Proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative


Prima de Asigurări obligatorii de asistenţă medicală



Yüklə 3,33 Mb.
səhifə237/241
tarix10.01.2022
ölçüsü3,33 Mb.
#100214
1   ...   233   234   235   236   237   238   239   240   241
Prima de Asigurări obligatorii de asistenţă medicală

Plafonarea contribuţiilor pentru asigurările obligatorii de asistenţă medicală achitate de patroni şi angajaţi la nivelul de 5 salarii medii pe economie, similar celor de contribuţii asigurări sociale plătite de angajaţi.

Examinarea posibilităţii de introducerea conceptului Contului unic de sănătate începând cu anul 2017, similar celui implementat în România.
Asociatia investitirilor starini (FIA) propune a include in proiectul legii

Revizuirea condiţiei de aplicare a facilităţii la contribuţiile de asigurari sociale, astfel incît acestea să fie acordată angajatorilor care au o pondere mai mare de 75% a venitului din vinzări din activităţile agricole



Nu se sustine.

Propunerile date urmeaza a fi examinate de catre Ministerul Muncii, BASS, Ministerul Sanatatii si CNAM deoarece direct vizeaza veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor medicale. În conditiile dificile de executare a bugetului actual, orice modificare care ar rezulta in micsorarea veniturilor nu poate fi aplicata fara a avea

surse alternative de finantare a pierderior. Se propune de a reveni la examinarea propunerilor date la examinarea propunerilor politicii fiscal pe anii 2017-2019.

Asociaţia Investitorilor Străini (FIA)

Potrivit art.1 p.1.4 din Anexa nr.3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, angajatorii din agricultură pot beneficia de o facilitate la contribuţiile de asigurări sociale calculate de la fondul de salarizare şi la alte recompense pentru tot personalul

unităţii economice. Facilitatea constă în aplicarea unui tarif al contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii de 22%, din care 16% se achită din mijloacele angajatorului, iar 6% din bugetul de stat.

Pentru a beneficia de această facilitate, angajatorii sunt obligaţi să respecte anumite condiţii şi anume - practicarea în decursul întregului an bugetar exclusiv a activităţilor stipulate în grupele 01.1-01.6 din CAEM.

Astfel, angajatorul este obligat să obţină venituri operaţionale în proporţie de 100% din activităţi agricole. Pe parcursul a mai multor ani de aplicare a acestei facilităţi, precum şi în cadrul controalelor fiscale efectuate de către organele cu atribuţii de administrare fiscală, au fost constatate mai multe dificultăţi în aplicarea acesteia.

Aceste dificultăţi se explică prin faptul că angajatorii sunt restricţionaţi în obţinerea veniturilor, altele decât cele din activităţi agricole, de ex.:

 dacă angajatorul din domeniul agriculturii deţine stocuri neutilizate de piese de schimb sau seminţe (înregistrate la contul contabil 211), atunci agentul economic nu are posibilitatea să le comercializeze către persoane terţe, dacă doreşte să beneficieze în continuare de facilitatea la contribuţiile de asigurări sociale;

 dacă angajatorul din domeniul agriculturii transmite în subarendă unele suprafeţe agricole sau transmite în locaţiune o parte din spaţiile sale de depozitare (pentru a obţine o utilizare maximă a activelor pe care le deţine), la fel, agentul economic din domeniul agriculturii este restricţionat în desfăşurarea unor astfel de activităţi;

 dacă clienţii angajatorului din agricultură solicită prestarea serviciilor de transport a producţiei agricole, atunci angajatorul agricol nu poate oferi astfel de servicii, întrucât acestea nu se includ în grupele 01.1-01.6 din CAEM;

 dacă angajatorul agricol intenţionează să transmită în locaţiune echipamentele agricole sau tractoarele (pentru a putea utiliza mai eficient mijloacele fixe pe care le deţine), la fel, această activitatea nu este posibil să fie efectuată, întrucât activitatea de locaţiune nu este inclusă în grupele 01.1-01.6 din CAEM.

În consecinţă, se poate constata că agenţii economici din domeniul agriculturii sunt restricţionaţi foarte mult în activităţile care pot să le desfăşoare, dacă vor să beneficieze de facilitatea la contribuţiile de asigurări sociale.

Beneficii

Considerăm că aceste modificări la Legea anuală privind bugetul asigurărilor sociale de stat vor îmbunătăţi mediul de afaceri din Republica Moldova în domeniul agriculturii şi va impulsiona dezvoltarea acestui sector al economiei naţionale.

Costuri


Considerăm că implementarea acestor modificări nu va duce la majorarea costurilor din partea statului, întrucât numărul de agenţi

economici care vor putea beneficia de facilitatea la asigurări sociale nu se va majora. Modificările respective doar vor îmbunătăţi mediul de afaceri pentru agenţii economici din agricultură care deja beneficiază de această facilitate.



Se acceptă examinarea propunerilor în procesul elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2017-2019.


Asociaţia Investitorilor Străini (FIA)

Plafonarea primelor de asigurare de asistenţă medicală plătite de angajat, similar mecanismului de plafonare a contribuţiilor individuale de asigurări sociale.

Angajaţii contributori de prime, ce achită sume mari din salariu în sistemul public de asigurare medicală, practic nu beneficiază de aceste servicii, deoarece sistemul public de sănătate se confruntă cu multe probleme, inclusiv persistenţa plăţilor informale (mita), calitatea serviciilor prestate, atitudinea personalului medical, ineficienţa în cheltuirea fondurilor de sănătate, număr mare de personae

neasigurate ce primesc salariile «in plic» şi a persoanelor asigurate prin achitarea primei în sumă fixă, inclusiv cu reducere 50%, care este de zeci/sute/mii ori mai mică decât contribuţia procentuală.

Propunerea de a stabili un plafon maxim pentru primele de asigurare de asistenţă medicală plătite de angajat, similar mecanismului de plafonare a contribuţiilor individuale de asigurări sociale vine în scopul creării de condiţii echitabile pentru persoanele ce platesc contribuţii majore.

Prin introducerea sistemului de plafonare, aceştia vor contribui şi în sistemul de asigurare medicală, dar totodată vor avea posibilitate adiţional de a direcţiona o parte din venituri pentru alte servicii medicale:

• pentru procurarea poliţelor de asigurare medicală facultativă (pentru aceleaşi servicii sau servicii suplimentare) pentru a beneficia de acordarea asistenţei medicale şi în clinicile private;

• pentru asigurare amedicală facultativă a membrilor de familie;

• transferarea în conturi acumulative personale, care pot fi mai târziu utilizate în scopuri medicale neacoperite prin asigurare obligatorie sau facultativă, etc.

Se acceptă examinarea propunerilor în procesul elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2017-2019.


Asociaţia Băncilor din Moldova (ABM)

Propune revizuirea şi modificarea Hotărîrii Guvernului cu privire la limitele cheltulielilor de asigurare ale agenţilor economici şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, permise ca deducere de cheltuieli aferente activităţii de întreprinzător pentru scopuri fiscale nr.484 din 04.05.1998 în scopul extinderii listei cheltuielilor de asigurare, care pot fi necesare pentru intreprindere în dependenţă de genul activităţii. De exemplu, pentru băncile comerciale cheltuielile pentru asigurarea cardurilor, asigurarea de acţiunile ilegale ale colaboratorilor, de infracţiuni electronice şi informaţionale sunt ordinare şi necesare în cadrul activitaţii de întreprinzător.



Nu se acceptă, propunerea dată nu face obiectul proiectului de lege respectiv.

Congresul Autorităţilor Locale din Moldova

Mai multe măsuri reale, discutate anterior şi posibile lipsesc din acest proiect. Proiectul în cauză NU conţine alte măsuri discutate şi prezentate anterior de către Ministerul Finanţelor la nivel de Parlament. În special, ne referim la deblocarea situaţiei în domeniul evaluării/reevaluării bunurilor imobile (inclusiv a locuinţelor) şi acordare facilităţilor fiscale, în cazul impozitelor/taxelor locale. CALM a venit cu propuneri/proiect concret în acest sens (a se vedea mai jos). Aceste măsuri în condiţiile expirării termenului fondului de compensare (în 2016) şi implementării impozitului pe autovehicole doar din anul 2017, ar putea diminua efectele negative şi ar creşte capacităile administrative şi financiare ale APL de a face faţă competenţelor legale. Mai mult ca atât, consideram că nu există nici un motiv/argument pentru a nu include aceste măsuri în politica bugetar-fsicală actuală, deoarece ele nu necesită resurse financiare suplimentare, dar se referă doar la corelarea cadrului normativ bugetar-fiscal cu cel din domeniul APL/descentralizare (aspectul cu scutiri) si deblochează procesul de evaluare a bunurilor imobile, blocat de zeci de ani si în rezultatul căruia, bugetele locale sunt lipsite de interes şi de venituri importante. Cu atât mai mult, că în urma discuţiilor cu reprepzentanţii Agenţiei Cadastru şi Relaţii Funciare, s-a constatat că în przent există o metodologie corespunzătoare de evaluare a bunurilor imobile şi există mari posibilităţi de a reduce costurile evaluării, prin cooperare între autoritţile centrale şi cele locale. Astfel fiind posibil de a asigurat o dinamică adecvată a procesului dat şi ar permite deblocarea unui domeniu extrem de important pentru dezvoltarea economică, socială şi financiară a comunităţilor locale.

Membrii CALM, inclusiv în urma consultărilor cu reprezentanţii organelor cadastrale, intervin cu propuneri privind altă alternativă de îmbunătăţire a mecanismelor de stabilire a impozitului pe bunurile imobiliare (în special privind locuinţele din sate şi oraşe) şi descentralizarea procesului de evaluare şi reevaluare a bunurilor imobile (proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative se anexează). În contextul implementării strategiei descentralizării şi a etapei a II a reformei finanţelor publice (consolidarea bazei fiscale al bugetelor locale), precum şi în rezultatul analizei situaţiei existente, în prezent se constată un blocaj total şi întârzieri majore în implementarea strategiei descentralizării şi în special a reformei finanţelor publice locale (etapa a II). În special, la acest capitol sunt grav afectate prin nerealizări: Planul de acţiuni la Strategia Descentralizării adoptat prin Legea nr.68 din 05.04. 2012 (care a expirat în 2015) şi Planul de acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere la Uniunea Europeană aprobat prin HG nr. 808 din 07.10.2014. Prin urmare, dacă în perioada următoare se păstrează această situaţie şi nu se întreprind, măsuri urgente şi concrete, există riscul ca întreaga reforma a descentralizării să fie discreditată definitiv şi ireversibil.

Constatăm că de mai mulţi ani comunităţile locale sunt lipsite de surse impozante de venituri, datorită incapacităţii autorităţilor statului de a implementa legile adoptate de Parlament. În special ne referim la problemă înregistrării şi evaluării bunurilor imobile. În acest sens, cadrul legal stabileşte obligaţii clare pentru instituţiile statului, fără însă a fi respectate. Astfel, conform legii înregistrarea şi evaluarea bunurilor imobile urmau a fi realizate de către instituţiile responsabile şi finanţate din bugetul de stat. Însă, până în prezent aceste acţiuni au fost amânate în permanenţă. În rezultat, bugetele locale sunt lipsite de surse importante de venit iar cetăţenii – de servicii mai multe şi mai bune. De exemplu într-o localitate rurală cu o mie de case se colectează în prezent realmente circa 10 000 lei (adică de la 5 lei până 16 lei per casă).Concomitent într-un oraş mediu, unde au fost efectuate procedurile de evaluare în masă, veniturile de la impozit au crescut de la 89 000 lei iniţial până la 600 000 lei în prezent. Cu toate că ultima evaluare în localităţile urbane a fost realizată tocmai în anul 2004-2006. Totodată, conform legislaţiei fiscale (art. 279 din Codul fiscal) reevaluarea bunurilor imobile urma să fie realizată de stat odată la 3 ani, dar nici această prevedere legală nu a fost realizată. O estimare aproximativă a pierderilor bugetelor locale din cauza neexecutării legii prin raportate la toate localităţile urbane şi rurale din Republica Moldova, permite de a vorbi despre zeci de milioane de lei.

O problemă este şi plafoanele maxime stabilite pentru APL la impozitul pe bunurile imobiliare, considerând că plafonul minim este suficient, în rest APL pot stabili cotele reieşind din principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale.

Astfel prevederile propuse în Proiect prevăd păstrarea centralizării în domeniul respectiv (evaluarea bunurilor imobile şi finanţarea lucrărilor se efectuează de organele centrale) precum şi punerea pe sarcina întreprinzătorilor a unor poveri adiţionale, incompatibile cu situaţia economică creată în principal din vina statutului. De aceea, propunem ca să fie admisă finanţarea lucrărilor de înregistrare/evaluarea şi din alte surse (în afara bugetului de stat), inclusiv ca APL interesate să poată iniţia şi finanţa anumite lucrări de evaluare şi chiar să participe (cu structurile existente) la colectarea datelor iniţiale privind imobilele pentru a le transmite ulterior organelor cadastrale pentru a fi prelucrate şi evaluate în modul stabilit. Aceasta va permite iniţiativa APL, reducerea costurilor şi impulsionarea procesului de evaluare. Procesul respectiv de evaluare a bunurilor imobile ar putea fi individualizat teritorial, în dependenţă de iniţiativa şi capacitatea APL.

În contextul celor menţionate APL trebuie să dispună de posibilitate de a fi pro-activi (avea competenţe suficiente) în vederea aplicării prevederilor privind impozitarea bunurilor imobile având la bază valoarea a estimată bunului imobil (apropiată de valoarea de piaţă). În acest sens, urmează a fi admisă aplicarea evaluărilor realizate pe criteriul teritorial. Astfel în comunităţile unde APL au fost pro-active şi au întreprins măsuri în vederea înregistrării şi evaluării bunurilor imobile, să poate să le aplice începând cu anul bugetar următor. Astfel se va crea o concurenţă sănătoasă în cadrul APL în vederea obţinerii de venituri suplimentare la bugetele locale şi, în rezultat, consolidarea bazei fiscale şi a independenţei financiare a colectivităţii locale concrete.

Se acceptă, cu examinarea oportunităţii propunerilor înaintate în cadrul procesului de elaborare a Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pentru anul 2017.

Congresul Autorităţilor Locale din Moldova

Proietul în cauză NU rezolvă problema scutirtilor de la impozitul pe bunurile imobile. O altă problemă reprezintă cea a stabilirii scutirilor la impozitul pe imobil în mod unilateral de către instituţiile statului, cu diminuarea bugetelor locale şi fără a compensa pierderile respective. După cum este cunoscut, prevederile legislaţiei fiscale privind impozitul pe bunurile imobiliare au fost concepute şi puse în aplicare până la reforma în domeniul mecanismelor de transferuri bugetelor locale, adică demararea procesului de consolidare a autonomiei financiare a APL. Respectiv scutirile de impozit (art. 283 din Codul fiscal) diminuează veniturile bugetelor APL. Conform unor exemple concrete o localitate rurală ar pierde circa 40 000 lei anual. Aceste pierderi cauzate de exercitarea unor funcţii statale de protecţie a anumitor categorii de persoane ar urma să fie compensate APL. În caz contrar, suntem în faţa unei ilegalităţi şi încălcări ai principiilor constituţionale ale autonomiei locale. Deoarece, impozitul pe imobil este 100% impozit local şi nici o autoritate în stat nu este în drept să-l diminueze în mod unilateral şi fără voinţa APL. Iar daca, Parlamentul sau Guvernul î-şi asumă aceasta, atunci ei trebuie cel puţin să compenseze pierderile în deplină măsură. Ele pot fi compensate prin mecanismul transferurilor generale la bugetele locale. În lipsa unei soluţii actuale la această problemă şi păstrarea situaţiei actuale, orice APL este în drept să calculeze prejudiciul cauzat de Guvern/Parlament şi să-l ceară pe toate căile legale, inclusiv în justiţie, invocând veniturile ratate.


Primăria Municipiului Bălţi

Solicită sprijinul în rezolvarea chestiunii privind majorarea veniturilor ratate ale bugetului local din motivul acordării în mod unilateral de către stat a înlesnirilor la impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice (cap.113240), unor categorii de cetăţeni conform lit.h); lit.i); lit.j); lit.k); lit.1); lit.p); lit.r) alin.(l) art.283 din Titlul VI al Codului fiscal RM, precum şi din cauza lipsei mecanismului de aplicare a procedurilor de compensare a veniturilor ratate.

Astfel, pentru perioada 2013-2015, veniturile ratate ale bugetului local la capitolul menţionat au constituit 6460,4 mii lei şi au fost provocate de lacunele în legislaţie, ne fiind stabilite sursele de acoperire ale acestora. Spre sfîrşitul anului 2015 în comparaţie cu anul 2013 suma menţionată s-a mărit de 1,4 ori (2013 - 1766,0 mii lei; 2015 - 2431,5 mii lei).

În acest context, Primăria mun.Bălţi solicită ca, la etapa de aprobare a politicii bugetar-fiscale pentru anul 2016, să fie examinată iniţiativa privind operarea modificărilor şi completărilor în Legea RM nr.436 din 22.12.2006 «Privind administraţia publică locală», Legea RM nr.397 din 16.10.2003 «Privind finanţele publice locale», Legea RM nr.1163-XIII din 24.04.1997 «Codul fiscal» (Titlul VI), prin includerea normelor legale care ar reglementa compensarea din bugetul de stat a veniturilor ratate ale bugetelor locale la impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice, conform art.283 din Titlul VI al Codului fiscal RM.



Se acceptă, cu examinarea oportunităţii propunerilor înaintate în cadrul procesului de elaborare a Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pentru anul 2017.

Se acceptă, cu examinarea oportunităţii propunerilor înaintate în cadrul procesului de elaborare a Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pentru anul 2017.

Congresul Autorităţilor Locale din Moldova

O serie de activităţi exercitate în teritoriu, NU asunt supuse autorizării şi taxării cu taxe/impozite locale, într-un mod inexplicabil şi nejustificat. În special ne referim la astfel de activităţi/servicii cu un grad înalt de profitabilitate şi care sunt avantajate în raport cu alte categiorii de servicii: schimb valutar, servicii bancare, servicii juridice/avocatură, servicii de notariat, serviciile de turism (agenţii), păstrarea de produse agricole (frigidere), achiziţia metalelor feroase urzate, serviciile de multiplicare si editare, servicii mediale, cabinete stomatologice etc.



Se acceptă, cu examinarea oportunităţii propunerilor înaintate în cadrul procesului de elaborare a Obiectivelor politicii fiscale şi vamale pentru anul 2017.

Congresul Autorităţilor Locale din Moldova

Proiectul dat de lege, nu prevede expres soluţia la o problemă actulă şi urgentă ce se referă la restituirea în cazul supraplăţii la impozitul pe venitul persoanelor fizice. În rezultatul acestei probleme, mai multe APL din mediul rural, au semnalat că bugetele lor sunt sistematic lipsite în mod unilateral şi total contrare cadrului legal actual (din domeniul autonomiei locale financiare şi decentralizării) de venituri importante, fără ca să fi beneficiat anterior de aceste venituri. De aceea, consideram că şi la acest capitol este necersară o prevedere expresă în acest proiect.



Nu se acceptă.

Propunerea dată nu face obiectul proiectului de lege.



Congresul Autorităţilor Locale din Moldova

Cu referire la impozitul pe autovehicole, adoptarea proiectului legii date în varianta propusă, cu păstrarea a 100% din taxa pentru drumuri şi includerea la subiecţii impunerii a persoanelor rezidente, care pot fi atât proprietari, cât şi posesorii legali alţii decât proprietarii. De exemplu, cei care deţin bunurile respective în baza unor titluri de folosinţă pe un termen mai mare de un an (locaţiune, comodat, concesiune, procură etc.). De asemenea, în categoria obiectelor al impunerii urmează a fi incluse şi autovehicolele înregistrate în alte ţări, dar proprietarii/posesorii legali ai cărora sunt rezidenţi ai Republicii Moldova, care locuiesc permenent pe teritoriul RM şi care nu achită impozitul pe proprietate (autovehicol) în ţara de înmatriculare a autovihicolelor respective şi care nu cad sub incidenţa acordurilor internaţionale privind dubla impunere.

Totodată, luând în considseraţie că acest impozit va fi implementat începând cu anul 2017, în regim de urgenţă este necesar de a crea un grup de lucru cu participarea MinFin, Min Transport şi CALM pentru a elabora toate mecanismele necesare pentru a asigura punerea efectiva a acestui impozt în aplicare. Inclusiv urmează a fi realizate activităţi de informare şi explicare pentru APL, dar şi totţi proprietareii/posesorii de autovehicole privind noile reguli şi modelităţi de acitare/acumulare a impozitului dat.

Mecanismul de implementare va fi elaborat pe parcursul anului 2016.



Congresul Autorităţilor Locale din Moldova

Este necesară includere în proiectul dat de lege (politica bugetar fiscală) a unor măsuri concrete care ar constitui un semnal pozitiv şi ar demonstra cel puţin voinţa reală de a continua reforma finanţelor locale prin stimularea iniţiativei APL şi deblocarea procesului de evaluare/reevaluării bunurilor imobile (inclusiv a caselor de locuit, apartamentelor, edificiilor comerciale.



Se acceptă parţial cu examinarea procesului de evaluare/reevaluarea bunurilor imobile în procesul elaborării Cadrului Bugetar pe Termen Mediu 2017-2019.


Congresul Autorităţilor Locale din Moldova

Art. XXXV. – Legea nr. 267 din 29 noiembrie 2012 privind monitoringul bunurilor imobile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 1-5, art. 6) se modifică si se completează după cum urmează:

Articolul 6 va avea următorul cuprins:

Articolul 6. Procedura de actualizare a datelor cadastrale

(1) Pînă la 1 iunie a fiecărui an, autorităţile administraţiei publice prezintă oficiilor cadastrale teritoriale copii de pe actele ce conţin informaţiile prevăzute la art. 4, inclusiv, în caz de necesitate, planul bunului imobil, date despre titularul de drept (numele, prenumele, numărul de identificare – pentru persoane fizice; denumirea, sediul, numărul de identificare de stat – pentru persoane juridice).

(2) Pentru colectarea informaţiei depline necesare la actualizarea datelor cadastrale, oficiile cadastrale teritoriale efectuează lucrări cadastrale cu ieşire în teren. Autorităţile administraţiei publice locale pot colecta informaţia necesară pentru actualizarea datelor cadastrale în mod independent, cu transmiterea ulterioară organelor cadastrale. Volumul informaţiei care urmează a fi colectată şi procedura de colectare se stabilesc de Guvern conform legislaţiei.

(3) În urma actualizării datelor cadastrale care influenţează valoarea bunului imobil, oficiul cadastral teritorial efectuează evaluarea bunului imobil.

(4) Reevaluarea bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale şi autorităţile administraţiei publice locale o dată la 3 ani, în modul stabilit de Guvern, inclusiv cu stabilirea unui coeficient de ajustare la nivelul inflaţiei pe un termen de nu mai mult de un an.”.

2. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

„Articolul 8. Finanţarea lucrărilor de efectuare a monitoringului Lucrările de efectuare a monitoringului se finanţează din bugetul de stat sau bugetul local, cu excepţia lucrărilor de actualizare a datelor cadastrale la cererea proprietarilor sau a altor titulari de drept.”.



Se acceptă cu examinarea propunerilor în viitor.

Ministerul Economiei


Yüklə 3,33 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   233   234   235   236   237   238   239   240   241




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin