Propuneri si puncte de vedere vizavid de strategia mts in domeniul tineretului
Yüklə 118,92 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- METODE DE EDUCATIE NONFORMALA
- Participare
- Definitii
 
PROPUNERI SI PUNCTE DE VEDERE VIZAVID DE STRATEGIA MTS IN DOMENIUL TINERETULUI Conform draftului MTS care deja circula in tara prin structure nationale propunem: Strategia trebuie sa plece ca forma de prezentare prin a expune ceea ce avem in mod normal in domeniul tineretului, precum:
Cadrul legal este: Lege nr. 215 din 23 aprilie 2001 administraţiei publice locale Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 204 din 23 aprilie 2001 Începând cu data de 19 ianuarie 2013, prin publicarea H.G. nr. 11/09.01.2013 în Monitorul Oficial nr. 42 din 19.01.2013, se înfiinţează Ministerul Tineretului şi Sportului şi se abrogă H.G. 141/ 2010 cu modificări şi completări ulterioare privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret. MONITORUL OFICIAL nr. 42 din 19 ianuarie 2013 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 26 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,
Cadrul legal este: HOTĂRÂRE Nr. 776 din 28 iulie 2010 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 558 din 9 august 2010 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2010 privind unele măsuri de reorganizare a activităţilor de tineret şi sport.
Cadrul legal este: Rugam MTS sa insereze date
Cadrul legal este: Rugam MTS sa insereze date
Cadrul legal este: ORDONANŢĂ nr.26 din 30 ianuarie 2000;cu privire la asociaţii şi fundaţii;publicat în M.Of. nr. 39/31 ian. 2000
Legea nr. 145/2012 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 517, din 26 iulie 2012.
cate avem: Rugam MTS sa insereze date
cate avem: Rugam MTS sa insereze date
Ea este: Legea 350 din 21 iulie 2006 (Legea 350/2006)LEGEA TINERILOR; Publicat in Monitorul Oficial 648 din 27 iulie 2006 (M. Of. 648/2006)
Ea este: Legea 350 din 2 decembrie 2005 (Legea 350/2005)LEGEA FINANTARILOR NERAMBURSABILE ACORDATE ENTITATILOR NON PROFIT ; Publicat in Monitorul Oficial 1128 din 14 decembrie 2005 (M. Of. 1128/2005)
Acesta este: ANPCDEFP – responsabil de gestionarea unui buget anual de 7, 5 milioane de euro pentru finanţarea proiectelor de tineret Cadrul legal este: Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale (ANPCDEFP) a luat fiinta la 27 ianuarie 2005, prin Hotararea de Guvern nr. 76/27.01.2005, fiind creata ca institutie publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii. Totusi, istoria noastra este considerabil mai veche, deoarece ANPCDEFP s-a constituit prin fuziunea Agentiei Nationale Socrates si a Centrului National pentru Programul de Formare Profesionala Leonardo da Vinci, ambele functionand inca din 1996. Programele sale europene sunt:
Federatia VOLUM care propune si la care suntem si noi membru urmatoarele: FEDERATIA VOLUM: OBIECTIVUL 1: Depunerea de eforturi în favoarea creării unui mediu propice dezvoltării voluntariatului în România · Clarificarea definiţiei voluntariatului prin identificarea acelor caracteristici esenţiale care definesc voluntariatul şi care permit delimitarea clară a activităţilor care sunt şi a celor care nu sunt şi nu trebuie considerate activităţi de voluntariat şi promovarea acestei definiţii pentru acceptarea şi utilizarea ei pe scară cât mai largă atât de către toţi factorii interesaţi, cât şi de către publicul larg. · Clarificarea şi armonizarea cadrului legislativ care reglementează mişcarea de voluntariat prin îmbunătăţirea legii cadru Legea Voluntariatului nr 195/2001 şi eliminarea contradicţiilor dintre alte legi şi reglementări sectoriale care fac referire la voluntariat şi legea cadru. · Definirea unor modele de finanţare a mişcării de voluntariat incluzând mecanisme de suport financiar din resurse publice şi mecanisme de asigurare a cofinanţării proiectelor cu finanţare europeană. · Crearea unei axe prioritare dedicate voluntariatului şi educaţiei nonformale, cu priorităţi în domeniul tineretului în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane sau a Fondului Social European pentru exerciţiul financiar 2014-2020. · Poziţionarea voluntariatului ca domeniu de competenţă la nivelul instituţiilor publice centrale pentru a facilita dialogul între sectorul de voluntariat şi factorii de decizie. · Adoptarea de politici publice coerente şi coordonate în domeniul voluntariatului prin implicarea directă a sectorului de voluntariat în elaborarea şi implementarea politicilor publice în domenii în care se desfăşoară activităţi de voluntariat. · Dezvoltarea infrastructurii pentru voluntariat prin consolidarea organizaţiilor resursă pentru voluntariat şi susţinerea livrării constante de către acestea a unui set de servicii adresate organizatorilor de activităţi de voluntariat. · Crearea unor mecanisme de asigurare a voluntarilor împotriva riscurilor posibile în cadrul activităţii de voluntariat, în funcţie de complexitatea activităţilor de voluntariat desfăşurate. OBIECTIVUL 2: Abilitarea organizatorilor de activităţi de voluntariat de a îmbunătăti calitatea activităţilor de voluntariat · Dezvoltarea şi implementarea unui cod etic al organizatorilor de activităţi de voluntariat care să contribuie la creşterea calităţii experienţei de voluntariat. · Definirea şi implementarea unui standard pentru managementul voluntarilor în vederea asigurării unei experienţe de calitate pentru voluntari, organizaţie şi beneficiarii activităţii de voluntariat. · Crearea de sisteme de autoreglementare a sectorului de voluntariat care să vegheze la calitatea managementului voluntarilor, care să recunoască performanţa în managementul voluntarilor şi să corecteze prin metode constructive abaterile de la standardul minim de calitate în acest domeniu. · Crearea şi susţinerea unor mecanisme de suport pentru creşterea calităţii experienţei de voluntariat, precum: sisteme de gestionare a cererii şi ofertei de voluntariat, colecţii de instumente de lucru cu voluntarii, sisteme de monitorizare şi evaluare a activităţii de voluntariat, mecanisme constante de instruire pentru organizaţii şi voluntari etc. · Dezvoltarea şi adoptarea unei carte a drepturilor şi responsabilităţilor voluntarilor care să ghideze comportamentul voluntarilor. OBIECTIVUL 3: Recunoaşterea activităţilor de voluntariat · Crearea şi aplicarea unui sistem de recunoaştere a competenţelor dobândite prin voluntariat bazat pe un proces unitar şi structurat pe baza celor opt competenţe cheie cuprinse în Cadrul Naţional şi Cadrul European al Calificărilor. · Poziţionarea certificatului de recunoaştere a competenţelor dobândite prin voluntariat ca mijloc de creştere a angajabilităţii la nivel national prin dobândirea recunoaşterii sale de către angajatorii publici şi privaţi activi pe piaţa muncii din România. · Recunoaşterea potenţialului activităţilor de voluntariat pentru educatia non formală a tinerilor, stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii şi facilitarea îmbătrânirii active prin stimularea creării de oportunităţi de voluntariat flexibile şi adaptate nevoilor specifice ale adulţilor şi vârstnicilor. · Recunoaşterea valorii educative a voluntariatului prin identificarea de pârghii de colaborare între sectorul de voluntariat şi sistemul formal de educaţie. · Recunoaşterea voluntariatului ca metodă de stimulare a cooperării internaţionale şi ajutorului umanitar prin facilitarea mobilităţii voluntarilor de toate vârstele în spaţiul european şi în afara acestuia. OBIECTIVUL 4: Creşterea gradului de sensibilizare cu privire la valoarea si importanţa voluntariatului · Promovarea voluntariatului ca valoare esenţială a societăţii, care stimulează solidaritatea şi creează valoare adăugată pentru societate şi individ. · Utilizarea intensivă a mass-mediei pentru a comunica despre voluntariat şi impactul său către publicul larg. · Adoptarea şi implementarea manualului pentru măsurarea muncii de voluntariat dezvotat de Organizaţa Internaţională a Muncii în vederea colectării de data statistice valide şi comparabile cu privire la dimensiunea şi dinamica activităţii de voluntariat din România. · Poziţionarea voluntariatului ca tematică de cercetare în vederea creării unui fond documentar care să faciliteze adoptarea de politici publice fundamentate.
Descrierea situaţiei tinerilor Date demografice Conform legislaţiei naţionale tinerii reprezintă persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 35 de ani. Conform datelor din Anuarul statistic 2011, la nivelul lui iulie 2010 situaţia populaţiei tinere cu vârsta cuprinsă între 13 ţi 34 de ani se prezintă astfel: - 6.313.349 tineri cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 ani (29,4% din totalul populaţiei), din care de sex masculin 3.229.982 şi feminin 3.083.367. - 3.637.280 tineri care trăiau în mediul urban şi 2.676.069 în mediul rural. 1. În ceea ce priveşte gradul de ocupare în rândul tinerilor din datele statistice deţinute rezultă următoarele: 1. Rata somajului in randul tinerilor era de 22,7% in 2012, de 4 ori mai mare decat rata somajului pe total. 2. Numarul de someri tineri (sub 25 de ani) este de 71.614 persoane, reprezentand 14% din totalul numarului de someri din România 3. Numarul de someri tineri (sub 25 de ani) este de 71.614 persoane, reprezentand 14% din totalul numarului de someri din România
4. În anul 2012 tinerii au reprezentat una dintre cele mai defavorizate categorii de pe piaţa muncii din România, mai ales din cauza barierelor pe care acestia le-au întâmpinat în ceea ce priveste accesul lor pe piata muncii (neconcordanta competentelor detinute cu cerintele pietei muncii, rigiditatea pietei muncii s.a.). Tinerii fără experienţă profesională sau cu experientă de muncă limitată şi-au găsit cel mai greu un loc de muncă în 2012. Doar 68.000 de tineri sub 25 de ani au reuşit să semneze contracte de angajare în cursul anului trecut, mai puţini decât toate celelalte categorii de vârstă - între 25 şi 35 de ani (80.000), între 35 şi 45 de ani (87.000) sau peste 45 de ani (87.000). Intr-un număr semnificativ de judeţe, angajatorii au preferat să recruteze persoane trecute de 50 de ani (o altă categorie defavorizată pe piaţa forţei de muncă) şi au evitat să încadreze tinerii fără experienţă(raport ANOFM, 2012). 5. Tinerii din grupa de vârstă de 16-24 ani sunt cei mai expuşi riscului de sărăcie comparativ cu populaţia din celelalte grupe de vârstă (22,1% în 2010, comparativ cu 16,9% şi, respectiv, 12,1% în cazul populaţiei din grupele de vârstă de 25-49 ani şi 50-64 ani). O parte dintre tinerii din această grupă de vârstă se află în întreţinerea familiei, fie pentru că sunt elevi sau studenţi, fie pentru că nu au un loc de muncă, fapt care favorizează instaurarea stării de sărăcie. 6. Excluziune sociala - rata înaltă de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani). În anul 2010, 18,4% dintre tinerii din grupa de vârstă de 18-24 ani absolviseră cel mult nivelul secundar inferior de învăţământ (gimnaziul) şi nu urma o altă formă de instruire (formală sau non-formală), intrând pe piaţa muncii fără nici un fel de calificare, candidat la şomaj sau la ocupare în locuri de muncă fără calificare şi slab remunerate, în economia informală sau pe piaţa neagră a forţei de muncă. Media UE27 este de 14%. Principala zonă în care ar trebui să se manifeste cu prioritate sprijinul autorităţilor pentru tineri, în viziunea participantilor la studiu, este accesul pe piata muncii (62%), aceasta fiind urmată de accesul la educatie (14%), de sprijinul în initierea de afaceri (8%) si de crearea unor conditii pentru practicarea agriculturii (3%). În ceea ce priveste lansarea în mediul de afaceri, aproximativ un sfert dintre tinerii din România (27%), conform esantionului, si-au exprimat dorinta de a face acest lucru. În ceea ce priveste prioritătile tinerilor, la ora actuală primează găsirea unei slujbe (sau a unei slujbe mai bine plătite), în procent de 31%, urmată de dorinta de continuare a studiilor în proportie de 26%, 14% dintre intervievati dorind să îsi îmbunătătească competentelor profesionale. Doar 20% dintre subiecti au luat parte în ultima perioada, în mod ocazional, la activităti de voluntariat, 22% au luat parte la competitii sportive, iar 19% au fost înscrisi în tabere. Desi în proportie de 62%, tinerii si-au păstrat locul de muncă, procentul celor care si l-au pierdut este îngrijorător (16%). 74% consideră că îmbunătătirea Legii tinerilor este prioritară, în timp ce 71% văd drept prioritară adoptarea unei legi referitoare la stagiul de practică (internship) pentru absolvenţi, iar 63% consideră că este prioritară îmbunătătirea Legii voluntariatului. Cei mai multi dintre tineri apreciază varii programe sau proiecte ale MTS drept foarte sau destul de importante după cum urmează (procente cumulate foarte important+destul de important): programul pentru studenti - 70%, programul de centre de tineret – 72%, programul de cercetare socială în domeniul tineretului – 71%, programul de sustinere a actiunilor de tineret – 73% si proiectul „scoala de vară”, prin care se oferă cursuri de formare, în proportie de 70%. Cei mai multi dintre tinerii intervievati spun că ar prefera ca autoritătile cu atribuţii în domeniul politicii de tineret să comunice cu tinerii prin intermediul materialelor informative (23%), acest mijloc fiind urmat de birouri locale/puncte de informare (20%), emisiuni radio-tv pentru tineret (15%), e-mail (13%), Facebook (10%) si site-urile institutiilor (9%). 72% dintre tineri consideră că ar fi necesară înfiintarea unor centre de tineret în care să se desfăşoare activităţi de informare, consiliere, consultanţă şi educaţie nonformală; 13% consideră că nu ar fi necesar, iar 13% declară că nu stiu dacă acest lucru ar fi necesar sau nu. În scopul încurajării participării tinerilor la activităti de voluntariat, principalele actiuni care ar trebui întreprinse sunt (procente cumulative pentru două mentiuni): informarea acestora privind posibilitătile de participare – 47%, acordarea de recompense (cursuri, excursii etc.) – 42%, promovarea beneficiilor activitătii de voluntariat – 38%, sensibilizarea tinerilor la problemele comunitătii – 22% si recunoasterea activitătii de voluntariat drept vechime în muncă – 15%. Tinerii se declară interesati într-o oarecare măsură de hotărârile luate atât de autoritătile locale (35%), cât si de către autoritătile centrale (30%). De asemenea, atât pentru localitatea de provenientă, cât si pentru întreaga tară, cei mai multi tineri se declară interesati într-o mică măsură de viata politică (28%). 2. Participarea la activităţi sportive şi petrecerea timpului liber Proportia tinerilor care participă la activităti ale unor asociatii sau cluburi de tineret, precum si a celor care participă la activităti ale unor organizatii culturale este relativ redusă, întrucât 72% dintre ei declară că nu fac acest lucru niciodată. Cei mai multi dintre cei care participă la acest tip de activităti o fac de 2-3 ori pe an. 12% dintre tineri fac sport zilnic, în timp ce 22% fac sport de câteva ori pe săptămână. 22% fac sport de câteva ori pe lună, 12% de câteva ori pe an, în timp ce 29% declară că nu fac sport deloc. Sursa datelor ANOFM,ANS. Ce nu avem si recomandari: Functionalitatea reala a Centrelor De Tineret care in prezent sunt functionale la scara redusa,aceste centre nu au suficient personal,nu reprezinta o atractie pentru tineri.Legea MTS spune ca aceste centre trebuie sa acorde informare permanenta si actualizata,consiliere de specialitate in functie de necesitatile tinerilor, ei bine nu avem consilier in cariera,consilier juridic consilier psiholog,lucrator de tineret si personal administrative.Centrele nu au standard europene de desfasurare si aici ma refer la Sali de internet,bibloteca,cursuri,cabinet individuale de consiliere,Sali pentru jocuri etc. Propunem regandirea acestor centre,extinderea lor si angajarea de personal.Colaborarea cu mediul ONGT. Nu se stie evolutia lucratorilor de tineret daca este meserie in COR sau nu si numarul acestora. Rugam MTS sa insereze date despre Lucratorii de tineret. Nu exista parteneriat real cu Ministerul Muncii,Ministerul Educatiei Nationale pe ceea ce inseamna concept de educatie nonformale care sa raspunda la dezvoltarea armonioasa a tinerilor Consider ca Ministerul Muncii Familiei, Protectiei Sociale Si Persoanelor Invarsta trebuie sa aibe un compartiment care sa monitorizeze tot ce inseamna TINERET in aceasta tara deoarece unele drepturi fundamentale decurg din aplicare care trebuie sa o faca acest Minister precum: Ajutor casatorie Dreptul la o locuinta Alocatia elevilor Alocatia de crestere copil Plasarea pe piata muncii Calificarea si recalificarea celor in cautarea unui loc de munca Monitorizarea cazurilor de neacordare a sanselor egale Drepturile salariatului Studiul pietei privind ofertarea locurilor de munca reale Recomandari catre angajatori Recomandari catre MTS Recomandari catre MEN Integrarea pe piata muncii prin acordarea de facilitari pentru grupuri vulnerabile Acordarea de credite din fondul de somaj celor care isi deschid o afacere si fac angajari Consiliere in cariera Informare continua si actualizata in parteneriat cu MTS,ONGT-uri,DJST-uri. Elaborarea de noi politici transparente si consultative cu actorii din domeniul TINERETULUI. Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 905, din 20 decembrie 2011. Lege nr. 396 din 30/10/2006 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 892 din 02/11/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei. Sugerm ca la nivel national prin program national MINISTERUL MUNCII sa aibe cu prioritate infintarea Centrelor De Integrarea Sociala destintat tinerilor care parasesc sistemul de stat,persoanele tinere private de libertate,alte categorii de tineri vulnerabili fara sa se tina seama de considerente discriminatorii in functie de apartenenta,orientare sexual,relige,culoare,minoritate etc. Consider ca Ministerul Educatiei Nationale trebuie sa regandesca anumite forme de organizare din sistemul liceeal si nu numai precum: Mutarea psihologilor in Centre De Tineret. Desfintarea functiei de profesor care se ocupa de proiecte,programe si facut un parteneriat la nivelul inspectoratelor cu sectorul ONG care in parteneriat cu scolile sa desfasoare activitati extrascolare venite din afara scolii nu cum se intampla acum profesorii gandesc si asemenea lucruri si alea gandite unele lasa de dorit,altele sunt trecute pe harti,e altele se fac ca sa nu zicem ca se fac dare ele nu contribuie real la dezvoltarea armonioasa a tinerilor. Un alt element este scaderea orelor pentru ca tanarul sa aibe acces la programe extrascolare si la cele de educatie nonformala. Continuarea programului a doua sansa, rescolarizarea tinerilor care au parasit timpuriu scoala dupa o analiza reala a ceea ce tanarul are nevoie ca servicii elementare si aici ne referim la cazare, masa, transport, rechizite ca sa aibe acces la actul educational. Programe de toleranta prin campanii de informare si constientizare fata de persoanele si categoriile vulnerabile,amestecarea acestor categorii. Nu mai dorim sa auzim in Romania de scoli separate dupa statute sociale precum:scoala de romi,scoala de bogati,scoala de saraci. Toate scolile sa aibe standard europene cu un numar din toate categoriile vulnerabile. Elaborarea de noi politici transparente si consultative cu actorii din domeniul TINERETULUI.
cadrul legal este: Legea nr. 48/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare;(publicata in Monitorul Oficial nr. 69 din 31 ianuarie 2002) ORDONANŢĂ nr.137 din 31 august 2000;privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare;publicat în M.Of. nr. 431/2 sep. 2000 Legea nr 202/2002 republicata in 2007, privind privind egalitatea de sanse intre femei si barbati;Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 150 din 01/03/2007 2) încurajarea participării tinerilor – tinerii trebuie susţinuţi în exercitarea drepturilor lor în vederea participării la viaţa socială şi la implicarea în luarea deciziilor; 3) promovarea cooperării internaţionale – dezvoltarea tinerilor prin stabilirea relaţiilor de parteneriat internaţional în scopul diseminării practicilor şi experienţelor de succes şi consolidarea dialogului intercultural; 4) garantarea accesului tinerilor la piaţa muncii – tinerii reprezintă principala resursă a unui stat în realizarea creşterii economice. Legislaţia europeană pentru acţiunile de tineret: ‘program comun pentru schimbul lucrătorilor de tineret’ (Tratatul de la Roma, 1957) Principiul transparentei decizionale Cadrul legal este:Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica;(publicata in Monitorul Oficial nr. 70 din 3 februarie 2003) Principiul accesului la informatii de interes public Cadrul legal este: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public;(publicata in Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001) Principiul tolerantei CONSTITUTIA ROMANIEI
Domeniile de interventie:
Actorii care pot contribui si intervenii la domeniile de interventie sunt: Cultura , Educatie nonformala si informala Ministerul Educaţiei Naţionale – responsabil de politicile în domeniul educaţiei formale şi informale
responsabil de gestionarea unui buget anual de 7, 5 milioane de euro pentru finanţarea proiectelor de tineret Ministerul Culturii si patrimoniului ONG-URI
Voluntariat Ministerul Tineretului şi Sportului Federatia VOLUM DJST-URI
ONG-URI Participare publica Ministerul Tineretului şi Sportului CeRe- Centrul de Resurse pentru Participare Publica DJST-URI ONG-URI
Timp liber si sport Ministerul Tineretului şi Sportului Fedeatiile sportive Ligile sportive DJST-URI ONG-URI
Tineri pe piata muncii Ministerul Tineretului şi Sportului Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – responsabilă de politicile în domeniul inserţiei tinerilor pe piaţa muncii ONG-URI
Anteprenoriat Ministerul Economiei- responsabil de stimularea antreprenoriatului în rândul tinerilor Sanatate Ministerul Sănătăţii ONG-URILE În vederea implementării acţiunilor din Strategia Naţională pentru Tineret este însă necesar concursul tuturor factorilor interesaţi menţionaţi mai sus, cât şi ai altor actori precum:Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Culturii. Explicarea domeniilor de interventie ca si definitie:
Cultura , Educatie nonformala si informala Educatia nonformala: METODE DE EDUCATIE NONFORMALAAnimatia socio – educativa – jocul si activitatea ludica … jocul si activitatile ludice sunt instrumentele de lucru in metoda animatiei socio-educative; ceea ce se poate spune despre aceasta metoda este faptul ca jocul este o activitate placuta, voluntara, cu reguli mai mult sau mai putin stricte, activitate in cadrul careia participantii se simt liberi, isi exploreaza si isi pun in valoare abilitatile cunoscute si mai putin cunoscute, propria fiinta … Activitati de educatie prin aventura … te vor face sa iti descoperi si sa iti dezvolti potentialul, sa traiesti prezentul si sa te pregatesti pentru viitor, sa accepti si sa rezolvi sarcini neobisuite individual si in echipa, sa iti largesti limitele personale, sa inveti ca poti face mult mai multe decat iti poti inchipui … Invatarea prin Experienta … provocarea si aventura vin din utilizarea mediilor nefamiliare, cu scopul de a indemna participantii spre trairea unor experiente provocatoare mentale si emotionale, si utilizarea si gestionarea riscurilor potrivite in cadrul unor astfel de experiente; se va constata o ‘re actualizare‘ a sinelui cat si a compasiunii catre altii … Cultura jocului ca un nou tip de act cultural si social … jocul, însoţit de pasiune si constiinciozitate, de libertate si fantezie, ofera participantilor posibilitatea de a descoperi jocurile si joaca ca o modalitate armonioasa si o alternativa de dezvoltare personala, de invatare, dar si de distractie si totodata de relaxare… Teatrul educational … presupune dramatizarea unor evenimente actuale, realiste si reprezentative si se imbina cu alte metode active si formative: jocul de rol, tehnicile creative (brainstorming, brainwriting, sinectica, scamper, etc.), tehnici de comunicare; pot fi obtinute o serie de rezultate concrete, atat la nivelul participantilor, care isi dezvolta abilitatile creative, de comunicare, de colaborare, starea de buna-dispozitie, de incredere in sine si în ceilalti, cat si la nivelul comunitatii, prin dezvoltarea modalitatilor culturale de organizare a timpului liber pentru tineri … Mentorat … este un proces, nu doar o metoda, care se desfasoara in mai multe etape: cunoasterea valorilor, intereselor, viselor celor 2 parti implicate – mentor / participant; din perspectiva aceastor etape ne putem rezolva problemele in mod constructiv, suntem capabili sa acceptam valoarea si importanta celorlalti si putem relationa asertiv cu acestia; in plus, putem avea succes in munca noastra, in relatiile cu ceilalti si ne putem indeplini obiectivele… Life Coaching … reprezinta o sinteza a unor diferite principii, metode, teorii si tehnici de succes preluate din psihologie, management, dezvoltare personala si sport de performanta; scopul principal este implinirea fiecaruia dintre noi ca indivizi, pe multiple planuri (profesional, financiar, afectiv, spiritual etc.), prin definirea unor obiective concrete si gasirea cailor optime pentru atingerea lor … Teatru forum Cafeneaua publica Spatiului deschis Flash mob Educatia informal: Este ceea ce vedem astazi in scoala romanesca. Educatia informala se refera la experientele zilnice ce nu sunt planificate sau organizate si conduc catre o invatare informala. Cand aceste ”experinte sunt interpretate de catre cei mai in varsta sau de catre membrii comunitatii ele se constituie in educatie informala.” Educatia informala este procesul care se intinde pe toata durata vietii, prin care individul dobandeste informatii, ii formeaza priceperi si deprinderi, isi structureaza convingerile si atitudinile, se dezvolta, prin intermediul experientelor cotidiene. Din punct de vedere etimologic, denumirea termenului de educatie informala provine din limba latina, “informis/informalis” fiind preluat cu sensul de “spontan”, “neasteptat”. Ca urmare prin educatie informala intelegem educatia realizata spontan. Din punct de vedere conceptual, educatia informala include ansamblul influentelor cotidiene, spontane, eterogene, incidentale, voluminoase care nu isi propun in mod deliberat atingerea unor teluri pedagogice, dar au efecte educative, ocupand cea mai mare pondere de timp din viata individului. Aceste influente spontane, incidentale nu sunt selectate, prelucrate si organizate din punct de vedere pedagogic. Dezideratele educatiei informale nu apar in mod explicit. Acest tip de educatie nu-si propune in mod deosebit, realizarea unor obiective pedagogice, insa prin influentele sale exercitate continuu poate avea efecte educative deosebite atat pozitive, cat si negative. Timp liber si sport: Strategie Naţională în Domeniul Sportului, îşi propune să alinieze activitatea sportivă internă la standardele internaţionale, punand accentul pe practicarea sportului de masă şi planificarea sporturilor din punct de vedere social, avand ca scop unic: menţinerea sănătăţii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, fără deosebire de vârstă, naţionalitate sau origine socială. Aceasta este chintesenţa sportului social. Astfel, strategia Ministerului Tineretului și Sportului 2013 - 2020 „Dreptul la activităţi fizice – cetăţeni în acţiune” reprezintă o încercare de a anticipa o nouă eră în ceea ce înseamnă programul sportiv implementat în România. O altă dimensiune deosebită se reflectă şi este evidenţiată în ceea ce priveşte sportul european, cu precădere de Uniunea Europenă prin Tratatul de la Lisabona şi Cartea Albă si „planul de actiune Pierre de Coubertin”, care o insotea. Planul de actiune Pierre de Coubertin abordeaza aspectele sociale si economice ale sportului, precum si sanatatea publica, incluziunea sociala, formarea si voluntariatul, relatiile externe si finantarea, protejarea minorilor si a mediului. Rolul sportului în societate.
Participare publica: ParticipareAdministratia si publicul dezbat impreuna problemele si identifica si propun solutii si alternative. Este un dialog de pe pozitii de colaborare intre administratie si public. Politica publica Ansamblu de reglementari si actiuni guvernamentale (interrelationate) care abordeaza o problema sau un domeniu.
"Voluntariatul este activitatea desfasurata din proprie initiativa, prin care o persoana fizica îsi ofera timpul, talentele si energia în sprijinul altora fara o recompensa de natura financiara, dar care poate deconta cheltuielile realizate în sprijinul proiectului în care este implicata." (definitia Pro Vobis) "Voluntariatul este activitatea desfasurata din proprie initiativa, de orice persoana fizica, in folosul altora, fara a primi o contraprestatie materiala." (Definitie adoptata de Consiliul National al Voluntariatului, iunie 2002) "Orice actiune întreprinsa de o persoana fara a se gândi la recompense financiare." (Tracker) "Orice munca prestata relativ fara constrângere de o persoana cu intentia de a ajuta si fara a urmari un câstig financiar imediat." (Scheier) "Impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalti fara a se gândi la recompense financiare." (Manover) Anteprenoriat: Persoana fizica sau juridica care se obliga, pe baza unor clauze si conditii contractuale, sa execute diferite lucrari (industriale, de constructii etc.) in beneficiul altei persoane sau organizatii, in schimbul unei sume de bani dinainte convenite.Sinonim - contractor.2. Tip de agent economic reprezentativ in economia de piata care adopta un comportament de esenta activa si novatoare, specific sistemelor economice bazate pe concurenta, risc si initiativa privata. In aceasta acceptiune, antreprenorul este sinonim cu intreprinzatorul. Sanatate: Stare a unui organism la care funcționarea tuturor organelor se face în mod normal și regulat. ◊ Casă de sănătate= sanatoriu; ospiciu. Sănătatea publică = bunăstarea sanitară, starea de salubritate a întregii populații. ◊ Expr. În sănătatea (cuiva sau a ceva) = a) urare făcută când se bea un pahar în cinstea cuiva sau a ceva; b) pentru a onora pe cineva sau ceva, în cinstea cuiva sau a ceva. Sănătate (bună)! = a) formulă de urare la despărțire; b) s-a sfârșit, nu mai e nimic de făcut; puțin îmi pasă! atâta pagubă! 2. Fig. Tărie, robustețe Piata muncii: Piaţa muncii este una din principalele componente ale economiei de piaţă alături de piaţa bunurilor şi piaţa capitalului. Piaţa muncii se referă la forţa de muncă. În percepţia cotidiană forţa de muncă are în vedere capacitatea unui om de a munci. Din perspectivă economică piaţa muncii reprezintă una din componentele forţelor de producţie1. Piaţa muncii (sau a forţei de muncă) se întemeiază pe întâlnirea şi confruntarea cererii cu oferta. Nevoia de muncă este prezentă pretutindeni, în orice societate; dar pentru ca nevoia de muncă să fie considerată în categoria cererii de muncă trebuie îndeplinită o condiţie: remunerarea/salarizarea muncii. Cererea de muncă reprezintă nevoia de muncă salariată care se formează la un moment dat într-o economie de piaţă. Oferta de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societăţii în condiţii salariale2. Iată câteva trăsături fundamentale ale pieţei muncii3: 1 este o piaţă imperfectă (cauze: dezechilibrul cerere-ofertă în sensul că există un număr mare de ofertanţi de forţă de muncă şi un număr mic de cumpărători; alte motive: informarea parţială a indivizilor/firmelor privind cererea şi oferta de locuri de muncă, presiunile salariale ale sindicatelor) 2 este o piaţă contractuală: atât drepturile cât şi obligaţiile părţilor sunt stabilite prin contract 3 este o piaţă administrată: fondurile salariale depind de legislaţie dar şi de strategiile firmei 4 gradul ridicat de eterogenitate. Ari de actiune strategica:
Vasile PORUMBARU Presedinte. 1 Dicţionar de Sociologie, coord. Cătălin Zamfir, Lazăr Vlăsceanu, ed. Babel, Bucureşti, 1993, p. 430 2 Manual de economie, ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, p. 73 3 Florica Ştefănescu – Economie contemporană, note de curs (Piaţa muncii) Yüklə 118,92 Kb. Dostları ilə paylaş:
|