Raport asupra activitĂŢii desfăŞurate
Yüklə 0,78 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Rezultatele alegerilor
- Monitorizarea şi reflectarea alegerilor
- Automatizarea procesului electoral
|
Putem constata că pentru fiecare funcţie de primar şi, respectiv, funcţie de consilier în consiliul local de nivelul întîi au candidat, în medie, circa 5 candidaţi, iar pentru cea de consilier în consiliul local de nivelul al doilea – 7 candidaţi. Este de menţionat că în 739 primării, din 898 existente, au candidat foştii primari, dintre care 444 au fost realeşi.
Examinînd profilul aleşilor locali sub aspectul gender, am constatat că au fost alese în funcţia de primar 166 (18,51%) femei21 din totalul de 898 primari. S-a observat o creştere a numărului femeilor alese în funcţia de primar în comparaţie cu scrutinul din anul 2003 cînd au fost alese 138 femei. Creşterea numărului de femei în calitate de primari în scrutinul din 5 iunie 2011 este neînsemnat comparativ cu cel de la alegerile locale generale din vara anului 2007 cînd au fost alese 163 femei. În ceea ce priveşte alegerea femeilor în funcţia de consilier CEC a constatat următoarele:
Totodată, s-a efectuat şi o analiză din perspectiva vîrstei primarilor aleşi. Pe categorii de vîrstă situaţia se prezintă în felul următor: primari cu vîrsta cuprinsă între 25-30 ani – 20 persoane, 31-35 ani – 41, 36-40 ani – 75, 41-45 ani – 168, 46-50 ani – 220, 51-55 ani – 198, 56-60 ani – 124, 61-65 ani – 47, 66-70 ani – 4. Conform acestor date statistice, pe extreme 6,80% dintre primari au vîrsta între 25 şi 35 de ani şi 5,69% peste 60 de ani22. Notă: Informaţia privind numărul consilierilor locali şi primarilor aleşi în urma desfăşurării alegerilor locale generale din 5 iunie 2011, conform apartenenţei politice, este prezentată în comunicatul de presă din 21 iunie 2011.23 Rezultatele alegerilor În baza proceselor-verbale privind totalizarea rezultatelor votării pentru alegerile locale generale din 5 iunie 2011, întocmite de organele electorale inferioare, Comisia Electorală Centrală a constatat că numărul de alegători, incluşi în listele electorale de bază şi cele suplimentare, a fost de 2.702.003, iar la votare au participat 1.475.137 alegători. Prin urmare, rata participării alegătorilor la votare a fost de 54,59 la sută. În primul tur de scrutin au fost aleşi 386 primari: primarul mun. Bălţi, 20 de primari ai oraşelor: Anenii Noi, Basarabeasca, Donduşeni, Făleşti, Floreşti, Ialoveni, Nisporeni, Ocniţa, Şoldăneşti, Taraclia, Teleneşti, Comrat, Cricova, Vadul lui Vodă, Lipcani, Cupcini, Ghindeşti, Mărculeşti, Frunză şi Otaci, precum şi 365 de primari ai satelor (comunelor).
Comisia Electorală Centrală a stabilit desfăşurarea turului al doilea de scrutin pentru data de 19 iunie 2011 în 512 circumscripţii electorale în care nici un candidat pentru funcţia de primar nu întrunise mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate de alegătorii participanţi la votare25. În ziua votării şi-au continuat activitatea 1251 de birouri electorale ale secţiilor de votare din cele 1955 constituite de consiliile electorale de nivelul II. Turul al doilea de scrutin a avut loc în toate circumscripţiile electorale raionale şi municipale. În tabelul de mai jos este arătat numărul de localităţi în care s-a petrecut turul al doilea de scrutin pe fiecare circumscripţie raională sau municipală, indicîndu-se şi numărul total de localităţi ce alcătuiesc circumscripţia respectivă:
mun. Chişinău – 13 din 19; Basarabeasca – 2 din 7; Briceni – 9 din 28; Cahul – 20 din 37; Cantemir – 13 din 27; Călăraşi – 18 din 28; Căuşeni – 20 din 30; Cimişlia – 14 din 23; Criuleni – 14 din 25; Donduşeni – 8 din 22; Drochia – 16 din 28; Dubăsari – 5 din 11; Edineţ – 18 din 32; Făleşti – 17 din 33; Floreşti – 27 din 40; Glodeni – 13 din 19; Hînceşti – 22 din 39; Ialoveni – 12 din 25; Leova – 16 din 25; Nisporeni – 13 din 23; Ocniţa – 10 din 21; Orhei – 23 din 38; Rezina – 14 din 25; Rîşcani – 18 din 28; Sîngerei – 18 din 26; Soroca – 22 din 35; Străşeni – 17 din 27; Şoldăneşti – 15 din 23; Ştefan Vodă – 15 din 23; Taraclia – 8 din 15; Teleneşti – 13 din 31; Ungheni – 19 din 33; UTA Găgăuzia – 12 din 26. Turul al doilea din 19 iunie 2011 pentru alegerea primarului a fost sistat în circumscripţia electorală comunală Condrăteşti nr. 12, raionul Ungheni. Din motive tehnice în buletinul de vot a fost înscris un alt concurent electoral decît cel care a întrunit mai multe voturi în primul tur de scrutin. Urmare a hotărîrii judecătoriei Ungheni, CEC a declarat nul turul al doilea de scrutin şi a stabilit pentru data de 26 iunie 2011 desfăşurarea votării repetate pentru alegerea primarului comunei26. În total, pe ţară, în urma turului al doilea de scrutin şi votării repetate, au fost aleşi 512 primari: primarul general al mun. Chişinău, 32 primari ai oraşelor: Vatra, Codru, Durleşti, Sîngera, Briceni, Cahul, Cantemir, Călăraşi, Căuşeni, Căinari, Cimişlia, Criuleni, Drochia, Edineţ, Glodeni, Hînceşti, Leova, Iargara, Orhei, Rezina, Rîşcani, Costeşti, Sîngerei, Biruinţa, Soroca, Străşeni, Bucovăţ, Ştefan Vodă, Ungheni, Corneşti, Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti, precum şi 479 primari ai satelor (comunelor). Votarea repetată În urma infirmării legalităţii alegerilor în unele localităţi de către instanţele de judecată, Comisia Electorală Centrală le-a declarat nule şi a stabilit desfăşurarea votării repetate în 9 localităţi (într-o localitate pentru funcţia de consilier local şi în 8 localităţi pentru funcţia de primar), după cum urmează: pentru funcţia de consilier al consiliului sătesc: 19 iunie – satul Logăneşti din raionul Hînceşti; pentru funcţia de primar: 26 iunie – comuna Condrăteşti din raionul Ungheni; 17 iulie – satele Cîrpeşti din raionul Cantemir, Popeasca din raionul Ştefan Vodă şi Cotovscoe, UTA Găgăuzia; 31 iulie – oraşul Căuşeni din raionul Căuşeni, comuna Climăuţii de Jos din raionul Şoldăneşti şi satul Sofia din raionul Hînceşti; 7 august - satul Cioreşti din raionul Nisporeni.
Pe parcursul perioadei electorale, la Comisia Electorală Centrală au fost depuse 108 contestaţii (dintre care 3 de completare) din partea alegătorilor (cetăţeni), concurenţilor electorali, precum şi din partea altor persoane care nu reprezintă subiecţii unei contestaţii potrivit art. 65 alin. (1) din Codul electoral. Astfel, 7 contestaţii au fost depuse de către alegători (cetăţeni), 47 – de către concurenţii electorali (PCRM – 11 contestaţii (dintre care 1 de completare); PDM – 4; PPCD – 1; PL – 6; PLDM – 4; PNL – 3; Partidul Ecologist „Alianţa Verde” din Moldova – 3; Partidul Politic „Patrioţii Moldovei” – 3; candidaţi independenţi – 12 contestaţii), 22 contestaţii (dintre care 2 de completare) – de către pretendenţi la calitatea de candidaţi pentru funcţia de primar/consilier local, precum şi persoane împuternicite prin procură de către partide, alte organizaţii social-politice, blocuri electorale în vederea depunerii actelor la organul electoral respectiv pentru înregistrarea candidaţilor desemnaţi. 32 de contestaţii au fost depuse de către persoane neîmputernicite. Comisia Electorală Centrală a fost sesizată în majoritatea cazurilor asupra încălcării legislaţiei electorale în partea ce ţine de stabilirea localului şi timpului de recepţionare a documentelor; desfăşurarea procedurilor de tragere la sorţi; înregistrarea/respingerea înregistrării candidaţilor desemnaţi; ordinea de înscriere în buletinul de vot; asupra textului buletinelor de vot, în special cu referire la simbolul electoral; efectuarea agitaţiei electorale de către concurenţii electorali; utilizarea resurselor administrative; nesuspendarea din funcţie a candidaţilor concurenţilor electorali; efectuarea procedurilor electorale de către organele electorale în ziua votării; asupra acţiunilor/inacţiunilor altor instituţii/organizaţii, precum şi asupra acţiunilor concurenţilor electorali care, în opinia contestatarilor, conţineau elemente constitutive ale infracţiunilor/contravenţiilor legate de efectuarea alegerilor. Comisia Electorală Centrală a adoptat 30 de hotărîri asupra a 31 de contestaţii, dintre care 7 au fost admise, 7 admise parţial şi 15 respinse ca fiind neîntemeiate, tardive sau depuse de o persoană neîmputernicită. Asupra a 2 contestaţii s-a luat act şi s-au remis spre examinare instituţiilor competente. În procesul soluţionării contestaţiilor au fost luate măsuri, precum: modificarea, anularea în parte sau integrală a unor hotărîri ale consiliilor electorale de circumscripţie de nivelurile întîi şi al doilea; obligarea consiliilor electorale de circumscripţie să înregistreze candidaţii/lista candidaţilor desemnaţi la funcţia de primar/consilier local sau să reexamineze setul de documente prezentat în condiţiile prevăzute de art. 44 din Codul electoral; atenţionarea consiliilor electorale de circumscripţie asupra obligaţiei de a respecta întocmai prevederile Codului electoral şi ale regulamentelor/instrucţiunilor aprobate de CEC; sesizarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului asupra verificării acţiunilor unor posturi de televiziune, sub aspectul respectării prevederilor Codului electoral şi întreprinderii măsurilor conform legislaţiei în vigoare. De asemenea, s-a decis ca o parte a contestaţiilor să fie remise instanţelor de judecată pentru ca presupusele încălcări invocate să fie analizate concomitent cu examinarea rezultatelor votării în vederea confirmării sau infirmării legalităţii alegerilor, iar altele să fie transmise Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne în vederea examinării conform competenţei a cazurilor descrise sub aspectul stabilirii elementelor constitutive ale infracţiunilor/contravenţiilor legate de efectuarea alegerilor. Procesele de judecată Comisia Electorală Centrală a fost chemată în instanţele de judecată în peste 60 de cauze, la cererile concurenţilor electorali, precum şi ale unor cetăţeni. În privinţa soluţiilor emise asupra contestaţiilor examinate în cadrul Comisiei Electorale Centrale, în instanţa de judecată au fost contestate 4 hotărîri ale CEC pe marginea contestaţiilor şi 3 răspunsuri prin scrisoare. Într-un caz, Curtea de Apel Chişinău a dispus admiterea parţială a acţiunii înaintate către CEC şi a obligat Comisia să examineze în fond contestaţia pe care aceasta a restituit-o depunătorului pe motivul lipsei obiectului contestat. În celelalte cazuri, acţiunile intentate împotriva soluţiilor emise de CEC pe marginea contestaţiilor au fost respinse de instanţa de judecată ca fiind neîntemeiate. Un caz aparte l-a constituit contestarea de către un alegător a tuturor hotărîrilor adoptate de CEC în 19 şedinţe la care a asistat acesta pe parcursul perioadei electorale pentru alegerile locale generale (lunile aprilie-iunie). Remarcăm că instanţele judecătoreşti au menţinut în vigoare toate hotărîrile contestate de el. Un alt proces de judecată a privit contestarea, de către un candidat independent la funcţia de consilier municipal al mun. Chişinău, a refuzului CEC de acordare a creditului fără dobîndă. În calitate de intervenient accesoriu a participat Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Prin hotărîrea Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău contestaţia a fost respinsă ca neîntemeiată. La 31 mai 2011 Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a pronunţat o decizie prin care a admis parţial recursul declarat de acest candidat independent, a casat hotărîrea Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2011 şi a emis o nouă hotărîre prin care a obligat Comisia Electorală Centrală sa-i acorde candidatului independent creditul fără dobîndă. A fost contestată şi hotărîrea CEC28, prin care birourile electorale ale secţiilor de votare au fost obligate să înlăture draperiile de la intrarea în cabinele pentru vot secret, fără a le îndepărta pe celelalte. Hotărîrea contestată a fost menţinută prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2011, dar a fost anulată prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 iunie 2011. Remarcăm două cazuri aparte ce privesc contestarea de către Partidul Naţional Liberal a inacţiunilor Comisiei ce ţin de constituirea circumscripţiei electorale municipale Bender şi a consiliului electoral al circumscripţiei electorale municipale Bender şi cererea cetăţeanului Versilov Andrei privind inacţiunile Comisiei în partea ce ţine de asigurarea exercitării dreptului de a alege şi de a fi ales de către locuitorii mun. Bender şi obligarea CEC de a declara alegerile nevalabile în mun. Bender şi a stabili alegeri noi în această circumscripţie. În primul caz, contestaţia a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie, iar în cel de-al doilea Curtea Supremă de Justiţie a decis remiterea cauzei spre rejudecare. Pe data de 4 iulie 2011, Curtea de Apel Chişinău a emis o hotărîre prin care a respins acţiunea lui A. Versilov către CEC, ca fiind nefondată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 iulie 2011 a fost menţinută în vigoare hotărîrea Curţii de Apel Chişinău. Comisia a fost chemată în judecată în alte 3 cazuri intentate de Asociaţia Obştească „Moldova Tînără” împotriva hotărîrilor/inacţiunilor Comisiei Electorale Centrale. În partea ce ţine de contestarea legalităţii hotărîrilor CEC, instanţa de judecată a respins acţiunile civile în ordine de contencios administrativ ca fiind nefondate, după cum urmează: pe marginea hotărîrii nr. 245 din 28 mai 2011 (respingerea acreditării a 5 persoane în calitate de observatori naţionali) a fost pronunţată o hotărîre judecătorească irevocabilă, iar asupra acţiunii civile în ordine de contencios administrativ privind contestarea legalităţii hotărîrilor CEC nr. 313 şi 314 din 21 iunie 2011 (cu privire la anularea acreditării şi, respectiv, respingerea acreditării persoanelor desemnate în calitate de observatori naţionali) a fost emisă o hotărîre judecătorească de către instanţa de fond (Curtea de Apel Chişinău). Cu referire la contestarea inacţiunilor CEC de neexaminare a demersului Asociaţiei Obşteşti „Moldova Tînără” de solicitare a acreditării a 70 de persoane în calitate de observatori naţionali se menţionează că cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, CEC fiind obligată să examineze în fond demersul. Analiza hotărîrilor instanţelor de judecată privind confirmarea rezultatelor alegerilor Conform prevederilor legale, instanţele de judecată, în termen de 10 zile de la data primirii rapoartelor consiliilor electorale de circumscripţie, confirmă sau infirmă printr-o hotărîre legalitatea alegerilor, validează mandatele consilierilor şi primarilor aleşi, confirmă lista candidaţilor supleanţi din fiecare circumscripţie electorală şi o transmit, în termen de 24 de ore după adoptare, Comisiei Electorale Centrale şi consiliilor electorale respective, care publică rezultatele definitive. Toate hotărîrile recepţionate de CEC au fost înregistrate în Registrul hotărîrilor instanţelor de judecată privind confirmarea legalităţii alegerilor locale generale din 5 iunie 2011 şi validarea mandatelor aleşilor locali, care este gestionat de CEC. Comisia Electorală Centrală a efectuat o analiză a hotărîrilor instanţelor de judecată privind confirmarea rezultatelor alegerilor. În urma analizei, s-a constatat că majoritatea judecătoriilor nu au respectat termenul sus-indicat, din care motiv la data de 11 iulie au fost expediate demersuri către 22 judecătorii, iar la data de 22 septembrie CEC s-a adresat repetat către 15 judecătorii cu solicitarea prezentării acestora. Unele judecătorii au fost contactate şi telefonic în acest scop. De asemenea, instanţele de judecată nu întotdeauna remit către CEC hotărîrile suplimentare sau încheierile adoptate. Despre existenţa lor Comisia află la etapa de examinare a documentelor parvenite de la consiliile locale în vederea atribuirii mandatelor de consilier. Cît priveşte validarea mandatelor de consilier şi de primar, confirmarea candidaţilor supleanţi, în hotărîrile instanţelor de judecată au fost depistate următoarele erori:
Cazurile urmează să fie soluţionate pe parcurs prin intermediul adresărilor către instanţele respective. La data de 18 octombrie 2011 Comisia Electorală Centrală s-a adresat cu un demers către Consiliul Superior al Magistraturii prin care a informat asupra situaţiei privind hotărîrile emise în legătură cu procesul electoral, solicitînd luarea măsurilor necesare pentru aplicarea uniformă a legislaţiei electorale de către toate instanţele de judecată. Ca rezultat al măsurilor întreprinse de CEC putem menţiona că instanţele de judecată urmează să transmită Comisiei hotărîrile privind validarea mandatelor consilierilor şi primarilor aleşi, precum şi cele referitoare la confirmarea listei candidaţilor supleanţi pentru 6 localităţi.
În ceea ce priveşte încheierea contractelor de prestări servicii în perioada 5 aprilie – 25 iunie 2011, în temeiul prevederilor art. 970 - 979 din Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 6 iunie 2002, au fost încheiate 12 contracte cu durate diferite în baza cărora s-au prestat următoarele servicii:
Monitorizarea şi reflectarea alegerilor Pentru monitorizarea alegerilor, CEC a acreditat circa 147 de observatori internaţionali şi circa 1001 de observatori naţionali. Suplimentar, pentru turul al doilea de scrutin, CEC a acreditat 186 observatori naţionali şi 1 observator internaţional. Pentru prima dată, CEC a constatat încălcarea prevederilor Regulamentului privind statutul observatorilor şi procedura de acreditare a acestora de către observatorii acreditaţi din partea unei organizaţii obşteşti şi a fost nevoită să anuleze acreditarea acestora. În scopul asigurării unei activităţi eficiente a observatorilor internaţionali în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală a constituit Oficiul de protocol al observatorilor internaţionali. În perioada electorală, CEC a difuzat peste 110 comunicate de presă privind activităţile ce ţin de organizarea alegerilor locale generale. Conform informaţiei parvenite de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, 44 de posturi TV şi 38 de posturi radio s-au încadrat în reflectarea campaniei electorale. Pe parcursul întregii campanii electorale, CCA a prezentat periodic la Comisia Electorală Centrală rapoarte de monitorizare. În perioada electorală de către CCA au fost sancţionate 8 posturi de televiziune. Automatizarea procesului electoral Ca şi în scrutinele precedente Comisia Electorală Centrală şi-a continuat activitatea de implementare a Sistemului informaţional automatizat de Stat „Alegeri” (SIAS „Alegeri”), a cărui concepţie şi termene de realizare au fost aprobate prin Legea nr. 101 din 2008. La alegerile locale generale au fost testate unele module şi proiectate noi soft-uri de centralizare a rezultatelor alegerilor, ca urmare a perfecţionării programului şi în vederea asigurării unei mai bune funcţionalităţi a sistemului. În premieră a fost implementat blocul de funcţii/modulul „Concurenţii”, care a permis, după cum am menţionat mai sus, evidenţa electronică a candidaţilor la funcţiile de primar şi consilier. În procesul implementării sistemului au fost identificate noi cerinţe funcţionale, ca acelea legate de modificarea rapoartelor de totalizare, rata de participare la votare, numărul de mandate obţinute de fiecare concurent electoral. La înregistrarea formaţiunilor politice în calitate de concurenţi electorali, în sistem au fost introduse şi datele candidaţilor de pe listele acestor formaţiuni, ceea ce a făcut posibilă generarea automată a buletinelor de vot. Pentru aceasta a fost creat un generator de buletine de vot, constituit în baza datelor introduse de operatori şi conform parametrilor prevăzuţi în hotărîrea CEC cu privire la aprobarea modelelor buletinelor de vot pentru alegerile locale generale. Pentru eficientizarea lucrului, consiliile electorale de nivelul al doilea au angajat în aparatele lor de lucru cîte unu sau doi operatori (în funcţie de numărul de unităţi ale administraţiei publice locale). În total au fost angajaţi cca 55 de operatori, cărora li s-a pus la dispoziţie tehnica de calcul necesară conectată la Internet. S-a efectuat instruirea acestui personal de specialitate, fiind elaborat şi un manual în acest scop. Sarcina acestor persoane era să preia, să proceseze şi să centralizeze datele. Pe toate 55 computere au fost instalate programele corespunzătoare şi configurate pentru a permite procesarea datelor, fiecare fiind conectat printr-un canal securizat de schimb de date cu serverul CEC, pentru fiecare calculator s-au creat nume şi parole separate. Proiectul-pilot de testare a Registrului electronic al alegătorilor În vederea implementării Registrului de stat al alegătorilor, definit în Codul electoral ca sistem informaţional unic integrat de evidenţă a alegătorilor din Republica Moldova, destinat colectării, stocării, actualizării şi analizei informaţiei referitoare la cetăţeni, Comisia Electorală Centrală, în ziua de 5 şi, respectiv, 19 iunie 2011, a desfăşurat un proiect-pilot de testare a Registrului (acesta constituind parte componentă a Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”) în 43 secţii de votare din sectorul Centru al municipiului Chişinău. Alegătorilor înscrişi în listele electorale din sectorul Centru, începînd cu secţia nr.111 pînă la secţia nr. 153, le-au fost distribuite în cutiile poştale foi volante (bilingve), iar la sediul secţiilor de votare au fost afişate postere, care informau despre posibilitatea de a participa la înregistrarea electronică. Pentru a realiza proiectul-pilot, s-au importat din baza de date a Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru” (ÎS „CRIS „Registru”) datele utile despre persoanele cu drept de vot (cu domiciliul/reşedinţa valabilă în sectorul Centru) în baza de date a Comisiei Electorale Centrale. Aceste date au fost suprapuse peste listele electorale transmise de Pretura sectorului Centru, iar diferenţele apărute au fost eliminate manual. În acest fel s-au creat liste electorale electronice. Au fost selectaţi şi instruiţi 90 de operatori care au lucrat în ziua scrutinului la secţiile de votare menţionate. Lor li s-a pus la dispoziţie cîte un laptop conectat la Internet prin tehnologia 3G şi pe fiecare calculator s-a instalat un soft special care forma conexiune securizată VPN cu serverul Comisiei Electorale Centrale. Pentru a fi înregistrat electronic, alegătorul trebuia să prezinte operatorului actul de identitate în baza căruia putea să participe la votare. Operatorul avea sarcina de a verifica dacă persoana are dreptul să voteze anume la această secţie sau dacă este înscrisă la o altă secţie de votare, ori dacă nu ar fi votat anterior. Sistemul afişa aceste date, după ce operatorul introducea seria şi numărul buletinului de identitate sau IDNP al alegătorului în cîmpul respectiv din sistem. Odată cu confirmarea că alegătorul se regăseşte în lista electorală operatorul urma să bifeze şi butonul de participare la alegeri. În cazul în care alegătorul nu era înscris în lista electronică, era îndrumat să verifice existenţa includerii datelor personale în lista electorală de bază pe suport de hîrtie, aflată la membrii biroului electoral al secţiei de votare. Proiecte-pilot similare s-au desfăşurat deja cu succes în alegerile locale din s. Ştefăneşti şi s. Semionovca, r-nul Ştefan Vodă (noiembrie 2009) şi or. Sîngera, mun. Chişinău (mai 2010), precum şi la referendumul republican din 5 septembrie şi alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. Comisia Electorală Centrală urmează să realizeze, în scrutinele următoare, implementarea graduală a prevederilor referitoare la Registrul de stat al alegătorilor, parte componentă a Sistemului informaţional de stat „Alegeri”. În limita resurselor financiare disponibile, CEC tinde să implementeze şi să utilizeze pe deplin, cu excepţia e-voting, acest sistem informaţional către anul 2015.
Yüklə 0,78 Mb. Dostları ilə paylaş:
|