Propunerea de Politică Publică

1.1.Cauzele problemei

Cauzele care stau la baza dificultăţilor în protecţia producătorilor agricoli contra grindinii sunt multiple şi pot fi grupate în câteva categorii:

Teritoriul geografic neacoperit. Lansarea rachetelor antigrindină este restricţionată în zona de 15 km de-a lungul frontierei dintre Republica Moldova cu România şi Ucraina, de-a lungul traseelor aeriene care traversează teritoriul Republicii Moldova, precum şi de asupra localităţilor urbane şi a unor obiecte speciale.

Totodată, lipsa infrastructurii necesare pentru protecţia antigrindină în mai multe raioane ale Republicii Moldova, dar şi finanţarea insuficientă, care nu permite activarea infrastructurii existente la randamentul ei optim, duce la faptul că doar circa 46% din suprafaţa ţării este protejată de SSIAPH, ceea ce dezavantajează şi sporeşte gradul de incertitudine a producătorilor agricoli din afara zonelor protejate.

De menţionat că la moment potenţialul SSIAPH este utilizat la 75%, acesta fiind în stare să asigure cu protecţie circa 2 mil. ha, comparativ cu suprafaţa protejată actual de 1,4 mil. ha. Costurile suplimentare pentru activarea a trei baze de rachete cu 42 puncte de lansare, inclusiv costurile operaţionale şi de salarizare se ridică la circa 18 mil. lei.

Dotarea insuficientă a SSIAPH cu rachete antigrindină. În prezent SSIAPH este finanţat integral din buget prin MAIA. Alocările bugetare în perioada 2004-2011 au crescut de la 10,9 până 50 mil. lei. Concomitent, în această perioadă, au fost majorate suprafeţele protejate de la 630 mii ha până la 1400 mii ha. În anul 2011 din volumul total de finanţare circa 24 mil. lei (39% din finanţarea totală a SSIAPH) au fost utilizate pentru procurarea rachetelor antigrindină (vezi anexa 8). Totodată, nivelul actual de finanţare nu acoperă necesităţile tehnologice de activitate a serviciului, care ar permite activitatea durabilă a SSIAPH. Necesarul tehnologic pentru activitatea normală a SSIAPH este de 7560 de rachete. Deficitul de rachete pentru anul 2011 a fost de circa 2800 bucăţi, pentru procurarea cărora au fost necesare suplimentar circa 12,6 mil. lei, sumă ce nu a fost acceptată de către parlamentul Republicii Moldova (vezi anexa 9).

Companiile de asigurări beneficiază indirect din reducerea riscului de cădere a grindinii pe terenurile protejate de SSIAPH fără a contribui la finanţarea SSIAPH cu toate că în peste 95% din cazurile de asigurări ale producătorilor agricoli, este prevăzut riscul de cădere a grindinii, acest risc fiind cel mai des asigurat (vezi anexa 3). Costul unui hectar de terenuri agricole protejate prin intermediul SSIAPH este de circa 40 lei în condiţiile anilor 2008-2011. Comparativ, protejarea unui hectar de terenuri agricole cu sisteme similare în România a costat circa 640 lei în condiţiile anului 2007⁸.

Investiţii insuficiente în sisteme alternative de protecţie contra grindinii. Oportunităţile de dezvoltare a sistemelor alternative de protecţie pasivă contra grindinii sunt limitate, aceste cazuri fiind destul de rare. Astfel în anul 2011 doar circa 100 ha de livezi intensive de măr din republică sunt dotate sau au planificat să fie dotate cu sisteme de protecţie prin plase antigrindină.

Experienţa acestor producători agricoli a demonstrat fezabilitatea aplicării plaselor de protecţie contra grindinii, care are un efect de protecţie multiplă contra grindinii, dar şi altor factori dăunători. Una din problemele majore în cazul utilizării plasei antigrindină este costul înalt de utilizare a acestei metode de protecţie. Totodată, plantaţiile de măr, fiind protejate cu plasă antigrindină, ca regulă nu mai sunt asigurate contra căderilor de grindina prin instrumente financiare, ceea ce reduce din costurile gospodăriilor agricole. Suplimentar la aceasta, începând cu anul 2011 prin intermediul AIPA se acordă subvenţii în proporţie de 30% din costul instalaţiilor de plasa antigrindină.

1.2.Efectele problemei

Problema dată produce unele efecte negative cu ar fi:

Riscuri sporite pentru producătorii agricoli din raioanele neprotejate. Restricţiile impuse pentru lansarea rachetelor antigrindină în zonele de frontieră, în preajma localităţilor mari şi în aria coridoarelor aeriene, reduc convenţional (în dependenţă de situaţia sinoptică concretă) posibilităţile de protecţie a circa 5% din suprafeţele protejate de SSIAPH. Suplimentar la cele menţionate, în raioanele de Est (Şoldăneşti, Rezina, Orhei, Criuleni, Anenii Noi, Ialoveni) nu sunt prestate de către SSIAPH servicii de protecţie antigrindină, iar în mai multe raioane ponderea suprafeţelor protejate de către SSIAPH constituie doar circa 20 la sută din suprafeţele acestor raioane. Acest fapt creează o situaţie de inechitate pentru producătorii agricoli amplasaţi în zonele ce nu sunt acoperite de protecţie şi sporeşte nivelul de riscuri la care sunt dispuşi producătorii agricoli din aceste raioane.

Volatilitatea preţurilor. Nivelul înalt de riscuri din cauza căderilor de grindină în diferite raioane ale Republicii Moldova, distribuţia neuniformă a acestora pe teritoriul ţării şi lipsa metodologiei de prognozare a căderilor de grindină de lungă durată⁹ afectează negativ producţia agricolă şi respectiv sporeşte volatilitatea preţurilor la producţia agricolă pe piaţa internă.

Distorsiuni în dezvoltarea regională. Gradul diferit de protecţie antigrindină asigură avantaje competitive unor raioane şi respectiv creează distorsiuni în dezvoltarea diferitor regiuni a ţării.

Finanţarea insuficientă a SSIAPH, acoperirea neuniformă a suprafeţelor agricole de către serviciile SSIAPH contribuie la creşterea nivelului de riscuri la care sunt expuşi producătorii agricoli din Republica Moldova. Aceasta are un impact direct asupra producţiei agricole autohtone şi contribuie indirect la Substituirea producţiei agricole autohtone prin importuri.

Toţi aceşti factori se răsfrâng negativ asupra competitivităţii sectorului agricol şi respectiv a sectorului agro-alimentar al Republicii Moldova