Raport asupra activitĂŢii desfăŞurate
Yüklə 0,78 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- II. ALEGERILe LOCALE GENERALE DIN 5 IUNIE 2011
- Administrarea alegerilor
- Desemnarea şi înregistrarea candidaţilor la funcţii elective
- Denumirea concurenţilor electorali Consiliul de niv. II (candidaţi) Aleşi
- Total: 8019 1120 49740 10630
| [Введите название документа] 
Aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 31 ianuarie 2012 R A P O R T ASUPRA activitĂŢII DESFĂŞURATE DE comisiA electoralĂ centralĂ ÎN anul 2011 CHISINĂU - 2012 C U P R I N S I. Introducere …………………………………………………………………………………..3 II. ALEGERILe LOCALE GENERALE DIN 5 IUNIE 2011 …………………………………...….4 III. alegerile locale noi …………………………………………………….………..…..23 IV. ANALIZA POST-ELECTORALĂ ………………………………………………………….….24 V. PLANUL STARTEGIC AL COMISIEI ELECTORALE CENTRALE ………………………...26 VI. Perfecţionarea cadrului normativ şi procedurilor electorale …...28 VII. ATRIBUIREA MANDATELOR DE CONSILIER ÎN CONSILIILE RAIONALE, ORĂŞENEŞTI (MUNICIPALE) ŞI SĂTEŞTI (COMUNALE) …………………………………...31 VIII. ACTUALIZAREA ŞI ADMINISTRAREA LISTELOR ELECTORALE …………………...33 IX. ACTIVITĂŢI DE INSTRUIRE …………………………………………………………..…….37 X. ACTIVITĂŢI DE INFORMARE ŞI EDUCAŢIE CIVICĂ ………………………………….... 39 XI. Relaţii externe ………………………………………………………………………...…42 XII. activitateA financiară ………………………………………………………….…..44 XIII. ALTE ACTIVITĂŢI ………………………………………………………………………….46 ANEXE ………………………………………………………………………………………….....50 I. Introducere Principalele activităţi ale Comisiei Electorale Centrale în anul 2011 au vizat organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale generale din 5 iunie, în care cetăţenii au fost chemaţi sa-şi aleagă autorităţile locale. De asemenea, au fost organizate alegeri locale noi în 2 localităţi: oraşul Făleşti (turul I la 13 noiembrie şi al doilea tur la 27 noiembrie 2011) şi comuna Hănăsenii Noi din raionul Leova (13 noiembrie 2011). După încheierea alegerilor locale generale Comisia Electorală Centrală a efectuat o analiză minuţioasă a realizărilor, dar şi a problemelor pe care le-a avut de abordat, a evaluat impactul soluţiilor propuse, această activitate finalizîndu-se cu elaborarea de măsuri în vederea redresării situaţiilor constatate. În cadrul organizării evenimentelor electorale, Comisia Electorală Centrală şi-a diversificat şi aprofundat preocupările. Comparativ cu anii trecuţi s-au depus eforturi semnificative pe anumite direcţii de activitate, precum informarea şi educaţia civică a alegătorilor, instruirea funcţionarilor electorali şi implementarea tehnologiilor informaţionale în procesul electoral. Volumul sarcinilor asumate şi al acţiunilor întreprinse ca urmare a atribuţiilor ce-i revin Comisiei Electorale Centrale a înregistrat o creştere constantă, evidenţiindu-se o specializare şi un grad mai înalt de profesionalizare a funcţionarilor CEC. Confruntată cu noi provocări datorită modificărilor aduse Codului electoral, multitudinii şi complexităţii obligaţiilor încredinţate, de asemenea conjuncturii situaţiilor intervenite, Comisia Electorală Centrală a făcut faţă rapid şi în mod competent exigenţelor crescute, problemelor asupra cărora trebuia să se pronunţe prin adoptarea de acte normative, detalierea unor proceduri specifice sau oferirea de răspunsuri pentru cazuri concrete de aplicabilitate a cadrului legislativ electoral. O preocupare a Comisiei Electorale Centrale în anul 2011 a constituit-o elaborarea planului strategic al instituţiei pe următorii patru ani. În acest scop s-a efectuat o analiză a situaţiei curente, fiind identificate necesităţile de dezvoltare instituţională şi conturate domeniile de activitate, inclusiv cele noi ca urmare a sarcinilor impuse de legislaţia electorală. Comisia Electorală Centrală a aprobat planul strategic pentru perioada 2012-2015 în care sînt expuse direcţiile prioritare de dezvoltare a instituţiei, obiectivele şi acţiunile ce urmează să fie realizate. În cuprinsul Raportului sînt prezentate aspectele esenţiale ale activităţii Comisiei Electorale Centrale cu reliefarea problemelor şi priorităţilor asupra cărora şi-a concentrat atenţia pe parcursul anului 2011.
În scopul perfecţionării procedurilor electorale şi al aplicării uniforme a normelor de drept electoral, precum şi ca urmare a operării modificărilor la Codul electoral1, prin adoptarea unor legi de modificare şi completare a acestuia2, CEC a elaborat noi regulamente şi instrucţiuni şi le-a ajustat pe cele existente. Astfel, în perioada aprilie-iunie 2011, au fost elaborate şi adoptate 5 regulamente şi instrucţiuni, după cum urmează:
Tot în această perioadă CEC a operat modificări şi completări în 10 regulamente şi instrucţiuni adoptate anterior. În vederea explicării procedurilor electorale şi în scopul aplicării lor uniforme CEC a emis 13 circulare pe care le-a transmis organelor electorale şi altor autorităţi implicate în organizarea alegerilor. Necesitatea emiterii circularelor a fost determinată de adresările sistematice venite la Comisie din partea subiecţilor interesaţi care solicitau explicaţii privind modul de îndeplinire a prevederilor legale, inclusiv în vederea evitării interpretărilor arbitrare a acestora. S-a dat răspuns detaliat privind înregistrarea/anularea înregistrării concurenţilor electorali, efectuarea agitaţiei electorale, acreditarea observatorilor, exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor locale etc. Dispoziţiile Codului electoral care poartă un caracter general şi nu reglementează în detaliu procedurile electorale, precum şi acele norme care conţin prevederi contradictorii vor fi sistematizate cu scopul elaborării şi înaintării propunerilor de modificare a legislaţiei electorale.
În scopul executării Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova, nr. 51 din 31 martie 2011, prin care a fost stabilită data de 5 iunie 2011 pentru desfăşurarea alegerilor locale generale, şi în vederea bunei organizări a acestora, Comisia Electorală Centrală a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor prevăzute de Codul electoral privind efectuarea alegerilor. Programul a reflectat principalele acţiuni ale Comisiei şi ale altor subiecţi electorali ce urmau a fi realizate în perioada electorală cu respectarea cadrului normativ şi termenelor stabilite de legislaţie. Asigurarea mijloacelor financiare pentru desfăşurarea alegerilor şi raportarea cheltuielilor În vederea realizării prevederilor legale privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale generale, Comisia a aprobat şi prezentat Guvernului Devizul de cheltuieli8 în sumă de 58 262 251 lei, dintre care 46 609 800 lei au constituit cheltuieli prevăzute pentru achitarea recompenselor funcţionarilor electorali, inclusiv contribuţiile asigurărilor obligatorii, şi 11 652 451 lei pentru tipărirea documentelor electorale, inclusiv a buletinelor de vot, combustibil, rechizite de birou, alte servicii. Concurentul electoral poate deschide la bancă un cont cu menţiunea „Fond electoral”, virînd în el mijloace financiare proprii, sume băneşti primite de la persoane fizice şi persoane juridice din ţară, iar plafonul mijloacelor ce pot fi virate în fondul electoral al concurentului electoral se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală. Acest plafon a fost stabilit prin hotărîrea Comisiei9, după cum urmează: - pentru partide, organizaţii social-politice şi blocuri electorale – 22 142 345 lei; - pentru candidaţii independenţi de toate nivelurile – reieşind din normativul de 50 eurocenţi pentru un alegător din circumscripţia respectivă. Conducîndu-se de Codul electoral, Legea cu privire la partidele politice şi Regulamentul privind finanţarea campaniilor electorale şi a partidelor politice, concurenţii au prezentat Comisiei (în cazul candidaţilor independenţi – organului electoral inferior) rapoarte privind mijloacele lor financiare, inclusiv cheltuielile efectuate în campania electorală pentru alegerile locale generale din 5 iunie şi, respectiv, cel de-al doilea tur de scrutin din 19 iunie, şi privind sursele din care au provenit aceste mijloace. În urma verificării rapoartelor, s-a constatat că veniturile şi cheltuielile reflectate în ele au corespuns cu datele trimise de băncile în care concurenţilor electorali le-au fost deschise conturi cu menţiunea „Fond electoral”. Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrea sa10, a luat act de rapoartele financiare ale concurenţilor electorali şi a aprobat Raportul financiar de totalizare privind veniturile şi cheltuielile concurenţilor electorali în alegerile locale generale: la venituri în sumă de 36 962 962 lei, la cheltuieli – 36 897 012 lei, inclusiv în turul doi de scrutin: la venituri – în sumă de 5 350 995 lei şi la cheltuieli – în sumă de 5 399 860 lei. Au prezentat informaţii privind veniturile şi cheltuielile efectuate 17 formaţiuni politice care şi-au deschis conturi bancare, iar 5 partide nu au deschis conturi şi respectiv nu au transmis rapoarte financiare. Dintre candidaţii independenţi şi-au prezentat rapoartele 97 persoane. 1715 candidaţi independenţi au declarat că nu au deschis conturi bancare cu menţiunea „Fond electoral” şi nu au efectuat operaţiuni financiare.
Circumscripţiile electorale constituie unitatea electorală administrativă în care se organizează şi se desfăşoară alegerile. În scopul bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor şi în conformitate cu Legea nr. 764-XV din 27 decembrie 200111, Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrea sa12, a constituit 37 circumscripţii electorale care corespund hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, UTA Găgăuzia, municipiilor Chişinău şi Bălţi, inclusiv circumscripţiile electorale municipală Bender şi pentru localităţile din stînga Nistrului. După ce au fost constituite circumscripţiile electorale, Comisia a creat 35 consilii electorale de circumscripţie de nivelul al doilea, fiecare consiliu fiind alcătuit din 9 membri, în cazul municipiului Chişinău – 11 membri. În aceste consilii au activat în total 313 persoane, dintre care femei – 144, licenţiaţi în drept – 153, licenţiaţi în administraţia publică – 21. Consiliile electorale de circumscripţie de nivelul al doilea au constituit 896 circumscripţii şi consilii electorale orăşeneşti (municipală Comrat), săteşti (comunale). Într-o circumscripţie electorală se organizează una sau mai multe secţii de votare în funcţie de numărul de locuitori care locuiesc pe teritoriul ei. Secţiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie în localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor), şi cuprind cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători13. Circumscripţiile electorale au fost divizate în 1955 secţii de votare, respectiv au fost constituite tot atîtea birouri electorale. În localităţile în care pentru desfăşurarea alegerilor se formează o singură secţie de votare, consiliul electoral de circumscripţie de nivelul întîi îndeplineşte şi atribuţiile biroului electoral al secţiei de voatre. Din cele 896 de circumscripţii electorale de nivelul întîi create, 495 au îndeplinit şi atribuţiile biroului. În componenţa organelor electorale inferioare au fost antrenaţi mai mult de 21 400 funcţionari.
Organele electorale inferioare se constituie dintr-un număr impar de membri, din cel puţin 5 şi cel mult 11 persoane, conform prevederilor legale. În cazul în care numărul de membri desemnaţi nu este suficient, numărul rămas se completează de Comisia Electorală Centrală, din Registrul funcţionarilor electorali. Pentru a asigura organele electorale cu personal calificat, cu o bună pregătire profesională şi experienţă în domeniu, CEC a iniţiat procesul de creare a Registrului funcţionarilor electorali, care este un sistem computerizat de evidenţă la nivel naţional a funcţionarilor electorali. În legătură cu aceasta şi întru respectarea prevederilor legale a fost aprobat regulamentul “Cu privire la Registrul funcţionarilor electorali”14. În prezent, Registrul este constituit din 11 compartimente şi conţine date cu caracter personal ale funcţionarilor electorali. Accesul la el este restricţionat, iar păstrarea şi transmiterea informaţiei se efectuează în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare. Scopul Registrului este ţinerea evidenţei funcţionarilor electorali din rîndul cărora Comisia selectează candidaturile pentru a le propune în calitate de membri ai organelor electorale inferioare. Candidaturile pentru fiecare unitate administrativ-teritorială se transmit de CEC consiliului electoral de circumscripţie, la solicitarea acestuia. Pentru alegerile locale generale Registrul a fost creat din rezerva funcţionarilor electorali, deţinută de CEC, care au participat la organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din anii precedenţi şi în baza propunerilor din partea consiliilor locale şi Adunării Populare a Găgăuziei. În baza de date a Registrului au fost înscrise circa 8 900 persoane, dintre care circa 80% au fost ulterior desemnate în calitate de membri ai consiliilor/birourilor electorale. Practica alegerilor locale generale a arătat că utilizarea Registrului permite completarea consiliilor şi birourilor electorale cu persoane competente şi bine instruite.
Prin hotărîrea Consiliului electoral al circumscripţiei electorale raionale Dubăsari nr. 15 a fost constituită secţia de votare nr. 3 în comuna Corjova a raionului Dubăsari. Secţia a fost amplasată în incinta gimnaziului din localitate. Ulterior, ţinînd cont de faptul că pe parcursul ultimilor ani autorităţile neconstituţionale de la Tiraspol au blocat prin aplicarea forţei participarea alegătorilor din această localitate la scrutine, de asemenea că au fost întreprinse acţiuni agresive în anul 2011, Comisia Electorală Centrală a modificat, prin hotărîrea sa15, hotărîrea consiliului, transferînd sediul biroului electoral al secţiei de votare nr. 3 din gimnaziul aflat în satul Corjova în incinta primăriei Cocieri, r-nul Dubăsari. În ziua de 5 iunie Comisariatul de poliţie al raionului Dubăsari a informat Comisia că în jurul orei 06.00 un grup de persoane a blocat circulaţia unităţilor de transport şi a cetăţenilor pe traseul Dubăsari – Corjova. Aceste acţiuni au fost calificate ca îndreptate să împiedice desfăşurarea alegerilor locale generale în Corjova şi Cocieri. Potrivit aceleiaşi informaţii, în jurul orei 06.40 circulaţia a fost permisă, însă în apropierea hidrocentralei or. Dubăsari a fost amplasat un post al aşa-zisei „miliţii transnistrene”, care verifica unităţile de transport ce se deplasau în ambele direcţii. Incidentul nu a afectat buna desfăşurare a procesului electoral în această zonă. O situaţie similară s-a creat şi în alte localităţi aflate în stînga Nistrului. Autorităţile administraţiei publice din comuna Chiţcani, din satele Cremenciug şi Gîsca ale raionului Căuşeni au blocat constituirea organelor electorale şi asigurarea participării cetăţenilor Republicii Moldova la alegeri. Comisia Electorală Centrală, prin hotărîrea sa16, a stabilit că cetăţenii din comuna Chiţcani (din componenţa căreia fac parte satele Chiţcani, Mereneşti şi Zahorna) şi din satele Cremenciug şi Gîsca, unde nu au fost constituite consilii electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare, au dreptul să participe la alegerile Consiliului raional Căuşeni, prezentîndu-se la secţiile de votare nr.23, Copanca şi nr.26, Fîrlădeni. Notă: Informaţia privind constituirea consiliilor şi birourilor electorale pentru alegerile locale generale din 5 iunie 2011 este prezentată în anexa nr. 1. Asigurarea organelor electorale cu materialele necesare
Pentru alegerile locale generale au fost aprobate noi modele ale documentelor electorale. Comparativ cu cele folosite la alegerile anterioare acestea au fost îmbunătăţite, conţinutul unor formulare a fost detaliat, alte documente au fost ajustate pentru a corespunde cerinţelor specifice alegerilor locale generale. S-au operat modificări în: listele electorale, procesele-verbale privind rezultatele alegerilor, rapoartele asupra activităţii organelor electorale inferioare, formularele speciale de numărare a voturilor etc. Aceste documente au fost multiplicate la tipografie şi distribuite de Comisia Electorală Centrală tuturor consiliilor electorale de nivelul al doilea, care le-au împărţit respectiv celor subordonate lor. Conform calculelor efectuate, pentru alegerile locale generale a fost tipărit un număr de circa 2 mln. 300 mii ex. de documente electorale, inclusiv 1.400.000 de invitaţii la votare. Aceste materiale au fost repartizate în cadrul seminarelor organizate înainte de alegeri, ceea ce a permis asigurarea deplină şi în termen a consiliilor şi birourilor electorale cu documentele şi materialele necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor. Notă: Informaţia privind tirajul documentelor electorale tipărite pentru alegerile locale generale din 5 iunie 2011 este prezentată în anexa nr. 2. Prin hotărîrea CEC a fost aprobat modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire a buletinelor de vot 17 . CEC a decis ca buletinul de vot pentru alegerea consiliului municipal Comrat, UTA Găgăuzia, să fie tipărit sub formă de broşură, deoarece conţinea 87 candidaţi şi lungimea lui ar fi atins 203 cm, fapt ce ar fi cauzat incomodităţi atît alegătorilor, cît şi funcţionarilor electorali18. Broşura-buletin a fost tipărită în 19.198 ex. conform numărului de alegători înscrişi în listele electorale de bază pe municipiul Comrat. Cele mai mici ca dimensiune buletine de vot pentru funcţia de primar, cu un singur candidat, au fost tipărite pentru satul Caracuşenii Vechi şi comuna Halahora de Sus din raionul Briceni, de asemenea pentru satul Iujnoie din raionul Cahul. Buletinele pentru alegerea consilierilor în consiliile de nivelul al doilea au avut cel mai puţin 6 candidaţi (pentru consiliile raionale Teleneşti, Şoldăneşti şi Donduşeni) şi cel mult 30 - 33 candidaţi (30 pentru consiliul municipal Bălţi şi 33 pentru consiliul municipal Chişinău). Buletine cu un singur candidat la funcţia de consilier în consiliul de nivelul întîi au fost tipărite pentru satul Codrul Nou din raionul Teleneşti. Buletinele au fost confecţionate la 3 tipografii din Chişinău. Selectarea tipografiilor s-a făcut ţinînd cont de posibilităţile de executare a volumului necesar de material tipărit şi cel mai mic preţ per buletin. În total au fost tipărite 9.414.107 buletine de vot, dintre care 7.519.839 pentru primul tur de scrutin şi 1.894.269 pentru turul al doilea de scrutin/votarea repetată. Preţul total al buletinelor de vot a constituit 2.579.973 lei cu un preţ mediu unitar de circa 0,31 lei/bucata pentru primul tur şi cca 0,15 lei/bucata pentru turul al doilea de scrutin/votarea repetată.
În conformitate cu prevederile legale, confecţionarea ştampilelor pentru activitatea consiliilor şi birourilor electorale, precum şi pentru realizarea procedurii de votare a fost asigurată de către Comisia Electorală Centrală, care este responsabilă de stabilirea modelului şi distribuirea nemijlocită a ştampilelor şi tuşierelor. În acest scop Comisia Electorală Centrală a adoptat o hotărîre privind distribuirea stampilelor electorale către consiliile electorale de circumscripţie şi birourile electoralele ale secţiilor de votare19. Ştampilele electorale au fost transmise, prin act de predare-recepţionare, preşedinţilor consiliilor electorale de nivelul al doilea. Ulterior, aceştia le-au distribuit birourilor electorale ale secţiilor de votare. În total au fost transmise cca 22 850 de ştampile electorale. Din cauză că fuseseră pierdute sau deteriorate au fost confecţionate suplimentar, pînă în ziua alegerilor, 3 ştampile (de cauciuc şi metal) pentru 2 consilii şi un birou electoral. După încheierea perioadei electorale, nu au fost returnate 185 ştampile, care au fost declarate pierdute: 1 ştampilă de cauciuc al consiliului electoral de nivelul întîi, 2 ştampile de cauciuc şi 5 ştampile de metal ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, 92 de ştampile cu menţiunea ,,Anulat”, 32 ştampile ,,Retras” şi 53 ştampile ,,Votat”. Desemnarea şi înregistrarea candidaţilor la funcţii elective Potrivit prevederilor legale20, numărul de consilieri locali se stabileşte în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii administrativ-teritoriale la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, conform datelor statistice. Comisia Electorală Centrală a solicitat de la Biroul Naţional de Statistică numărul locuitorilor pe unităţi administrativ-teritoriale de nivelul I şi II. În baza datelor primite a fost stabilit numărul funcţiilor elective pentru fiecare consiliu local, această informaţie fiind expediată autorităţilor APL şi plasată pe site-ul CEC. Este de menţionat că numărul populaţiei în 2011 a fost mai mic decît în anul 2007, ceea ce a condus la micşorarea numărului de consilieri în consiliile de nivelul al doilea - cu 2 persoane, iar în consiliile de nivelul întîi – cu 22 persoane. Astfel, pentru alegerile din 5 iunie 2011 au fost alese 12.649 de persoane în funcţii eligibile, după cum urmează:
În campania electorală pentru alegerile locale generale au participat 21 formaţiuni politice, inclusiv un bloc electoral şi 1.882 candidaţi independenţi. În premieră, a fost implementat blocul de funcţii al SIAS “Alegeri” – modulul „Concurenţii”, care a permis evidenţa electronică a candidaţilor la funcţiile de primar şi consilier în ambele niveluri şi astfel să dispunem de aceste date statistice. Consiliile electorale de circumscripţie de nivelul al doilea au înregistrat în total 62.075 candidaţi, precum urmează:
Prezentăm în tabelul de mai jos informaţia privind numărul de candidaţi înregistraţi în calitate de concurenţi electorali şi numărul aleşilor locali în urma alegerilor locale generale din 5 iunie 2011, inclusiv turului al doilea de scrutin şi votării repetate.
Yüklə 0,78 Mb. Dostları ilə paylaş:
|