Proiectul de lege privind modificarea şi completarea unor acte legislative

Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17.12.1997
Articolul 4. Dispoziţii finale şi tranzitorii

(7) Taxa pe valoarea adăugată nu se aplică la importul şi livrările ulterioare ale gazelor naturale efectuate de Societatea pe Acţiuni "Moldova-Gaz" către Societatea cu Răspundere Limitată "Tiraspoltransgaz" care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova.

(7¹) Pentru serviciile de transport al gazelor naturale către S.A. “Moldova-Gaz” prestate de către S.R.L. “MoldovaTransGaz”, taxa pe valoarea adăugată se aplică conform art.96 lit.a) din Codul fiscal.

Art.X. – Articolul 4 din Legea pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
la alineatul (7), după cuvintele ,,gazelor naturale” se introduce textul ,,de la poziţia tarifară 2711”;

la alineatul (7¹), după cuvintele “gazelor naturale” se introduce textul “de la poziţia tarifară 2711”.

Propunere Ministerul Justiţiei

La Art.X, privind modificarea articolului 4 din Legea nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal, în final se completează cu un alineat cu următorul conţinut:

„La alin.(18) lit.b), după cuvintele „şi societăţilor invalizilor,” se completează cu cuvintele „precum şi întreprinderilor de stat din cadrul sistemului penitenciar”.

Ministerul Justiţiei

Ţinind cont de faptul că, prin prezentul proiect de lege se aduc amendamente atît la Codul fiscal nr.1163 din 24 aprilie 1997, cît şi la Legea pentru punerea în alicare a titlului III al Codului fiscal nr. 1417 din 17 decembrie 1997, considerăm judicioasă completarea proiectului în cauză cu prevederi privind includerea întreprinderilor sistemului penitenciar în lista persoanelor care beneficiază de scutiri la plata către buget a TVA la producţia proprie şi la importul materiei prime.

Considerăm imperioasă introducerea acestor amendamente în virtutea faptului că, scopul constituirii şi funcţionării întreprinderilor în cadrul sistemului penitenciar, este antrenarea deţinuţilor în muncă, activitate care în afara caracterului educativ şi motivaţional al resocializării deţinuţilor, practic se răsfînge şi asupra activităţilor de regim şi inclusiv asupra costurilor detenţiei suportate de către bugetul de stat. Astfel, doar simplul aspect ocupaţional reduc costurile la cheltuielile comunale, cheltuielile de supraveghere şi regim etc. Crearea însă a locurilor de muncă necesită investiţii majore care urmează a fi făcute de către fondator însă bugetul nu planifică cheltuieli pentru crearea şi menţinerea locurilor de ocupare a deţinuţilor la munci remunerate, acestea anterior erau create prin investirea mijlocelor obţinute inclusiv de la scutirile de la plata către buget a sumelor aferente TVA de la producţia întreprinderilor din cadrul sistemului penitenciar, însă excluderea scutirilor respective a făcut imposibilă dezvoltarea acestora şi corespunzător numărul locurilor de muncă s-a diminuat drastic, iar producţia întreprinderilor a scăzut punînd în dificultate chiar activitatea în continuare a acestora.

Mai mult, drept efect secundar a crescut numărul încălcărilor de regim deoarece persoanele deţinuteneavîndactivităţiocupaţionale nu pot să gestioneze util timpul disponibil, iar un alt efect al lipsei de activitate îl constituie refuzul tot mai des de a aplica liberarea condiţionată înainte de termen şi corespunzător creştereapopulaţiei penitenciare (de la momentul anulării scutirilor pînă în prezent populaţia penitenciară a crescut cu circa 500 persoane) costuri care de asemenea cad în sarcina bugetului de stat.

Un aspect foarte important îl constituie constatările şi recomandările organismelor internaţionale de control al drepturilor omului (cum ar fi, CPT), care la fiecare vizită atenţionează Guvernul asupra necesităţii creării condiţiilor pentru activităţi ocupaţionale şi în special al antrenării acestora în muncă, deoarece deţinutul care realizează venituri proprii nu doar că este apt să recupereze prejudiciile aduse prin fapta comisă dar scade cheltuielile de detenţie şi ulterior de reintegrare socială după liberare.

Nu se acceptă.

Extinderea facilităţilor fiscale şi pentru întreprinderile de stat din cadrul sistemului penitenciar ar conduce la distorsionarea sistemului fiscal naţional, complicarea administrării fiscale, ar constitui o frână în adoptarea de reguli comune pentru impozitare în genere, precum şi încălcarea principiului echităţii fiscale pus la baza sistemului fiscal naţional.

Obiectivele politicii fiscale pe termen mediu tind spre eliminarea graduală a facilităţilor fiscale concomitent cu orientarea spre subvenţionarea directă din partea statului.

Astfel, întreprinderile de stat din cadrul sistemului penitenciar urmează să beneficieze de facilităţile fiscale în vigoare.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Ministerul, în calitatea sa de responsabil pentru reparaţia capitală clădirii Parlamentului Republicii, propune în unele acte legislative, sintagma "pentru anii 2013-2014" sa fie completată cu sintagma "2016 şi până la finalizarea lucrărilor", după cum urmează:

Alineatul (13⁵) a articolului 4 din Legea nr. 1417-XIII din 17 decembrie
1997 pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal (republicată în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială, din 8 februarie 2007),
cu modificările ulterioare;

Nu se acceptă.

Stimulentele fiscale şi vamale se acordă în scopul realizării unor obiective determinate şi pe termene delimitate, urmînd a-şi atinge scopul scontat.

Astfel, conform legislaţiei fiscale şi vamale în vigoare, pentru anii 2013-2014, mărfurile, utilajele, echipamentele, mobilierul, lucrările şi serviciile destinate reparaţiei clădirii Parlamentului au fost scutite de toate drepturile de import, cît şi au fost livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu aplicarea TVA la cota zero. Totodată, începînd cu anul 2015 aceste stimulente fiscale şi vamale nu mai sunt aplicate.

Plus la aceasta, constatăm că, propunerea de extindere a termenului stimulentelor fiscale şi vamale respective nu poate fi acceptată din considerentul că, aceasta nu stabileşte o dată limită pentru acordarea acestor scutiri, astfel încît lucrările de reparaţie a clădirii Parlamentului reprezintă un proces continuu.

În acest context, propunerea de extindere a termenului stimulentelor fiscale şi vamale respective nu poate fi examinată luînd în considerare faptul că nu a fost prezentată o analiză care ar demonstra efectele stimulentelor sus-menţionate, precum şi necesitatea extinderii acestora.

Suplimentar, oportunitatea beneficierii de stimulentele fiscale şi vamale respective necesită a fi examinată şi prin prisma art.6 alin.(2) lit.c) din Legea nr.139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat, care califică drept ajutor de stat scutirile, reducerile, amînările sau eşalonările la plata impozitelor şi taxelor, ceea ce atrage după sine necesitatea notificării şi autorizării acestor stimulente fiscale şi vamale în raport cu Consiliul Concurenţei.

Concomitent, propunerea înaintată nu este însoţită de fundamentarea economico-financiară a acesteia, cît şi de calculele şi datele necesare privind impactul acesteia atît asupra activităţii economico-financiare a entităţilor economice, precum şi asupra bugetului public naţional, ceea ce vine în contradicţie cu prevederile art.20 lit.d) din Legea nr.780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative.

Plus la aceasta, inoportunitatea adoptării proiectului în cauză este dictată de faptul că legislaţia în vigoare prevede o serie de stimulente fiscale şi vamale pentru toţi agenţii economici, de care pot beneficia şi agenţii economici implicaţi la executarea lucrărilor de reparaţie a Parlamentului.

Astfel, în baza acordurilor de comerţ liber cu ţările UE, CSI, CEFTA şi PEM, agenţii economici autohtoni au posibilitatea de a importa produse originare din ţările respective fără aplicarea taxei vamale.

Totodată, luînd în considerare faptul că, Parlamentul este o autoritate publică, lucrările şi serviciile destinate reparaţiei clădirii Parlamentului urmează a fi efectuate pe principii generale, ca şi în cazul celorlalte autorităţi publice, în modul prevăzut de Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice.