Raport anual de activitate

II.3. Situaţia sancţiunilor disciplinare şi penale aplicate în cursul anului 2017 pe fiecare categorie de personal

Art. 2 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 statuează principiul independenței judecătorilor în exercitarea profesiei, punând în corelaţie această garanţie a desfăşurării unui proces echitabil cu obligaţia de imparţialitate („judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali”).

Sub aspectul asigurării independenţei judecătorilor în cadrul instanţei este de menţionat că în cursul anului 2017 nu au fost semnalate situaţii de încălcări ale acestui principiu fundamental pentru exercitarea profesiei de judecător.

În ceea ce priveşte răspunderea personalului instanţei trebuie reținut nivelul deosebit de conduită etică şi profesională de care atât judecătorii instanţei, cât şi personalul auxiliar au dat dovadă pe parcursul anului 2017, nefiind înregistrate situaţii cu privire la care să fie necesară luarea unor măsuri disciplinare și nici unul din angajaţii instanţei nefiind supus vreunei proceduri în materie penală.

Referitor la răspunderea disciplinară a personalului instanţei, în cursul anului 2017 nu au fost aplicate sancţiuni disciplinare, disfuncţionalităţile constatate în activitatea personalului auxiliar fiind menţionate în rapoartele de control şi luându-se măsuri de remediere a acestora şi de monitorizare a persoanelor care nu au dovedit eficienţă în activitatea desfăşurată.

Repartizarea personalului auxiliar în compartimentele de specialitate a urmărit organizarea eficientă a activităţii instanţei, în fapt la repartizarea personalului fiind avute în vedere criterii specifice cum ar fi: disponibilitatea postului, pregătirea profesională a ocupantului postului, abilităţile de comunicare, abilităţile personale ale fiecărui grefier, cunoaşterea în profunzime a activităţii desfăşurate, disponibilitatea de a desfăşura activităţi în cadrul unui compartiment.

Fluctuaţia personalului auxiliar în cadrul instanţei a determinat schimbări în cadrul compartimentelor şi a afectat activitatea grefierilor de şedinţă, care deseori au fost nevoiţi să preia pe lângă activitatea de şedinţă şi activităţi privind compartimentele auxiliare sau să suplinească lipsa altor grefieri de ședință.

În exercitarea atribuţiilor de serviciu, preşedintele instanţei a aprobat fişele postului pentru grefieri, documente care conţin atât atribuţiile generale prevăzute de legile speciale şi de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătorești, dar şi atribuţiile specifice postului.

În contextul în care doar aproximativ jumătate din personalul auxiliar al instanţei are studii superioare şi doar o parte a absolvit cursurile Școlii Naţionale de Grefieri, iar fişele postului sunt permanent actualizate şi detaliate, concluzia care se impune este aceea că desele schimbări de atribuţii afectează performanţele personalului, reduc motivaţia acestuia şi denotă necunoaşterea activităţii tuturor compartimentelor instanţei.

O bună pârghie pentru evitarea unor posibile situaţii de atragere a răspunderii disciplinare a personalului instanţei o constituie organizarea eficientă a învăţământului profesional pentru personalul auxiliar, fiind necesar ca temele abordate să fie de actualitate şi orientate spre specificul activităţii personalului căruia i se adresează, constituind de asemenea o ocazie bună pentru cunoaşterea colectivului şi îmbunătăţirea comunicării în cadrul instanţei.

De asemenea, se impune realizarea unei evaluări a activităţii departamentelor instanţei în trei forme: autoevaluare, evaluarea realizată de către judecători şi evaluarea interdepartamentală, aceasta putând fi o bună bază de plecare pentru o eventuală reorganizare a activităţii şi de identificare a unor disfuncţionalităţi interne.

O altă măsură ce se impune este pregătirea noilor grefieri prin rotirea lor între compartimente, astfel încât să cunoască în profunzime toate procedurile şi activităţile efectuate.

Conducerea instanţei a încercat să asigure pregătirea şi perfecţionarea personalului, astfel încât să fie evitate eventualele erori în exercitarea profesiei, determinând adoptarea unei conduite corespunzătoare atât din punct de vedere etic, cât şi din perspectiva îndeplinirii obligaţiilor de serviciu.

În acest sens, pe parcursul întregului an s-au desfăşurat şedinţe, în special cu personalul auxiliar, în care s-a reamintit necesitatea respectării normelor de conduită etică şi deontologică atât în relaţia cu publicul, cât şi în relaţia cu colegii de serviciu.

De asemenea, în scopul evitării unor întârzieri în exercitarea unor atribuţii de serviciu ale personalului, conducerea instanţei şi grefierii-şefi, împreună cu judecătorii delegaţi cu supravegherea compartimentelor auxiliare, au realizat controale periodice care au preîntâmpinat ivirea unor situaţii care să necesite atragerea răspunderii disciplinare.

În anul 2017, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a continuat măsurile derulate anterior şi apreciate ca fiind eficiente pentru asigurarea transparenţei activităţii instanţei. De asemenea, au continuat activităţile ce asigură accesul la jurisprudenţă, cum ar fi actualizarea portalului instanţei prin publicarea jurisprudenţei relevante.

Creşterea transparenţei actului de justiţie impune continuarea măsurilor deja întreprinse, astfel încât justiţia să-şi consolideze rolul şi imaginea de serviciu public aflat în slujba cetăţeanului. Sunt avute în vedere în principal pregătirea magistraţilor, a personalului auxiliar şi a purtătorului de cuvânt al instanţei în domeniul comunicării publice.

Legătura instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă s-a realizat pe parcursul anului 2017 prin Biroul de Informare şi Relaţii cu Publicul din cadrul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, care şi-a propus ca obiective îmbunătăţirea imaginii instituţiei şi realizarea transparenţei activităţii judiciare.

CAPITOLUL III. INFRASTRUCTURA INSTANŢEI

Referitor la condiţiile materiale ale desfăşurării activităţii Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti în anul 2017, instanţa a funcţionat şi în acest an în clădirea situată în Bucureşti, str. Gheorghe Danielopol nr. 2 - 4, sector 4, spaţiu ocupat împreună cu Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi care a devenit neîncăpător în condiţiile majorării schemei de personal, dar şi în raport de intrarea în vigoare la data de 15.02.2013 a Noului Cod de procedură civilă şi a Noului Cod penal şi a Noului Cod de procedură penală la data de 01.02.2014.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a avut la dispoziţie un număr de 4 săli de şedinţă, trei destinate şedinţelor civile şi una şedinţelor penale, în care, în cursul anului 2017, au funcţionat 51 de complete de judecată, 41 specializate în judecarea cauzelor civile şi 10 în judecarea cauzelor penale, la care se adaugă completele specializate în soluţionarea propunerilor de luare a măsurilor preventive şi cele specializate în soluționarea cauzelor privind confirmarea internării medicale nevoluntare/a externării.

Din cauza spaţiului insuficient au fost situaţii în care şedinţe privind propuneri de luare a măsurilor preventive s-au desfăşurat în birourile grefierilor de şedinţă din Secţia penală.

Pentru desfăşurarea activităţii de către judecătorii instanţei există 11 birouri, care, deşi în suprafaţă destul de redusă, sunt ocupate de 4, 5 sau chiar 6 judecători. La acestea se adaugă biroul preşedintelui instanţei. Vicepreședintele instanței și președinții de secții nu dispun de birouri proprii.

Pentru desfăşurarea activităţii personalului auxiliar există 7 birouri de grefieri de şedinţă, 5 pentru grefierii din secția civilă, într-unul dintre acestea desfășurându-și activitatea și aprodul şi agenţii procedurali ai instanței, și 2 pentru grefierii din secția penală, în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea şi grefierul-șef de secție penală, un birou pentru Serviciul Registratură, un birou pentru compartimentul Executări Penale, un birou pentru compartimentul Executări civile, Executări contravenționale şi Persoane juridice, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea şi grefierul desemnat cu expedierea citaţiilor, a comunicărilor şi a altor acte de procedură, un birou pentru Biroul de Informare şi Relaţii cu Publicul, în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea şi grefierul-șef de secție civilă, un birou pentru grefierul-şef al instanţei, în cadrul căruia funcționează și doi grefieri de ședință şi 3 încăperi destinate arhivei.

În ce priveşte birourile grefierilor de şedinţă, există inconvenientul că 5 dintre acestea sunt situate la demisolul clădirii ce găzduieşte instanţa, unde lumina naturală este insuficientă desfăşurării activităţii acestora, care constă în cea mai mare parte în muncă la calculator.

În plus, toate birourile grefierilor de şedinţă sunt ocupate de 4, 5 sau chiar 6 grefieri, spaţiul existent dovedindu-se insuficient faţă de numărul acestora şi de necesitatea păstrării temporare de către fiecare grefier a dosarelor aflate în lucru, în număr mare, mai ales în materie civilă, unde, dosarelor din şedinţa de judecată, li se adaugă cele aflate în procedura prealabilă conform Noului Cod de procedură civilă.

În ciuda lipsei de spaţiu de care s-a făcut vorbire mai sus, colectivul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti la nivelul anului 2017 a fost extrem de eficient, rezultatele obţinute fiind foarte bune.

În condiţiile în care, conform Noului Cod de procedură civilă, începând cu data de 01.01.2019 cercetarea judecătorească se va desfăşura în camera de consiliu şi numai dezbaterile în şedinţă publică, se impune suplimentarea numărului de săli de şedinţă. De asemenea, intrarea în vigoare la data de 01.02.2014 a dispoziţiilor din Noul Cod penal şi Noul Cod de procedură penală, solicită nu numai săli de judecată suplimentare, ci în raport de mărirea schemei de personal a instanţei implică şi alocarea de birouri suplimentare pentru ca desfăşurarea activității instanţei să se realizeze în condiţii de normalitate.

Precizăm că în anul 2017 la Secţia Penală au funcţionat un număr de 11 judecători, care au prezidat 10 complete de judecată, iar un judecător a fost delegat pentru supravegherea executării pedepselor privative de libertate în ceea ce priveşte persoanele aflate în stare de detenţie în Penitenciarul Jilava şi în Spitalul Penitenciar Jilava.

Majorarea numărului de judecători din Secția Penală a fost necesară având în vedere noile competenţe stabilite în sarcina judecătorului de drepturi şi libertăţi, numărul de cereri date în competenţa acestuia în faza de urmărire penală fiind cu mult mai mare decât numărul de cereri care erau soluţionate sub imperiul Vechiului Cod în această fază procesuală. Uzual, sub imperiul Vechiului Cod se întâlneau în această fază 3-4 tipuri de cereri, în timp ce în sub imperiul Noului Cod numărul acestor cereri este de peste 20.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte competenţa judecătorului de cameră preliminară, aceasta a fost lărgită cu noi tipuri de cauze, iar incompatibilitatea stabilită pentru judecătorul de drepturi şi libertăţi care a soluţionat o cerere pe parcursul urmăririi penale, în soluţionarea fondului cauzei, poate genera probleme în repartizarea aleatorie a cauzelor prin jocul incompatibilităţilor care impun excluderea de la repartizare a completurilor prezidate de aceşti judecători.

De asemenea, în ceea ce priveşte faza de executare a pedepselor, se poate observa că Legile nr. 253/2013 şi nr. 254/2013, privind executarea pedepselor privative şi neprivative de libertate, aduc în activitatea instanţelor tipuri noi de cauze (peste 40 obiecte noi care nu au existat până în prezent), ceea ce conduce la creşterea activităţii judecătorilor secţiei penale, toţi implicaţi şi în această fază a procesului penal.

Având în vedere atribuţiile extinse ale judecătorului de drepturi şi libertăţi, apreciem că ar fi necesară alocarea unei săli de judecată separate pentru desfăşurarea acestor şedinţe, mai ales că, dată fiind imprevizibilitatea şi urgenţa acestor cauze, de cele mai multe ori judecata lor se suprapune cu şedinţele de judecată normale, deja programate.

În prezent Secţia Penală dispune de două birouri pentru judecători, unul dintre acesta fiind împărţit cu judecătorii Secţiei Civile, 2 birouri ale grefierilor de şedinţă şi o cameră pentru Biroul Executări Penale.

Având în vedere creşterea volumului de activitate, apreciem că s-ar impune alocarea a două noi încăperi destinate activităţii Secţiei Penale, dat fiind faptul că în prezent în fiecare birou, cu un spaţiu util de aproximativ 10-12 mp, îşi desfăşoară activitatea un număr de 4, 5 sau chiar 6 persoane, aceste birouri fiind evident supraaglomerate.

În ceea ce priveşte arhiva penală, în prezent nu există o arhivă separată a Secţiei Penale, dosarele penale fiind gestionate de un grefier care are atribuţii privind asigurarea consultării dosarelor de către public, dar şi ataşarea actelor şi a comunicărilor la dosar. Creşterea volumului de activitate pe Secţia Penală face utilă majorarea numărului de grefieri arhivari, astfel cum s-a arătat în capitolele precedente.

Toate birourile instanţei sunt echipate cu tehnică de calcul, calculatoare şi imprimante şi unele dintre ele şi cu aer condiţionat. Întrucât în timpul verii birourile se supraîncălzesc, activitatea în aceste condiţii fiind greu de desfăşurat, unii dintre judecători au optat pentru achiziţionarea pe cont propriu de aparate de aer condiţionat.

Dotarea cu aparate de aer condiţionat nu lipseşte în nici una din cele 4 săli de şedinţă ale instanţei.

Întrucât, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2012, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, pentru modificarea art. 54 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, începând cu data de 01.07.2013 se înregistrează şi şedinţele de judecată civile, sălile de judecată destinate desfăşurării acestor şedinţe au fost echipate cu aparatură de înregistrare audio, iar personalul instanţei a fost instruit pentru utilizarea acesteia.

În colaborare cu Tribunalul Bucureşti, în calitate de ordonator de credite, s-a asigurat permanent aprovizionarea instanţei cu materialele necesare desfăşurării activităţii acesteia, respectiv tonere, papetărie, hârtie xerox, coperte de dosare şi alte materiale utile. Se impune însă a fi menţionat faptul că în prezent instanţa se confruntă cu probleme grave în ceea ce priveşte asigurarea echipamentelor IT necesare în raport de schema majorată de personal.

Pentru buna desfăşurare a activităţii instanţei, trebuie acordată o atenţie sporită rezolvării problemelor legate de asigurarea spaţiului necesar activităţii arhivei.

Serviciul Arhivă al instanţei beneficiază în clădirea din str. Gheorghe Danielopol de trei încăperi principale situate la demisolul clădirii, dintre care două camere destinate arhivei curente, unde se păstrează și dosare soluționate în anii recenți (parţial 2016 şi 2017), și o altă cameră, cu o suprafață destul de mică, destinată păstrării sentenţierelor, a mapelor de hotărâri provenind din dosarele defrişate şi a registrelor instanţei. A patra cameră aparținând arhivei, de la parterul clădirii, ce era destinată conservării dosarelor soluţionate, datând din perioada 2015 - la zi, a fost cedată în cursul anului 2017, la solicitarea Tribunalului București, Judecătoriei sectorului 1 București, ce funcționează în aceeași clădire.

O altă parte a dosarelor soluţionate se află într-o încăpere pusă la dispoziţia instanţei de Curtea de Apel Bucureşti, unde sunt arhivate dosarele din anul 2015. De asemenea, în clădirea anexă sediului instanţei (fosta contabilitate) sunt depozitate într-o cameră dosarele soluţionate aferente anului 2016, parțial, însă, din cauza lipsei de spaţiu, cea mai mare parte a arhivei se află în comuna Tunari, judeţul Ilfov, în cadrul depozitelor asigurate de U.M. 02384, unde există depozitate în 3 încăperi, în condiţii destul de precare, neîncălzite și fără lumină naturală, dosarele arhivate pentru perioada 1963-1993, 2001-2010 şi 2013-2014.

Numărul cererilor care privesc dosare înregistrate anterior anului 2014 este de aproximativ 100 dosare/săptămână, acest lucru îngreunând desfăşurarea programului de lucru cu publicul, grefierii-arhivari fiind nevoiţi să se deplaseze în comuna Tunari de cel puţin o dată pe săptămână pentru a asigura selecţia şi transportul la sediul instanţei a dosarelor cu privire la care s-au formulat cereri de consultare, de eliberare de acte sau de copii, de legalizare, etc.

În mod separat, sunt ţinute arhiva dosarelor privind persoanele juridice, păstrată în cadrul compartimentului Persoane Juridice, într-o cameră aflată la parterul clădirii judecătoriei, arhiva dosarelor de încuviinţare a executării silite, păstrată în cadrul compartimentului Executări Civile, într-o cameră comună cu serviciul menţionat anterior și în fişete închise aflate în sediul instanţei, la acestea adăugându-se arhiva dosarelor a căror judecată a fost suspendată, păstrată în fişete aflate la etajul 1 al clădirii instanţei.

Pe lângă faptul că spaţiul destinat arhivei este, aşa cum se poate observa, foarte disipat, acesta se dovedeşte în continuare insuficient pentru conservarea dosarelor, înregistrate pe rolul instanţei în continuare într-un număr foarte mare, impunând găsirea unor soluţii rapide pentru procurarea de noi spaţii de depozitare.

Pentru a veni în sprijinul instanţelor, prin proiectul demarat în colaborare cu S.C. Archivit S.R.L., în anul 2014, Tribunalul Bucureşti a început procedura de externalizare a arhivei instanţelor judecătoreşti din Bucureşti. Conform acestei proceduri, S.C. Archivit S.R.L. preia spre păstrare dosare ale instanţelor judecătoreşti, depozitate în cutii pregătite, sigilate şi contorizate de acestea, punându-le la dispoziţia instanţelor ori de câte ori sunt solicitate de acestea.

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti s-a raliat soluţiei găsite de Tribunalul Bucureşti şi a predat în perioada 2014 – 2016 către S.C. Archivit S.R.L. dosare, în cutii sigilate, cu cod de bare şi cu opis de dosare, având ca obiect societăţi comerciale, datând din anii 1991-1997, şi toate dosarele înregistrate între anii 1995-2000 şi 2011-2012. În aceeaşi manieră s-au predat şi dosare de încuviinţare a executării silite/învestire cu formulă executorie, din perioada 2010 – 2016 (parţial).

S-a urmărit a se preda numai dosare care nu sunt cerute frecvent de justițiabili, dat fiind că S.C. Archivit S.R.L. nu are acces la interiorul cutiilor în care sunt păstrate dosarele, astfel că atunci când este solicitat un dosar, se înaintează instanţei întreaga cutie în care acesta se află, ceea ce, evident, conduce la o supraaglomerare a spațiului arhivei curente, deja insuficient.

În prezent, această activitate este stopată, astfel că problema insuficienței spațiului de depozitare este din nou una actuală și stringentă, mai ales în condițiile în care instanța a pierdut una din camerele de depozitare din cadrul clădirii din str. Gheorghe Danielopol, putându-se agrava și mai mult în cazul unei eventuale încetări a contractului cu S.C. Archivit S.R.L. și restituirii de către această societate a dosarelor preluate spre păstrare.

În paralel, Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a continuat, prin intermediul personalului de la arhiva instanţei şi a judecătorilor, activitatea de selecţie a dosarelor al căror termen de păstrare a expirat, în vederea predării acestora către Arhivele Naţionale. Astfel, în prezent, procedura de selecţie vizează dosarele din anul 1994, procedura fiind aproape finalizată.

Procedura în discuție, deși este cea mai ușor de abordat și poate avea rezultate reale rapide, este însă una destul de greu de pus în practică, implicând mai mulți pași, respectiv stabilirea pentru fiecare obiect în parte a termenului de păstrare conform Nomenclatorului Arhivistic, verificarea fiecărui dosar în parte și determinarea datei rămânerii definitive a hotărârii, cu realizarea mențiunii corespunzătoare pe hotărâre, extragerea din dosarele al căror termen de păstrare a expirat a hotărârii judecătorești definitive de la fond și din căile de atac, crearea mapei cu aceste hotărâri, completarea tabelului anexă la Legea arhivelor naționale, înaintarea către Arhivele Naționale a dosarelor anterior amintite, spre topire, dar și a celor cu termen de păstrare permanent, spre conservare.

De asemenea, această procedură presupune, datorită consecințelor pe care le produce, atenție deosebită și mult simț de răspundere. Din acest motiv, această activitate, care, dată fiind situația actuală, trebuie în mod obligatoriu desfășurată în mod constant, nu poate fi lăsată exclusiv în sarcina personalului auxiliar, oricum insuficient din cauza numărului său redus şi a multiplelor activităţi pe care le are de îndeplinit. În consecinţă, în derularea acestei activități trebuie implicaţi şi judecătorii coordonatori ai compartimentelor Arhivă și Registratură, care vor lucra în echipă cu grefierii arhivari din aceste compartimente, coordonând și supraveghind munca acestora, și chiar și ceilalţi judecători, cu acordul acestora.

Pentru a asigura buna desfăşurare a activităţii instanţei şi eficientizarea acesteia, propunerile Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti cu privire la dotările materiale minimale pentru perioada imediat următoare se referă la dotarea compartimentului arhivă cu cel puţin două camere de dimensiuni mari (peste 50 m.p. fiecare) pentru a avea posibilitatea unificării arhivelor instanţei în acelaşi sediu sau la achiziţionarea de echipamente care să permită utilizarea la maxim a spaţiului existent.

În ce priveşte compartimentul Registratură, acesta beneficiază de o singură încăpere, la parterul clădirii, unde au funcţionat în anul 2017, într-un spaţiu insuficient, un număr de 4 grefieri.

Rezultă cu evidenţă din cele de mai sus că instanţa se confruntă cu o lipsă acută de spaţiu. Soluţia cea mai eficientă pe termen lung o reprezintă acordarea de sedii distincte celor două judecătorii ce funcţionează în prezent în acelaşi sediu, devenit deja neîncăpător. În această manieră s-ar asigura și condiții corespunzătoare de muncă magistraților, care nu ar trebui să se mai înghesuie în birouri neîncăpătoare, precum și personalului auxiliar, care, prin mutarea birourilor de la demisolul clădirii, vor beneficia în sfârșit de lumină naturală. De asemenea, s-ar putea acorda spațiu corespunzător de lucru și reprezentanților Parchetelor de pe lângă cele două judecătorii colocatare, care în prezent, deși depășesc ca număr 10 persoane, împart o încăpere unică.

Totodată, s-ar rezolva problema sălilor de judecată, cu consecința planificării ședințelor de judecată la intervale mai scurte de timp, cele 4 săli de judecată de care instanța dispune în prezent acoperind cu greu nevoile acesteia raportat la numărul mare de judecători și la cerințele de desfășurare a ședințelor impuse de noile coduri de procedură civilă și penală.

Tot astfel, s-ar rezolva problema arhivării dosarelor şi s-ar putea acorda o încăpere distinctă, cu spaţiu suficient, pentru fiecare dintre compartimentele instanţei.

Revenind la măsurile ce pot fi luate mai curând, considerăm că se impune montarea unui generator de curent alternativ, care să ofere alimentare cu energie electrică în cazul întreruperii de tensiune electrică de la furnizorul extern, precum şi redimensionarea instalaţiei electrice a clădirii pentru a furniza suficientă energie electrică în condiţiile creşterii în ultimii ani a numărului de echipamente IT.

Având în vedere dispoziţiile legale privind paza contra incendiilor, se impune şi achiziţionarea unui stingător pentru fiecare încăpere din cadrul instanţei, precum şi dotarea suplimentară la nivelul instanţei cu panouri P.S.I., utilate cu aparatura necesară.

De asemenea, apreciem că este necesară achiziţionarea de fişete metalice cu casă de valori pentru securizarea documentelor clasificate, a corpurilor delicte, a dosarelor de interceptări, a recipiselor de consemnare, precum şi a tuturor documentelor ce nu sunt destinate publicităţii.

CAPITOLUL IV. CONCLUZII

Rezultatele foarte bune obţinute în anul 2017 dovedesc obiectiv calitatea deosebită a membrilor colectivului care funcţionează la Judecătoria Sector 4 Bucureşti, dedicaţia şi devotamentul acestora pentru activitatea desfăşurată.

Anul 2017 s-a caracterizat printr-o stabilitate a volumului de activitate, dar cu toate acestea anul în discuţie a fost unul greu în condiţiile în care instanţa s-a confruntat cu reale dificultăţi cauzate de neajustarea schemei de personal auxiliar concomitent cu creşterea schemei de personal privind magistraţii, schema de personal auxiliar dovedindu-se mult subdimensionată faţă de nevoile actuale ale instanţei, ceea ce a condus la dificultăţi în constituirea completelor de judecată şi în organizarea şedinţelor de judecată şi a activităţii compartimentelor auxiliare, precum şi cu reale dificultăţi legate de lipsa spaţiului, atât pentru birourile judecătorilor şi ale personalului auxiliar, cât şi pentru sălile de judecată şi arhivarea dosarelor.

În acest context, numai prin efortul susţinut al colectivului şi prin dedicaţia membrilor acestuia, judecători şi grefieri, s-au putut obţine rezultatele bune reflectate de datele statistice prezentate în capitolele anterioare.

Prin urmare, ajustarea schemei de personal auxiliar şi asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare ar permite colectivului instanţei să îşi canalizeze toate energiile în scopul îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie şi a soluţionării cu celeritate a cauzelor.

Considerăm că la volumul de activitate avut de instanţă, un număr adecvat de personal va avea ca rezultat reducerea substanţială a duratei de soluţionare a cererilor adresate instanţei şi scăderea stocului de dosare.

Concluzionând, apreciem ca necesară şi continuarea activităţii de normare a muncii judecătorului şi grefierului, pentru a crea condiţiile desfăşurării activităţii de judecată în limite normale şi fireşti, cu îndeplinirea cerinţelor de calitate pretinse de societatea românească.

Deşi numărul dosarelor mai vechi de un an este scăzut şi există motive obiective care justifică numărul acestora, apreciem că se impune în continuare monitorizarea acestora, în vederea sporirii eforturilor din partea magistraţilor pentru eliminarea din activitatea lor a cauzelor care duc la tergiversarea soluţionării dosarelor în termen.

Din perspectiva resurselor materiale, în cursul anului 2017 nu s-au înregistrat deficienţe grave, fiind de remarcat în mod deosebit sprijinul pe care l-am avut din partea Tribunalului Bucureşti şi a Curţii de Apel Bucureşti. Nu au putut fi rezolvate însă problemele legate de infrastructura instanţei, care ar putea fi înlăturate prin mutarea uneia din cele două instanţe care funcţionează în clădire.

Analizând activitatea instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă în cursul anului 2017 se poate observa că instanţa se situează la 3 din cei 5 indicatori la nivelul foarte bine, astfel încât există premisele ca pe viitor să se realizeze corectarea tuturor parametrilor, astfel încât să fie reflectat corect şi obiectiv efortul depus de acest colectiv în activitatea desfăşurată.

În concluzie, apreciem că activitatea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti în anul 2017 poate fi autoevaluată de către colectivul acestei instanţe ca fiind „foarte bună” şi ne propunem menţinerea aceloraşi standarde pentru anul în curs.