Geneza perversiunii. Motivaţiile acestei dinamici inconştiente sunt frustraţiile şi represiunile familiale. Un părinte rigid şi frustrant (cel mai adesea mama) face astfel ca fiul să-şi modeleze şi concentreze Super-„eu”-l asupra lui însuşi şi să continue şi ca adult să caute pedeapsa pe care a suferit-o tot timpul copilăriei. Masochistul este adeseori un individ puţin masculin, care caută experienţe pasivo-feminine; uneori caută suferinţe doar morale, insuccese sau umiliri, care pot să se concretizeze în expresii ascetice.77
6. Fetişismul – erotismul „obiectual”
În timp ce pentru popoarele primitive fetişul era un obiect din lemn sau din piatră venerat ca simbol al divinităţii sau forţă a naturii, în psihopatologia sexuală el se reduce la un obiect sau la un complex de obiecte care pentru pervers au o funcţie erotizantă, independent de persoana care le posedă sau le îmbracă.78
Fetişistul are o asemenea atracţie patologică intensă pentru obiectul respectiv, că uneori recurge la cleptomanie sau la acte criminale din dorinţa obsesivă de a-l colecţiona. El este izvor de erotism şi are un rol de protagonist iar nu de obiect intermediar între pervers şi parteneră, care este reprezentată şi simultan îndepărtată.79
Această perversiune demonstrează în mod clar lipsa de maturitate psiho-afectivă a celui stăpânit de ea. Păstorul trebuie să se raporteze la aceşti indivizi cu multă grijă pastorală, precauţie şi compasiune, fiind conştient de faptul că ei trebuie să evolueze constant spre o maturizare psiho-afectivă la care nu a avut ocazia să ajungă până în momentul întâlnirii cu preotul păstor.
Dostları ilə paylaş: |
