i '09
1783), autor de cîntece şi dramaturg francez.
NKGRU
455
■ îmi Julien ieşea, don Diego îi spuse din ce în ce Flv:
\iiu de la Altamira că sînteţi de-ai noştri. într-o ti ii. veţi ajuta să ne recucerim libertatea, de aceea
iimI ii 1.1 patru scrisori, scrise de mîna ei.
să le copiez şi am să vi le dau înapoi, se bucură
iodată, nimeni nu va afla un cuvînt din tot ce ■l împreună ?
Nn uniată, pe onoarea mea ! exclamă Julien. Aiimci, Dumnezeu să vă ajute ! adăugă spaniolul, Bllftr tăcut, pînă la scară, pe Altamira şi pe Julien. m asta îl mai înveseli puţin pe eroul nostru; iâ-1 venea să zîmbească. „Aşadar, iată-1 pe evla-iiliimira, ajutîndu-mă într-o încercare de adulter", ||n .111
timpul cît durase grava convorbire cu don Diego in in ii fusese atent la bătăile orologiului palatului
IjMi'pi.i ora cinei şi avea s-o revadă pe Mathilde ! h .1 i \c îmbrăcă cu multă grijă.
■ puma prostie, îşi spuse Julien pe cînd cobora ■tImiic să nu mă abat cu nici un chip de la reţeta ni
||i n i.ii in cameră şi-şi puse un costum de călăto-
■ pi w i u mai simplu.
♦im rnnli el, să iau seama la priviri." Era abia ora juni ii.iic şi cina se servea la şase. îi veni ideea să [|n Nii Ion ui pe care îl găsi pustiu. La vederea cana-•••# ii. or li ii i se umplură de lacrimi; curînd, obra-nii ' i i ardă. „Trebuie să termin cu sensibilitatea •i ■ .i îşi spuse el mînios; mă va da de gol."' Luă ■M i.i Iaca ceva, şi trecu de trei sau de patru ori din
n......Ii.i/ni să-şi ridice privirea pînă la fereastra
|ihi< i .ir I a Mole decît tremurînd şi ascunzîndu-se ml unui stejar uriaş. Fereastra era închisă;
i ni.ii profunde, căci prima dintre cele cincizeci ■•< uşori primite în dar de la prinţul Korasoff unii o tiradă asupra acestui simţămînt. n i mareşal spuse că se duce la Opera Buffa. Ju-i' 11 uga acolo; şi-1 întîlni pe cavalerul de Beau-i fi u>nduse într-o lojă a domnilor gentilomi din !■<-lui, chiar lîngă loja doamnei de Fervaques. ţi mai lua ochii de la ea. „Trebuie să ţin un jur-iin. fşi spuse cînd se întoarse acasă; altfel o să-miiIc." Se căzni să scrie două sau trei pagini . i acesteia plicticoase şi izbuti, minune! să nu I api < >ape deloc la domnişoara de La Mole. ) cfllătorise, Mathilde aproape că îl uitase. „La I, nu-i decît un om de rînd, se gîndea ea; nu-I va aminti întotdeauna cea mai mare greşeală ■ Trebuie să mă întorc, cu sufletul deschis, la n de cuminţenie şi de cinste; o femeie n-are «lut atunci cînd le uită." Şi se arătă dispusă, în [ Jn^flduie încheierea tratativelor de căsătorie cu roisenois, pregătite de atîta vreme. Croisenois ii .1. hncuneŢşi ar fi rămas uimit dacă i s-ar fi mu iinintul acesta al Mathildei, care îl făcea să se |i A ni fia ascundea resemnarea. I fi revâzu pe Julien, toate ideile domnişoarei de I ir xchimbară. „De fapt, el e soţul meu, îşi spuse ■» M i.i întorc într-adevăr pe calea cuminţeniei, i numai cu el trebuie să mă mărit." '•'""'.i s-o plictisească cu insistenţele lui cu vaietele lui de nefericire; îşi pregătea dci, fără îndoială, după cină va încerca să-i ■i i mi, în loc să facă aşa, Julien rămăsese neclintit fi nici nu se uitase măcar spre grădină. Dumne-I ni i ii.t caznă î „E mai bine ca explicaţia să aibă B iniin", gîndise domnişoara de La Mole; şi ieşise ut in yi Adină. Dar Julien nu se ivi. Mathilde se plim-lln i uşile de sticlă ale salonului; îl văzuse des-iiillăcărare doamnei de Fervaques vechile i ■ i "in;l care încununează colnicele de pe malurile i i li lac atît de frumoase. Julien începuse să se
■
CAPITOLUL XXVI Iubirea morală
Therealsowasofcourse
inAdeline That calm patrician polish
in the address, Which ne'er can pass
the equinoctial line Ofany thing which Nature,
would express : Just as a Mandarin finds
nothingfine, Atleast his manner suffers
not to guess That any thing heviews
can greatfy please1 DON JUAN,c. XIII, st.84
■'''........" ivea, fireşte,
inI.i ,i vorbirii 11 "■ "ti clinteşte Nt'i|" ii< I, drepte rostul firii: ' ' """ll' ui'nu iubeşte
'" ;■• -'uri, se preface '"I" '""»• îi displace (engl.) (n.t.).
mareşal; sînt
■ fi NKGRU
461
|n linişti
fl dovedeşte atîta lipsă de gust încît poate să-i > scară întreagă şi cu atîta înflăcărare doamnei îşi spunea domnişoara de La Mole, n-am jwcult." Şi toată seara aceea îşi ţinu cuvîntul, deşi
'ui nopţii, cînd Mathilde luă sfeşnicul ca să-şi nama în camera ei, doamna de La Mole zăbovi 11 lnnlu-1 grozav pe Julien. Mathilde, de astă-dată, i binelea; nu-şi mai găsi toată noaptea somnul. „Cel pe care eu îl dispreţuiesc poate să Din ales în ochii doamnei mareşal". IuIk ii, pentru că nu stătuse cu mîinile în sîn, era ||n iu Icricit; din întîmplare, dădu cu ochii de porii H le rusească, în care prinţul Korasoff închi-ncizeci şi trei de scrisori de dragoste, dăruite n kizu o notă, în josul primei scrisori: A se tri-tl I la o săptămînă după întîlnire. m/iat! exclamă Julien, căci o văd de mai Mc pe doamna de Fervaques." Şi începu imediat .11 eastă primă scrisoare de dragoste; era un soi I'li 11.1 de fraze despre virtute, ucigător de plicti-h. n avu fericirea să adoarmă la pagina a doua. ■ i n< va ceasuri, zorii îl găsiră rezemat de masă. 11 < li mai cumplite momente ale vieţii lui era ace-■l li< c;ire dimineaţă, trezindu-se, îşi afla neferici-nini aceea însă, termină aproape rîzînd copia I „< uni de e cu putinţă să fi existat vreun tînăr H| «şii I" îşi spunea el. Şi numără cîteva fraze, de
■ mi .....Iuri fiecare. în josul originalului, zări o
■ reionul:
Bt" trebuie s-o duci personal: călare, cravată
,'iii albastră. Ii dai scrisoarea portarului, cu
Wr niihnii; profundă melancolie în priviri Dacă
Hp iiinuristă, şterge-ţi lacrimile, pe furiş. Adre-
h'i ■// mmeristei.
ii-.i fură îndeplinite întocmai.
Dostları ilə paylaş: |