c) Expunerea scrisă. Unii preoţi sugerează să fie aşternute în scris impresiile şi diferitele stări ale sufletului care se nasc de la un colocviu la altul. Această metodă poate să reuşească să fie eficace atât cât credinciosul încearcă să intre în sine însuşi pentru a-şi observa propriile reacţii, cât şi pentru că el oferă preotului posibilitatea de a cunoaşte anumite aspecte ale vieţii credinciosului, care altuia rămâne necunoscute. Există însă pericolul de a transforma întâlnirile într-un studiu de caz sau de a aluneca în discuţii teoretice.