centrale: Vom studia astăzi Tipurile genetice de relief.

  • 2. Scrierea temei centrale în centrul diagramei: Scrieţi Tipuri genetice de relief în centrul diagramei.

  • 3. Identificarea celor 8 teme secundare de către elevi: Reflectaţi fiecare timp de un minut la 8 teme

  • principale pe care aţi dori să le studiem referitoare la Tipurile genetice de relief.

  • 4. Scrierea celor 8 teme secundare pe diagramă: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul

  • acelor de ceasornic: procesele geomorfologice, acţiunea apei, acţiunea apelor curgătoare, acţiunea

  • gheţarilor, acţiunea apelor marine, acţiunea vântului, structura geologică, rocile.



5. Scrierea celor 8 teme secundare, ca noi teme centrale: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor de ceasornic, ca noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane.

  • 5. Scrierea celor 8 teme secundare, ca noi teme centrale: Scrieţi cele 8 teme secundare pe diagramă, în sensul acelor de ceasornic, ca noi teme centrale pentru celelalte 8 cadrane.

  • 6. Identificarea de noi informaţii pornind de la cele 8 noi teme centrale: Formaţi 8

  • grupuri. Elevii din fiecare grup vor ocupa locuri la câte o masă din clasă şi vor studia în

  • grup câte o temă din cele 8 propuse. Grupul A va căuta informaţii pentru tema A –procesele

  • geomorfologice, grupul B pentru tema B – acţiunea apei etc.

  • 7. Prezentarea şi evaluarea informaţiilor: Câte un reprezentant din fiecare grup prezintă

  • rezultatele frupului său. Se analizează informaţiile, se fac corecturi, completări, se

  • restructurează într-o formă concisă. Fiecare elev din clasă completează diagrama sa.

  • 8. Evaluarea muncii în grupuri. Fiecare grup analizează cum au lucrat, rapiditatea cu care

  • au lucrat, identifică dificultăţile pe care le-au avut, stabilesc ce au realizat bine etc.





12. COAPCUL IDEILOR

  • FORMAREA RELIEFULUI

  • Copacul ideilor (Dulamă,2002) este un organizator grafic în care cuvântul cheie este înscris într-un

  • dreptunghi situat la baza foii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică spre partea

  • superioară, asemeni crengilor unui copac, toate cunoştinţele evocate. Copacul ideilor poate fi completat

  • individual, în perechi, în grupe sau frontal.Dacă este completat de către membrii unui grup, foaia pe

  • care este desenat copacul trece de la un membru la altul şi fiecare elev are posibilitatea să citească ce

  • au scris colegii lui.

  • Sarcina de lucru: Realizaţi un “copac al ideilor” pentru “Formarea reliefului”





13. HEXAGONUL

  • RELIEFUL CARSTIC

  • 1. Comunicarea sarcinii de lucru: Profesorul comunică elevilor sarcina de lucru. Le cere elevilor să

  • deseneze hexagonul şi să completeze triunghiurile conform cerinţelor specificate.

  • Răspundeţi la întrebări completând fiecare triunghi.

  • Cum se numeşte relieful carstic dezvoltat la suprafaţa masei calcaroase?

  • Când se formează stalactitele şi stalagmitele?

  • Unde se formează relieful carstic?

  • Care sunt componentele unei peşteri?

  • De ce relieful carstic este mai puţin dezvoltat în regiunile polare şi subpolare?

  • Ce tip de rocă sta la baza dezvoltării reliefului carstic?

  • 2. Activitate individuală: Fiecare elev rezolvă sarcina de lucru.

  • 3. Activitate în perechi: Fiecare elev discută cu elevul de bancă cum anume a completat fiecare

  • triunghi. Dacă elevii au întrebări asupra aspectelor neclare, pot solicita colegul de bancă pentru

  • lămuriri. Fiecare dintre elevi vor trebui să explice răspunsul la fiecare dintre cele şase întrebări.

  • 4. Activitate frontală: Profesorul ia de la fiecare pereche câte un răspuns la una din întrebări şi va

  • completa răspunsul pe tablă.





14. EXPLOZIA STELARĂ

  • FORMAREA MUNŢILOR

  • 1. Sarcina de lucru: Citiţi în perechi, timp de 5 minute textul din manual, cu referire la formarea

  • munţilor.

  • 2. Activitate în perechi

  • 3. Activitate frontală de prezentare a produsului perechilor

  • - Cum s-au format munţii?

  • - Unde se formează munţii?

  • - Când s-au format munţii?

  • - Care sunt factorii care au dus la formarea şi definitivarea reliefului montan?

  • - De ce munţii au cele mai mari altitudini?

  • 4. Activitate frontală de formulare a răspunsurilor la întrebări





„Metodele active nu conduc în nici un caz la un individualism anarhic, ci, mai ales când are loc o îmbinare a activităţii individuale cu cea în echipe, ele au drept rezultat educarea autodisciplinei şi a efortului voluntar” Jean Piaget

  • Vă mulţumesc!

  • prof. Mihaela Oprea




Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə