Propunerea de Politică Publică


Anexa 29. Sumarul experienţei internaţionale de finanţare a lucrărilor de protecţie antigrindină



Yüklə 0,85 Mb.
səhifə16/16
tarix12.01.2019
ölçüsü0,85 Mb.
#95975
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   16

Anexa 29. Sumarul experienţei internaţionale de finanţare a lucrărilor de protecţie antigrindină


Ţara

Suprafaţa protejată

(mii ha)

Metoda de protecţie

Sursa de finanţare

SUA

5700

  • Aviaţie

  • Bugetele regionale

  • Fondurile pentru cercetări ştiinţifice

Argentina

1400

  • Rachete

  • Aviaţie

Fond de asigurare benevolă creat de o asociaţie de producători agricoli

Brazilia

3000

  • Generatoare terestre

Canada




  • Aviaţie

Companiile de asigurare

Franţa

1000-8000

  • Generatoare terestre

Bugetele publice regionale

Grecia

100-400

  • Aviaţie

Companie de asigurare de Stat cu introducerea asigurării obligatorii

Bulgaria

1500

  • Rachete

Bugetul de stat

Macedonia

2500

  • Rachete

Bugetul de stat

Serbia, Croaţia

9000

  • Rachete

Bugetul de stat

România




  • Rachete

Bugetul de stat

CSI

5000

  • Rachete

Bugetul de stat

China

40000

  • Rachete

  • Artilerie

Bugetul de stat



Anexa 30. Studiu de caz - Finanţarea lucrărilor de protecţie antigrindină în Grecia


Incidenţa înaltă a riscurilor naturale a impus companiile de asigurare să propună asigurări în domeniul agriculturii începând cu anul 1920. Pentru rezolvarea aceste probleme a fost creat un fond de stat de asigurare în domeniul agriculturii “Agricultural Insurance Fund„ (TGA), care şi-a propus acordarea ajutorului şi reasigurări în acest domeniu.

În anul 1954 acest fond fuzionează cu Banca Agricolă a Greciei „Agricultural Bank of Greece” (ABG). Astfel, Banca Agricolă a devenit un actor major în domeniul asigurărilor împotriva calamităţilor naturale şi a mortalităţii animalelor. Evenimentul principal în dezvoltarea sectorului de asigurări în Grecia a fost crearea Organizaţiei de asigurare în domeniul agriculturii „Organisation for Agricultural Insurance” (OGA) în anul 1961 (L 4169/1961). Această organizaţie publică a avut drept scop crearea şi aplicarea programului de asigurare socială a fermierilor în cazul survenirii calamităţilor naturale. Aceste funcţii au fost atribuite unei organizaţii publice, deoarece în practică nici companiile private de asigurare, nici organizaţiile specializate de asigurare nu pot face faţa problemei date. Schema de asigurare în domeniul agriculturii a fost introdusă în anul 1963, însă în anul 1988 aceasta a fost anulată odată cu apariţia unei organizaţii noi „Hellenic Agricultural Insurance” (ELGA), prin intermediul căreia statul a încercat să creeze o schemă mai eficientă pentru asigurări, menţinând în acelaşi timp caracterul ei social. Între timp, companiile de asigurare şi cooperativele de fermieri prin organizaţiile mutuale au început să se retragă din activitatea de asigurări agricole.

Activităţile de combatere a riscurilor în sectorul agricol pot fi divizate în trei sectoare definite:


  1. Ministerul Agriculturii (Hellenic Ministry of Rura Development and Food)

  2. Hellenic Agricultural Insurance (ELGA)

  3. Companiile private de asigurare.


Ministerul Agriculturii (Hellenic Ministry of Rura Development and Food)

În sectorul ajutoarelor publice nu există premii sau subvenţii stabilite în prealabil. În Legea L.1790/1988, modificată prin Legea L3147/2003 există prevederi privind cazurile în care statul poate acorda ajutoare organizaţiei ELGA pentru a acoperi riscurile neasigurate. Aceste ajutoare nu se acordă companiilor private de asigurări.

Schema de asigurare a producătorilor prevede obligaţia conform legii de a achita organizaţiei ELGA asigurarea producţiei agricole. Primele se calculează pornind de la valoarea preţului angro a producţiei agricole. Iniţial se calculau 2%- pentru producţia agricolă şi 1%- pentru animalele. Ulterior procentul a fost schimbat respectiv pe 3% şi 0,5%. Aceste valori de asigurare sunt valabile pentru întregul teritoriu al ţării (mai multe detalii pot fi găsite în art.5a al Legii 1790/1988). Aceasta primă nu depinde de preţul real al riscului, ci este procentul din preţul producţiei agricole.

În anul 2001 Ministerul Producţiei Agricole emite o lege nouă “Sistemul naţional de protecţie a agriculturii - “HESIODUS” (Legea 2945/01). Scopul ei principal este îmbunătăţirea sistemului existent. Însă ELGA continuă să reprezinte sistemul public de bază de asigurare, care se ocupă cu acoperirea riscurilor în cazul catastrofelor şi calamităţilor naturale. Companiile private de asigurare participă în sistemul de acoperire a riscurilor împotriva catastrofelor ca complectare la sistemul de compensare a organizaţiei ELGA. Pentru ridicarea nivelului de producere sunt luate următoarele tipuri de măsuri:



  1. Măsurile şi riscurile pe care şi le asumă statul împotriva daunelor cauzate de calamităţile naturale (riscuri catastrofale)

  2. Măsurile de acoperire a riscurilor asumate de către companiile private. Acestea sunt supravegheate de stat, care are misiunea să asigure transparenţa şi accesul la produsele de asigurare.

Companiile private de asigurare sunt controlate de către stat. Organul de control “OASIS” creat în anul 2003, controlează întregul sistem şi poate să participe în calitate de asigurator suplimentar pentru participanţii sistemului. Cu scopul de a stimula producătorii să participe, statul subvenţionează prima pentru produsul asigurat, inclusiv prima de reasigurare.

În anul 2003 OASIS elaborează şi expediază UE “Programul anual pentru asigurare în domeniul agriculturii” (Annual Agricultural Insurance Programme) şi Programul de reasigurare în anul 2004 (Notification of 440 State Aid Nr.103/2004).

Hellenic Agricultural Insurance (ELGA) acoperă asigurarea obligatorie pentru producători agricoli. Activitatea organizaţiei este bazată pe reglementarea, determinarea de către stat a riscurilor care pot fi acoperite, stabilirea cazurilor în care se aplică tipurile speciale de asigurare, etc. În acelaşi timp, organizaţia creează şi aplică câteva programe privind schimbările climaterice (weather modification programs) în comun cu organizaţia naţională de meteorologie. Ministerul Agriculturii acordă ajutoare doar în cazul pierderilor de proporţii provocate de calamităţile naturale, însă din anul 2003 Ministerul cedează aceste activităţi în favoarea ELGA, care pe lângă activitatea de asigurări mai acordă şi ajutoarele de stat pentru acoperirea pierderilor provocate de calamităţile naturale.

ELGA nu propune 100% asigurare a producătorilor. Asigurarea este de maximum 75 % (cu mici excepţii), iar celelalte 25% rămân a fi acoperite de către compania privată Agrotiki. În unele cazuri Ministerul Agriculturii acoperă o parte din pierderile provocate de calamităţile naturale, când acestea nu sunt acoperite de ELGA.

Calamităţile şi alte fenomene naturale sunt stipulate în regulamentul privind acordarea ajutoarelor de stat (Government’s Journal No.1786/B/20.12.05, article 2) publicat în anul 2006 şi sunt similare celor din UE (2000/C 28/02). Conform art. 4 din acest regulamentul nu pot beneficia de ajutoare speciale agricultorii sau proprietarii animalelor care nu sunt asiguraţi de riscurile de bază.

O mare parte dintre producătorii agricoli din Grecia sunt asiguraţi conform unor programe ELGA, care nu pot fi considerate produse de asigurare si se numesc „insurance-like covers”. Aceste produse de asigurare vin ca o completare a produselor de asigurare existente.

ELGA acoperă şi achită compensaţii numai pentru pierderi directe ale produselor agricole. Organizaţia dată acoperă toate tipurile şi varietăţile produselor care fac parte din acst domeniu. ELGA acoperă cazurile în care recolta este asigurată împotriva grindinii, îngheţului, furtunii, inundaţiei, secetei, umidităţii excesive şi ploilor abundente, zăpezii, apei de mare şi daunelor cauzate de animale sălbatice. Serele pot fi asigurate, însă aceasta depinde de dorinţa proprietarilor.

Ultimele modificări în legislaţie stipulează următoarele activităţi ale ELGA:




  1. Acoperirea doar a riscurilor catastrofale împotriva calamităţilor naturale. Asigurarea pentru sere şi animale nu este inclusă în activitatea ELGA;

  2. ELGA nu are dreptul să acopere mai mult de 20% din produsele producătorilor agricoli şi mai mult de 30% în cazul când aceasta nu este activitatea de bază

  3. ELGA este obligată să acumuleze rezerve

  4. ELGA poate să aplice sume diferite pentru asigurarea diferitor culturi şi regiuni

  5. ELGA este obligată să acorde informaţiile necesare organizaţiei OASIS, iar OASIS la rândul său urmează să-şi exprime în mod oficial părerea privind modificările programelor existente sau crearea programelor noi.


Asigurarea de către companiile private

Acest sector este slab dezvoltat. Companiile private de asigurări îşi desfăşoară activitatea în sfera care nu este acoperită de ELGA, iar aceasta este o mică parte din gestionarea generală a riscurilor în domeniul agricol. Rolul major îl joacă compania Agrotiki Insurance. Asigurările propuse de Agrotiki în cazul furtunii vin ca complectare la programele de compensare ELGA, dar nu acoperă mai mult de 25%, altele 75% sunt acoperite de ELGA. În ultimii ani Agrotiki îşi pierde treptat importanţa în domeniul de asigurare a animalelor. Totodată, aceasta companie are o practică bine dezvoltată în domeniul asigurării acvaculturii spre deosebire de ELGA care nu desfăşoară asemenea activităţi.

Producătorii agricoli achită integral primele stabilite în prealabil de către companiile de asigurare. Valorile de asigurare depind de producţie sau de regiunea unde aceasta se produce. Valoarea de asigurare pentru acvacultură şi animale se stabileşte pentru diferite ferme aparte.

Nu există o perioadă determinată de timp pentru întârzieri de plată a compensaţiilor în urma unui eveniment anumit, deoarece legile nu stabilesc un termen fix de achitare a compensaţiei de asigurare. ELGA promite achitarea compensaţiei în perioada de trei luni după recoltă, iar Agrotiki achită banii în timp de o lună. Alte programe de compensare pe lângă Ministerul Agriculturii achită compensaţiile în timp de doi sau trei ani după survenirea evenimentului care a cauzat daune.



Anexa 31. Studiu de caz - Compania Naţională Austriacă de Asigurări Antigrindină „Die Osterreichische Hagelversicherung”


Compania Naţională Austriacă de Asigurări Antigrindină „Die Osterreichische Hagelversicherung” este o organizaţie reciprocă, fondată de companiile de asigurări în anul 1947. Ca organizaţie reciprocă nu este axată pe maximizarea profitului. Începând cu anul 1995, Guvernul austriac prevede o subvenţie pentru prima de asigurare antigrindină pentru toate culturile, iar din anul 1997 şi pentru prima de asigurare contra îngheţurilor pentru culturile de viţă de vie şi alte culturi asigurate, în proporţie de 25% din prima de asigurare, cu condiţia, că guvernul regional (local) oferă, de asemenea, 25% din prima de asigurare. Astfel, subvenţiile reduc prima, plătită de agricultori până la 50%. În caz de întoarcere a primei, Guvernul federal şi provinciile primesc fiecare câte 25% din suma restituită.

Pentru alte riscuri asigurate nu există un asemenea suport public. În cazul când există un prejudiciu cauzat de un risc susţinut prin fondurile publice, cum ar fi grindina, agricultorii nu pot beneficia de compensaţii din fondul de catastrofe.

Începând cu anul 1995, a fost dezvoltat un sistem de asigurare contra riscurilor multiple. Anterior, doar riscul de grindină pentru culturile agricole şi de grindină şi furtuni pentru sere erau acoperite de această companie. Astfel, din 1995 riscuri, precum grindina, seceta, furtuni, inundaţii, îngheţ şi alte câteva alte riscuri sunt acoperite. Din anul 2003, de asemenea, se oferă acoperire şi pentru animale.

În anul 1987 a fost dezvoltat un program de asigurări (blanket-insurance) care prevede că producătorii agricoli trebuie să-şi asigure toate suprafeţele agricole pentru a beneficia de o primă de asigurare „blanket” pe hectar. Aceste program constituie o bază pentru asigurarea riscurilor multiple.

O simplificare esenţială în administrarea contractelor de asigurare este parteneriatul privat-public cu Departamentul pentru controlul subvenţiilor în UE, de la care companiile de asigurări, începând cu anul 1996, obţin datele despre terenurile agricole şi tipul de culturi, necesare pentru pregătirea contractelor anuale de asigurare.

În Austria asigurările în agricultură sunt voluntare. Scopul sistemului austriac de asigurări agricole este de a oferi o gestionare largă a riscurilor în agricultură, şi în primul rând a grindinii. Acest sistem bine dezvoltat, cu contribuţia financiară publică la primele plătite de producătorii agricoli, încurajează agricultorii să gestioneze în mod activ riscurile şi constituie cea mai bună soluţie pentru compensaţiile publice ex-post.

Ca o organizaţie reciprocă ce nu este axată special pe maximizarea profitului, fondată de către industria de asigurări cu participarea a şaptesprezece companii de asigurări fondatoare, „Die Osterreichishe Hagelversiherung” nu se află în concurenţă cu nici o altă societate de asigurări agricole în Austria în ceea ce priveşte preţurile şi calitatea serviciilor. Fiind o companie privată tarifele sunt stabilite de către „Die Osterreichishe Hagelversiherung” de sine stătător. Tarifele sunt calculate în baza frecvenţei riscurilor în zona respective şi a sensibilităţii culturilor.

Franciza este calculată pe suma asigurata, pe riscul şi pe suprafaţă culturilor deteriorate Pentru culturile arabile, vii şi livezi sunt produse distincte de asigurare. Agricultorii trebuie să-şi asigure întreaga suprafaţă ocupată de o anumită cultură. În domeniul asigurărilor în zootehnie franciza este calculată pe fermă.

Contra grindinii sunt asigurate toate culturile agricole, sere acoperite cu sticlă şi polietilenă. La nivelul anului 2005 „Die Osterreichishe Hagelversiherung” avea 78418 contracte de asigurarea cu 67866 de producători agricoli, ceea ce a constituit circa 80% din numărul total de producători agricoli din Austria.
Tabel 3. Ponderea suprafeţelor asigurate contra grindinii din total suprafeţe, inclusiv suprafeţele asigurate contra riscurilor multiple, %, 2005

Cultura

Suprafaţa asigurată contra grindinii din total suprafeţe, %

Inclusiv suprafeţele asigurate conta riscurilor multiple

Culturi arabile

79%

60%

Vii

60%

9%

Livezi

58%

-

Păşuni

22%

90%

Sere

92%

85%

Volumul sumei asigurate în anul 2005 a fost de € 2,11 mild., ceea ce a constituit circa 79% din valoarea globală a producţiei vegetale de € 2,66 mild.


Tabel 4. Indicatorii de dezvoltare a companiei de asigurări „Die Osterreichishe Hagelversiherung”




2000

2001

2002

2003

2004

2005

Numărul fermierilor acoperiţi de asigurări

71897

71378

70021

69791

68896

67866

Suprafaţa totală a culturilor asigurate şi ponderea ei din total suprafeţe (ha, %)

913605

959227

974471

1026737

1055729

1079507

71,8%

74,3%

75%

76,9%

78%

79%

Numărul total de animale asigurate şi ponderea lui în total număr de animale

0

0

0

170132

258783

383817










9%

13%

19%

Suma asigurată şi ponderea ei în producţia vegetală globală (mil. Euro, %)

1542

1634

1699

1878

1990

2106

(79%)


Suma totală a primelor de asigurare (mil. Euro)

45,9

47,2

48,1

50,7

52,4

53,1

Plăţile de compensare pentru fermieri (mil. Euro)

64,3

17,9

36,1

43,6

28,3

23,3

Riscurile companiei „Die Osterreichishe Hagelversiherung” sunt reasigurate la companiile Munich Re, Scor Germany, Hannover Re, Swiss Re Germany şi Sirius Re.



Anexa 32. Plantaţie intensivă de măr, echipată cu sistem de protecţie prin plasă, r-l Briceni, 2011




Anexa 33. Plase de protecţie în condiţii de căderi masive de grindină




1 Потапов Е.И., Бурундуков Г.С., Гараба И.А., Петров В.И. Активные воздействия на градовые процесы в Республике Молдова. Метеорология и Гидрология. № 6 2007.

2 Тигинян Г.Д., Фесенко И.П., Германюк Д.Д. Отчет о научно-иследовательской работе «Иследование экономической эффективности и целесообразности организации противоградовой защиты сельскохозяйственных культур в градоопасных районах страны». Нaучно-Иследовательский Институт Экономики и Организации Сельскохозяйственного Производства (НИИЭОСХП). Министерство Сельского Хозяйства МССР, 1983

3 Германюк Д.Д. Град. Экономика борьбы с ним. В сб. Проблемные вопросы активного воздействия на атмосферные процессы в Молдавии. Кишинев. Изд-во Государственного агропромышленного комитета МССР, 1986, с. 146-148.

4 Потапов Е.И., Бурундуков Г.С., Гараба И.А., Петров В.И. Активные воздействия на градовые процесы в Республике Молдова. Метеорология и Гидрология. № 6 2007.

5 Noţiunea de regim de pază presupune că unitatea de protecţie antigrindină dispune de asigurare radiolocaţională şi de echipamentul de lansare necesar şi activează în mod convenţional. În condiţii de necesitate statele unităţii se completează cu cadre şi unitatea devine funcţională.

6 Fără raioanele din stânga Nistrului. În cazul când se iau in calcul şi aceste raioane, ponderea terenurilor protejate de SSIAPH se reduce la circa 41% din total terenuri agricole ale Republicii Moldova.

7 Strategia de cheltuieli în domeniul agriculturii, gospodăriei silvice şi gospodăriei apelor, 2012 – 2014 elaborată de grupul de lucru responsabil de elaborarea strategiei sectoriale.

8 Hotărârea Guvernului României nr. 390 din 25 aprilie 2007. Monitorul Oficial al României. nr. 337 din 18 mai 2007.

9 Conform specialiştilor SSIAPH lipsa metodologiei de prognozare a căderilor de grindină pe termen lung prezintă o problemă globală.

12.01.2019

Yüklə 0,85 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   16




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin