Raport cu privire la activitatea serviciului de asistenţĂ psihopedagogică simestrul I 2016 aprobat șef dge ștefan Vodă R. Burduja 2016 2016

Parteneriate existente (de specificat):

Nr. ctr.	Organele/structurile raionale/municipale din domeniile:
	Educaţie	Ocrotirii sănătăţii	Asistenţei sociale	Autorităţi publice		Juridic	ONG-uri	Alte structuri/ institutţii
				centrale	locale
1	DGE	Centrul de Sănătate	Centre Comunitare	Consiliul Raional	Primării	Inspectoratul de poliție Ștefan Vodă	LUMOS	AO Soroptimiste
2	IÎ	Comisia pentru Evaluarea Vitalității și Capacității de Muncă	Direcția Asistență Socială și protecția Familiei și a Copilului	Comisia pentru Protecția Copilului Aflat în Dificultate			CFPS	AO Familie Sănătoasă
3	CRAP						KEYSTONE	Generație Sănătoasă
4	ME						Kultur Kontact	Concordia (s.Tudora
5	IȘE						Terre des Homes
6	SAP din alte raioane						AO Femee și Copil
7							Pas cu pas

2. 
   Activităţi desfăşurate în comun cu partenerii Serviciului (specificați organizația, structura, etc.):
   

Nr. ctr.	Organe/ structuri raionale/ municipale din domeniile	Activităţi realizate în comun cu partenerii Serviciului
		Seminar	Masă rotundă	Atelier de lucru	Şedinţe de lucru	Alte activităţi (specificaţi)
1.	Educaţie	DGE, IÎ, CRAP, IȘE	IÎ	IÎ	IÎ
2.	Ocrotirii sănătăţii				CS
3.	Asistența Socială				CC
4.	ONG	LUMOS Kultur Kontact Terre des Homes AO Femee și Copil Pas cu pas	KEYSTONE LUMOS	LUMOS	LUMOS
	…					donație

3. 
   Promovarea Serviciului de asistenţă psihopedagogică:
   

• 
  Scopul este de a promova educația incluzivă, pentru a beneficia de serviciile de suport oferite, pentru participărea tuturor copiilor la învățămîntul general, oferind șanse egale la educație.
  
• 
  Date/Activități de promovare:
  

Forma de promovare	Nr. de activităţi	Materiale realizate
Informare/Comunicare	12	Comunicări orale
Sensibilizare publică	4	Ziua ușelor deschise a CREI
Diseminare bune practici
Participare în diverse grupuri de lucru	2	Participarea în grupul de lucru din domeniul sănătății și a Asistenții Sociale - Materiale informative despre activitatea SAP
Comunicări în mass -media: TV Radio Publicaţii	8 4	Pagina Web a Consilului Raional Ștefan Voidă Articole în Ziarul local
Alte activităţi
Total	30

VII. MONITORIZARE:

Nr/or	Criterii de Monitorizare	Descriere
1.	Monitorizarea activității CREI: Număr total de CREI în raion/municipiu Număr de CREI în instituțiile de învățămînt preșcolar și în instituțiile de învățămînt general Număr de CREI deschise în anul curent % instituțiilor de învățămînt general din raion în care funționează CREI Numărul total de copii care frecventează CREI Numărul copiilor cu CES care frecventează CREI Număr vizite de monitorizare a activității CREI realizate de specialiștii SAP Calitatea serviciilor prestate de CREI	Din 28 de instituții preuniversitare 18 instituții dețin CREI, iar în 3 instituții sunt creat clase adaptate, aproximativ 64% din numărul total de instituții. În raion activează 30 instituții de învățămînt preșcolar dintre care numai 1 deține CREI. În 18 CREI din instituții preuniversitare beneficiază de asistență din partea CDS 301 elevi cu CES. Pe parcursul acestui semestru am efectuat vizite de monitorizare în 14 CREI din instituțiile preuniversitare. Calitatea serviciilor prestate în CREI sunt la nivel mediu. Este îmbucurător faptul că prin implicarea activă a CDS și funcționării CREI s-a schimbat atitudinea celorlalte cadre didactice din instituțiile preuniversitare față de Educația Incluzivă. Fiecare copil cu CES dispune de un dosar personal completat conform metodologiei de funcționare a CREI. Cadrele didactice tratează copiii în mod egal. Implicarea sistematică a copiilor cu CES în activități instructive și educative. Acceptarea copiilor cu CES de către colegii din clasă, în cadrul activităților de grup
2.	Monitorizarea activității CDS: Număr unități și număr personal angajat în calitate de CDS în raion/municipiu (de specificat în cîte instituții de învățămînt) Număr unități și număr personal CDS în instituțiile de învățămînt preșcolar și în instituțiile de învățămînt general % instituțiilor de învățămînt preșcolar în care activează CDS % instituțiilor de învățămînt general din raion în care activează CDS Număr ședințe de supervizare realizate de specialiștii SAP cu CDS	În raion la moment activează 23.5 unități de CDS, 22.5 unități în instituțiile de învățămînt general și 1 unitate în instituțiile de învățămînt preșcolar. Acest număr de unități repartizat la 25 de persoane. În 75% din instituțiile de învățămînt general și 3% din instituțiile de învățămînt preșcolar activează CDS. Pe parcursul acestui semestru am monitorizat activitatea CDS din 14 instituții de învățămînt asistînd la 26 lecții.
3.	Monitorizarea activității CMI: Număr ședințe de supervizare și monitorizare realizate cu membrii CMI Număr fișe de monitorizare a activității CMI și a procesului EI în instituțiile de învățămînt din raion/municipiu Număr de PEI elaborate Număr de PEI revizuite % activităților planificate în PEI realizate în conformitate cu perioada stabilită	La moment în raion funcționează 57 de CMI, 27 în instituțiile preuniversitare și 30 în instituțiile preșcolare. Pe parcursul acestui timp am monitorizat 14 CMI din instituțiile preuniversitare și 7 în instituțiile preșcolare. Conform numărului de copii evaluați și reevaluați fiecare copil deține un PEI și respective fiecare PEI a copiilor reevaluați este revizuit.
	Monitorizarea activității CD: Gradul de respectare a recomandărilor din Raportul de evaluare complexă a dezvoltării copilului Gradul de corelare a tehnologiilor educaţionale, curriculei, materialelor didactice etc. cu nivelul de dezvoltare a copilului şi nevoile de învăţare % de realizare a activităților planificate Gradul de respectare a indicațiilor metodice în dependență de cerințele educaționale ale copilului Nivelul utilizării experienței individuale și a achizițiilor anterioare de învățare ale copilului Utilizarea metodelor active în activitățile de învățare	În urma monitorizării instituțiilor de învățămînt general și asistării la ore pot să menționez că recomandările din Raportul de evaluare complexă a dezvoltării copilului sînt respectate partial. În mapele CD cu planificările de lungă durată sunt prezente curriculele modificate după care studiază copiii cu CES, însă mai puțin se utilizează. Cadrele didactice din treapta primară au folosesc materiale didactice în concordanță cu nevoile specifice ale copiilor, la treapta gimnazială acest lucru este mai puțin vizibil; Asigurarea participării tuturor copiilor la activitățile desfășurate în funcție de potențialul individual a fost la nivel; Pe parcursul lecțiilor CD utilizează diverse forme de organizare a activităților care implică activ copiii în procesul de cunoaștere, dar uneori copii cu CES sînt lăsați în umbra.
4.	Evaluarea progreselor școlare: Numărul activităților de evaluare planificate și realizate în conformitate cu PEI Notarea copiilor cu CES conform deciziei Consiliului profesoral Nivelul de transparență a criteriilor și a procedurilor de evaluare % de realizare a asistenței specializate, terapiilor specifice prevăzute în PEI Gradul de informare al părinților privind progresul școlar realizat de către copil	La finele primului simestru a anului școlar conform PEI-ului toți copiii sunt evaluați de a identifica progresul școlar, astfel completînduse fișa de monitorizare a progresului școlar. La finele anului de studii fiecare copil cu CES care a împlinit un an de la evaluarea complexă și multidisciplinară sunt reevaluați întocminduli-se rapoartele de reevaluare. Pe parcursul anului se mai efectuiază evaluări/reevaluări la alte tipuri de solicitări cum ar fi de a scoate copilul din asistență, etc. Notarea copiilor cu CES se efectuiază conform baremului de notare după performanțele atinse din curricula modificată. De fiecare dată –strict evaluarea copilului se realizează în prezența părintelui/reprezentantului legal. În caz contrar părintele scrie o cerere precum ca evaluarea să se realizeze în lipsa lui. În acest caz la evaluare este prezent învățătorul /dirigintele de clasă. Astfel evaluarea realizînduse transparent și totodeată părintele este informat despre progresul școlar al copilului.
5.	Realizarea activităților extracucurriculare: Numărul de activități extracurriculare realizate, cu încadrarea copiilor cu CES Numărul copiilor cu CES care participă la activitățile extracurriculare	Ținînd cont de principiul nondiferențierii din programul de implementare a EI, copiii cu CES sunt incluși în toate activitățile extrașcolare ce se realizează în instituție
6.	Număr cazuri monitorizate de reintegrare a elevilor din instituţiile rezidenţiale şi speciale, în instituţiile din comunitate	Pe parcursul acestui timp în raion nu a fost reintegrat nici un copil din instituţiile rezidenţiale şi speciale.
7.	Existența bazei de date electronice și imprimate, segregate pe anumite variabile (gen, vîrstă, categorie CES, formă de incluziune etc.)	SAP deține o bază de date conform cerințelor enumerate și este completată periodic (semestrial și anual)
8.	Existența schimbului de date și informații între instituții și autorități privind prestarea serviciilor educaționale, sociale și medicale și beneficiarii acestora	După cum am menționat în capitolele anterioare, SAP are parteneriate din diverse domenii și la necessitate facim schimb de date, informații ținîndu-se cont de principiul confidențialității.

VIII. ANALIZA SWOT a activităţii Serviciului raional/municipal de asistenţă psihopedagogică:

Puncte tari	Puncte slabe
Asigura participarea la educatie a tuturor copiilor, promovand diversitatea si egalitatea; Formarea cadrelor didactice din perspectiva educaţiei incluzive. Strategia curriculara tine seama de diversitatea copiilor; Accepta ideea ca orce copil poate invata; Promoveaza atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere firească a raporturilor dintre copii cu cerințe educaționale speciale şi copii tipici. Prezența Centrelor de resurse amenajate în instituții, unde se realzează asistența educațională dar și psihologică; Dezvoltarea capacităţilor și cuoștințelor cadrelor didactice în domeniul psihologiei copiilor cu cerințe educaționale speciale; și adoptarea de către aceștea a unor metode adecvate pentru o educaţie incluzivă; Colaborare eficientă între cadrele didactice şi cadrele didactice de sprijin. Colaborare intersectorială pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă copiii cu CES din comunitate.	• Integrarea copiilor se face fara a realiza conditii egale; • Indiferența educatori pentru informare si perfectionare în domeniul Educației Incluzive; • Adesea diferentele sunt vazute intr-o maniera negativa, devenind sursa de conflict si justificare a discriminarii; • Curriculele individualizate nu corespund intotdeauna nevoilor individuale de valorizare si potentare ale fiecarui copil; • Copiii si parintii nu cunosc si nu sunt informati despre drepturile lor. Lipsa/insuficienţa specialiștilor psihologi în instituții de învățămînt preuniversitar și preșcolar, respectiv Insuficienţa asistenţei psihologică pentru copii cu CES; Modul nesănătos de viaţă, neglijarea copiilor cu CES de către familie, protecţia insuficientă împotriva neglijării şi abuzului; Atitudine indiferentă a părinţilor elevilor cu CES faţă de procesul educaţional în care este implicat copilul lor.
Oportunități	Amenințări
• Reducerea riscului de marginalizare şi excluziune socială a copiilor cu diferite dizabilităţi sau de diferite etnii. • Ofera fiecarui copil “diferit” posibilitatea de-a invata si a se dezvolta deoarece interactioneaza cu ceilalti copii. • Dezvoltarea abilităţilor necesare pentru a face faţă exigenţelor instructiv - educative in vederea integrării cu şanse egale alături de ceilalţi copii in sistemul scolar. • Copiii si parintii au posibilitatea sa-si cunoasca drepturile. Instruirii și formări specializate pentru colaboratorii SAP și ulterior pentru CDS și psihologi școlari, în asistența copiilor cu autism, dezabilități de vedere și auz, alte tulburări specifice și asociate; Suport metodic şi material din partea Organizaţiilor internaţionale Existenţa sistemului de protecţie socială de care beneficiază persoanele cu dizabilităţi; Elaborarea politicilor de colaborare transfrontalieră, intersectorială, responsabilizarea structurilor de diferit nivel.	• Atitudini si practici retrograde ale cadrelor didactice {refuzul diversitatii} ; • Reticenta si lipsa de interes pentru copiii aflati in dificultate sau de alte etnii ; • Saracia si marginalizarea unor familii ; • Lipsa specialistilor (psihologilor școlari) in consilierea parintilor, copiilor si cadrelor didactice din instituțiile de învățămînt ; Condiţii generale de infrastructură incompatibile cu necesităţile persoanelor cu dizabilităţi; Copiii cu dizabilităţi, chiar şi atunci cînd sunt plasaţi în şcolile generale, au riscul de a abandona şcoala; Temeri ale părinţilor celorlalţi elevi faţă de diminuarea calităţii procesului educaţional; Lipsa resurselor (persoane, timp) pentru asistență psihologică după necesitate pentru familie şi copil; Lipsa timpului a specialiștilor SAP pentru autoinstruire şi efectuarea la un nivel ridicat de calitate a tuturor acţiunilor planificate.

IX.Concluzii generale:

Procesul de implimentare și promovare a Educației Incluzive presupune conjugarea eforturilor mai multor persoane. Ca efortul depus să fie cel scontat, adică în beneficiul copilului cu CES, este imperios necesar ca între toţi actorii din procesul educațional implicați să fie stabilite relaţii de colaborare eficientă şi să existe o comunicare constructivă şi un respect reciproc. Educaţia incluzivă în şcoală presupune o folosire adecvată a resurselor umane, materiale şi metodologice, în favoarea tuturor copiilor, în aşa fel încât fiecare să înveţe şi să se dezvolte.

Pot sintetiza că educaţia pentru toţi devine coerentă dacă se bazează pe educaţia incluzivă şi dacă se defineşte ca:

• educaţie de calitate; • eficienţă; • responsabilitate; • pluridisciplinaritate; • proces complex; • strategie de respectare a drepturilor; • evidenţiere a valorii individuale umane.

X. Dificultăți și impedimente:

• 
  Un impediment major care face dificilă activitatea psihologului din cadrul SAP este lipsa de
  

specialiști psihologi din instituțiile de învățămînt preuniversitar care ar putea realiza ședințe de asistență psihologică cu toți copiii și cu copiii cu cerințe educaționale speciale. În așa mod specialiștii serviciului se deplasează permanent în localităţile raionului pentru a oferi consiliere psihologică, în condițiile în care, deocamdată, numărul de psihologi școlari este mult prea mic, aceștia nefiind prezenți în toate instituțiile de învățământ preuniversitar.

• 
  Fluctuaţia cadrelor didactice de sprijin, inexistenţa centrelor de resurse la instituţiile preşcolare, de
  

unde ar trebui să înceapă, de fapt, educaţia incluzivă.

• 
  Pe lângă cele menţionate, mai consider drept probleme majore în implementarea
  

educaţiei incluzive lipsa motivaţiei şi, de aici, rezistenţa opusă de unele cadre didactice cerinţei de a lucra la elaborarea planurilor individualizate calitative, conform posibilităţilor elevilor. Dar mai este vorba aici şi de împotrivirea care vine din partea unor părinţi în vederea instruirii copiilor lor după un plan individual.

• 
  Respingerea de către cadrele didactice a copiilor cu CES;
  
• 
  Lipsa măiestriei pedagogice;
  
• 
  Analfabetizarea părinților;
  
• 
  Neacceptarea de către părinți că copii lor sunt cu CES;
  
• 
  Lipsa profesionalismului în activitatea cu copiii cu CES;
  
• 
  Pregătirea insuficientă a CDS în lucrul cu copiii cu CES.
  

XI. Perspective şi priorităţi:

Pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor prestate și a îmbunătăți accesul persoanelor cu dizabilități la alte servcii sociale este necesar de întreprins următoarele acțiuni:

• 
  Oferirea suportului metodologic părinţilor/reprezentanților legali despre necesitățile copiilor cu dizabilități.
  
• 
  Acordarea sprijinului informaţional psihopedagogic cadrelor didactice, părinţilor, desfășurarea și promovarea practicilor incluzive şi contribuirea la formarea politicilor şi culturii incluzive în şcoală.
  
• 
  Formarea continuă a psihologilor școlari/preșcolari din instituțiile de învățămînt preuniversitare și preșcolare pe probleme de adaptare, comportament, succes/insucces școlar, orientare profesională etc.
  
• 
  Participarea la cursuri de perfecționare în calitate de cursant sau formator oferite de ME, CRAP, DGE, alte instituții cu practici incluzive, ONG-uri.
  
• 
  Masă rotunda cu specialiștii Serviciului de Asistență Psihopedagogică din alte raioane ale republicii în vederea schimbului de experiență în activitatea SAP.
  
• 
  Dezvoltarea parteneriatelor constructive în promovare Educaţiei Incluzive;
  
• 
  Asistență educațională centrată pe copil;
  
• 
  Organizarea și promovarea activităților de prevenire a eșecului școlar al copiilor cu CES;
  
• 
  Realizarea activităților de sensibilizare a opiniei publice în domeniul protecției drepturilor copilului, educației incluzive, diseminare a experienței avansate în domeniu.
  
• 
  Autoinstruire, participarea la stagii de formare în domeniul educaţiei incluzive, participarea la cursuri de perfecționare în calitate de cursant sau formator oferite de ME, CRAP, DÎ, alte instituții cu practici incluzive
  

Şef SAP____________________________________________

Data realizării Raportului______________________________

Semnătura:_________________________________________