Pseudonimul literar al lui Henri Beyle (1783-1842), I i u r ui I i

I

104

STENDKA1,

nemaiputîndu-şi stăpîni nerăbdarea, se duse să-şi lipeascB urechea de uşa odăii lui Julien. în ciuda neliniştii şi a pan mii care o ardea, nu îndrăzni, totuşi, să intre. Fa pi aceasta i se părea de-o josnicie fără seamăn, căci e poc nită şi într-un proverb de prin partea locului.

Nu toţi servitorii se culcaseră încă. Prudenţa o sfl pînă la urmă, să se întoarcă în camera ei. Două ore aşteptare i se părură două veacuri de chin.

Dar Julien era prea credincios faţă de ceea ce socot a fi datoria lui, ca să nu-şi ducă la îndeplinire, punct punct, planul hotărît.

Cînd bătu ora unu, ieşi binişor din odaie, se încredinţa că stăpînul casei dormea adînc şi intră la doamna de Renal în noaptea aceea se simţi mult mai fericit lîngă iubita l\a căci se gîndi mai puţin la rolul pe care ţinea sâ-1 joac Avu ochi să vadă şi urechi să audă. Iar ceea ce îi spui doamna de Rdnal cu privire la vîrstă, îi dădu mai multfl încredere în sine.

— Vai, sînt cu zece ani mai mare decît tine! Cuai poţi să mă iubeşti ?! îi repeta ea în neştire, fiindcă gînd»j acesta îi apăsa inima.

Julien nu-i înţelegea durerea, dar văzu că e adevărat) şi-şi uită aproape toată teama de-a fi ridicol.

Ideea nesăbuită că ar fi privit ca un amant de porunc din pricina obîrşiei lui de rînd, îi dispăru şi ea. Pe măsi ce elanurile de îndrăgostit ale lui Julien o linişteau sfioasa lui amantă, aceasta redobîndea o fărîmă de feri cire, dar şi putinţa de a-şi judeca iubitul. Spre norocul lui în noaptea aceea Julien renunţă aproape cu totul la aenl de împrumut care făcuse din noaptea trecută o izbîndă, ■ nu o plăcere. Dacă doamna de Renal şi-ar fi dat seama de grija cu care el îşi juca rolul, descoperirea aceasta tristă i-lfl fi răpit pentru totdeauna orice urmă de fericire. Dar ea riM putu să vadă altceva în purtarea lui decît o tristă urmare | nepotrivirii de vîrstă.

Cu toate că doamna de Rânal nu se gîndise niciodat la teoriile despre dragoste, deosebirea de vîrstă este, dupj aceea de avere, unul din locurile comune cele mai des pol