Raport la studiul de impact

3. Deşeuri

În perioada de construcţie a obiectivului vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

• 
  resturi vegetale de la curăţirea terenului şi material de decopertare rezultat în urma săpăturilor – care va fi depozitat separat şi va fi utilizat la operaţii de nivelare a platformei, pentru refacerea terenurilor afectate de lucrările de realizare sistemului de canalizare, cantitatea în exces fiind utilizată pentru reabilitarea calităţii solurilor în zone cu fertilitate redusă.
  

• 
  deşeuri provenite din materiale de construcţie ca urmare a activităţii de construcţii şi montaj - constă în principal din ambalajele echipamentelor ce urmează a fi montate, capete de conducte PEID, PVC, conducte metalice, conductori. Deşeurile vor fi depozitate în containere special destinate pentru categorii: oţel, hârtie, plastic, etc. Ridicarea acestor containere se va face de către firme autorizate în recuperarea şi valorificarea lor.
  

Deşeurile din construcţii vor fi evacuate pe măsura producerii lor. Se recomandă acoperirea lor cu prelată pe perioada transportului şi umectarea pe perioada depozitării şi manipulării

• 
  deşeuri menajere provenite de la personalul muncitor;
  

După punerea în funcţiune a terminalului, se vor obţine următoarele tipuri de deşeuri :

• 
  deşeuri menajere rezultate de la personalul de la instalaţie, în cantitate de cca. 5 kg/zi, care vor fi colectate în eurocontainere amplasate în locuri special amenajate şi care vor fi ridicate de către un agent economic autorizat pe bază de contract de prestări servicii privind Încărcarea, colectarea, ridicarea, transportul, depozitarea gunoiului menajer şi industrial netoxic.
  
• 
  Cărbunele activ uzat va fi valorificat ca şi combustibil solid.
  
• 
  Şlamul rezultat de la curăţirea rezervoarelor (odată la 4 ÷ 5 ani) şi a separatorului de produse petroliere va fi evacuat pe bază de contract de către un agent economic specializat în astfel de operaţii.
  

Tabelul 3.1

Managementul deşeurilor

Denumirea deşeului*)	Cantitatea prevăzută a fi generată	Starea fizică (solid– S, lichid – L semisolid -SS	Codul deşeului*)	Codul privind principala proprietate periculoasă**)	Codul clasificării statistice***)	Managementul deşeurilor - cantitatea prevăzută a fi generată (t/an)
						Valorificată	Eliminată	Rămasă în stoc
Deşeuri menajere	1-2 kg / zi / persoană	S	15 01		Deşeuri menajere	-	1	0
Cărbune activ	6 m^3	S	16.08.02			6 mc odată la 2 – 4 ani	6 mc odată la 2 - 4 ani	0
Reziduuri de la curăţarea rezervoarelor	40mc	SS	05 01 03		-	Curăţirea rezervoarelor se va face oadtă la 4-5 ani de către un agent local autorizat din punct de vedere al mediului pentru efectuarea acestor activităţi

*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestionării deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase cu modificările şi completările ulterioare

**) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 şi modificată cu Legea 27/2007 privind aprobarea OUG nr. 61/2006 de modificare şi completare a OUG nr. 78/2000.

***) La data apariţiei legislaţiei care reglementează clasificarea statistică

4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestuia

Activităţile principale şi auxiliare care se vor desfăşura în cadrul terminalului nu sunt generatoare de ape uzate tehnologice, reziduuri tehnologice sau deşeuri periculoase, care să ducă la poluarea mediului înconjurător.

4.1 Apa

Hidrologie

Terminalul de prodse petroliere este amplasat, în BH DUNĂRE, cod XIV-1.000.00.00.00.0, fluviul Dunărea la 5 km nord de acesta.

Din punct de vedere geografic, amplasamentul se încadrează în unitatea geomorfologică Câmpia Română, mai precis Câmpia Burnasului

Cel mai important curs de apă din judeţul Giurgiu este fluviul Dunărea care îl străbate pe o distanţă de 75 de km de la Pietrişu (km 527) la Greaca (km 452), dintre care 7,3 km pe teritoriul oraşului Giurgiu.

Fluviul Dunărea, cu o lungime de circa 2.860 Km, îşi colectează afluenţii de pe o suprafaţă de peste 800.000 Km², adică de pe 8% din suprafaţa continentului. Din totalul suprafeţei bazinului, peste 25% (221.700 km²) o reprezintă suprafaţa însumată a bazinelor hidrografice din România, drenate de Dunăre.

Debitul mediu al fluviului Dunărea este de cca. 5600 mc/s, atingând primăvara, după topirea zăpezilor, peste 10 000 mc/s.

În prezent, din Dunăre, în dreptul intravilanului municipiului Giurgiu, pornesc canalele Cama şi Sfântul Gheorghe, precum şi, în extravilan, în aval de localitate, braţele Smârda şi Ara.

Din fostul braţ Veriga, modificat iniţial în 1905 prin realizarea portului în Ostrovul Ramadan şi mai apoi, în penultimul deceniu al secolului XX prin amplasarea Combinatului Chimic, au mai rămas trei ochiuri de apă stătătoare. Restul bălţilor se păstrează în Ostrovul Cioroiu (Lacul Neamţului), Insula Mocanu (Lacul Lung şi Lacul Mare) la vest de canalul Sfântul Gheorghe, în dreptul legăturii cu fluviul şi la vest de braţul Smârda (Lacul Ciobănaşul).

Suprafaţa totală a luciului de apă este de 423 ha, reprezentând 8,54% din teritoriul administrativ existent.

Hidrogeologia zonală se caracterizează prin prezenţa stratului acvifer cu nivel liber variabil în depozitele aluvionare nisipoase.

Fluviul curge de la extremitatea sudică a tării noastre, pe o lungime de 1.075 Km formând parţial frontiera de stat cu Serbia şi Bulgaria, iar de la confluenţa cu Prutul în aval, în lungul braţului Chilia, frontiera cu Ucraina.

În lungul Dunării se delimitează un curs superior, pe sectorul cuprins între Munţii Pădurea Neagră, Germania, unde îşi are izvoarele şi porţile Devinului sau ale Bratislavei, un curs mijlociu până la Baziaş şi un curs inferior pe tronsonul Porţile de Fier-Sulina.

Pe cursul său superior, are pante medii de curgere de 0.55 m/km, iar pe cursul mijlociu pantele medii de curgere scad, fapt ce se reflectă şi în aspectul geomorfologic al câmpiei care este largă şi frecvent expusă inundaţiilor periodice.
Hidrogeologie

Din cartările hidrogeologice, apa subterană a fost întâlnită în toate forajele executate, la adâncimi cuprinse între 2,9 şi 8,0m.

Aceste ape au caracter de acvifer cu nivel liber, alimentându-se din precipitaţii şi bălţile laterale. Există situaţii când pierderile din reţelele de apă şi canalizări pot participa la alimentarea freaticului şi la influenţarea ridicării nivelului apei.

Adâncimile de apariţie ale acestor ape, precum şi adâncimile nivelului stabilizat la data executării forajelor sunt prezentate în tabelul următor.

Nr.crt	Nr.foraj	Cote teren, m	Cote nivel apă Stabilizat, m	Adâncimea nivelului de apă, stabilizat, m	Observaţii
1	FG 1	21. 0	15.4	5.6
2	FG 2	21.1	15.5	5.6	Slab Ascensional
3	FG 3	21.1	16.3	4.8	Slab Ascensional
4	FG 4	21.2	16.6	4.6
5	FG 5	21.2	15.4	5.8
6	FG 6	20.0	17.1	2.9
7	FG 7	20.5	16.7	3.8
8	FG 8	21.4	13.6	7.8
9	FG 9	21.4	13.4	8.0

Se observă caracterul usor ascensioral la stabil al acviferului.

Întregul complex litologic este permeabil şi în comunicaţie hidraulică; prezenţa apei poate fi semnalată şi la cote uşor mai ridicate, funcţie de regimul precipitaţiilor şi nivelul apei în Fluviul Dunarea.

Apele subterane au fost interceptate la 2.9 – 8.0 m de la suprafaţa terenului, nivelul hidrostatic având caracter fluctuant funcţie de regimul de precipitaţii şi cotele apelor Dunării.

Stratul acvifer freatic, care frecvent cuprinde atât freaticul din terasele Dunării, cât şi acviferul cantonat în Stratele de Frăteşti, furnizează un debit de 1.860l/s (în jur de 20.5% din total), iar stratele de acvifere de adâncime mare (calcare mezozoice carstificate) debitează circa 80 l/s (3.5% din total).

Principalele captări de apă din zona Municipiului Giurgiu sunt exploatate actualmente în parte, datorită restructurărilor unor unităţi economice şi reducerii activităţii pe ansamblu.

În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele captări de apă subterană de pe raza Municipiului Giurgiu:

Nr cod	Captarea Beneficiarul	Scurta descriere	Hidrostructura Q proiect; Q expl., l/s
1	2	3	4
1 4.21.2	Uzina de apă I.J.G.C.L. Giurgiu	7 foraje de 26-27 m în baterie	Freatic şi Frăteşti 57 57
2 4.21.2	Oinacu I si II Porci Giurgiu	L=1400 m; 15 foraje de 25-27 m adâncime	Freatic şi Frăteşti 80 80
3 4.21.2	Dunăreana Giurgiu	L=2500 m; 25 foraje de 8-25 m adâncime	Freatic şi Frăteşti 200 200
4 4.21.2	Giurgiu I.J.G.C.L. Giurgiu	3 foraje de 400-613 m adâncime	Calcare mezozoice 83 83
5 4.21.2	Slobozia I şi II IJGCL Giurgiu	SI = 14 foraje; SII = 10 foraje; de 25-27 m	Freatic şi Frăteşti 155 155
6 4.21.2	Bălanu I.J.G.C.L. Giurgiu	18 foraje de 25-27 m adâncime	Freatic şi Frăteşti 100 100

Debitul total exploatat în acest sector este de 2.44 m³/s.

Conform Anexei 4.4. - Caracterizarea hidrochimică a apelor freatice, din cadrul Hărţii hidrogeologice, mineralizaţia apelor freatice din zona amplasamentului (oraşul Giurgiu) este caracterizată de prezenţa anionilor de HCO₃^-_, Cl^- dar şi cationi de Na⁺ şi Mg⁺⁺ (mineralizaţie clorurică, sub 1,3 mg/l).

Acvifere de adâncime

Acviferele de adâncime principale din cuprinsul Depresiunii Valahe sunt stratele de Cândeşti, stratele de Frăteşti, Nisipurile de Mostiştea şi Pietrişurile de Colentina.

Acviferele cretacice au fost studiate în zona Băneasa-Giurgiu, unde ele au oferit debite importante. Studiile efectuate în zona Giurgiu şi în zona Băneasa au arătat influenţa apelor carstice din calcarele cretacice asupra regimului apelor din formaţiunile cuaternare, dar şi influenţa variaţiilor de nivel ale Dunării asupra regimului apelor carstice.

În zona oraşului Giurgiu, calacarele cretacice fisurate, carstificate, de vârstă Barremian-Apţian, se găsesc imediat sub aluviunile Dunării.

4.1.1. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă a locaţiei se va face din reţeaua existentă în Zona Liberă Giurgiu în baza Acordului cu SC Administraţia Zonei Libere SA Giurgiu pentru construcţii şi pentru racordul la utilităţi, anexat la documentaţie..

Apa necesară alimentării cu apă a obiectelor sanitare de la grupurile sanitare, precum şi pentru refacerea rezervei intangibile de apă pentru incendiu, se va asigura din reţeaua de apă potabilă exitentă la limita incintei terminalului.

La limita incintei, înainte de racordul la reţeaua comunală, se va construi un cămin pentru montarea aparatului de măsurare a debitelor – apometru.

4.1.2. Necesarul şi cerinţa de apă

în procesul tehnologic care se desfăşoară în cadrul terminalului de produse petroliere nu se foloseşte apă.

Aşa cum s-a menţionat anterior apa este necesară pentru:

• 
  stingerea incendiilor
  
• 
  grupurile sanitare din cadrul biroului tehnic
  

1.- Volumul de apă intangibilă pentru stingerea incendiilor

Din breviarul de calcul a apei PSI rezultă că rezerva intangibilă de apă pentru incendiu va fi:

1. 
   volumul de apă necesar = 1156,00m³, la care se adaugă:
   
2. 
   pierderile de apă din reţea (conf.STAS 1343) şi rezerva pentru îngheţ reprezintă 10% x 1156,00 m³/h = 1272 m³
   

Rezultă un volum de apă intangibil pentru incendiu de V_rezervă = 1272 m³
2 – Debitul de apă pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu este:

Q = 1272 : 24 ore = 52 m³/h = 14,70l/s

3 – Cerinţa şi necesarul de apă pentru nevoi igienico-sanitare

Apa pentru nevoi igienico – sanitare se asigură printr-un branşament la reţeaua de apă potabilă existentă în zona limitrofă, reţea care alimentează şi alţi consumatori din zonă. Pe branşament s-a prevăzut un cămin din beton, pentru montarea unui aparat de măsurare şi contorizare a consumurilor de apă – apometru.

Terminalul - MOL Giurgiu va fi deservit de 15 angajaţi, din care 10 – în primul schimb (din care 3 personal administrativ şi tehnic şi 7 personal de exploatare) şi 5 în schimbul al doilea (din care 1 personal tehnic şi 4 personal de exploatare), precum şi 10 şoferi şi personal de pază repartizat 6/schimbul 1 şi 4/schimbul 2. La rampa auto se lucrează în 2 schimburi a 8 ore.

Necesarul specific de apă potabilă necesar pentru consumul menajer este:

• 
  q_s = 20 l/om x schimb pentru personalul administrativ
  
• 
  q_s = 60 l/om x schimb pentru personalul de exploatare
  

Necesarul de apă potabilă se calculează conform STAS 1478/90 şi este:

Q_{zi mediu} = (20 x 4 + 60 x 21) : 1000 = 1,34 m³/zi

Q_{zi maxim} = k_zi x Q_{zi mediu} = 1,3 x 1,34 = 1,74 m³/zi

Q_{orar maxim} = k_o x Q_{zi maxim} ={[(20x3 + 60x13):1000] x 1,3 x 3}: 8 = 0,41 m³ /h.

Cerinţa de apă

Gradul de asigurare după frecvenţa de folosire, conform STAS 1343/0–89 este de 85%.

Cerinţa totală de apă potabilă conform STAS 1343/1–91 este:
Q_{zi maxim} = k_s x k_p x Q_{zi maxim} = 1,1 x 1,1 x 1,74= 2,11 m³/zi

Q_{orar maxim} = k_s x k_p x Q_{orar maxim} 1,1 x 1,1 x 0,41 = 0,50 m³/h.

Bilanţul consumului de apă conform breviarului de calcul al consumului şi necesarului de apă este prezentat în tabelul următor:

Tabelul 4.1.1

Q total		O igienico-sanitară		Q incendiu*)
m^3 / zi	m^3 / an	m^3 / zi	m^3 / an	m^3 / zi	m^3 / an
1273,34	1714,2	1,34	442,2	1272**	1272

*) de menţionat că: Q incendiu = 1272 m³ / zi = 1200 m³ / an, necesar numai în caz de incendiu

4.1.3. Managementul apelor uzate

4.1.3.1.Prognozarea impactului

Apele menajere uzate, provenite de la grupurile sanitare din clădirea tehnică a terminalului, sunt colectate printr-o reţea separată de canalizare, executată din tuburi din polipropilenă de canalizare şi dirijate spre reţeaua de canalizare ape uzate menajer, oraseneasca, existenta la limta incintei.

Apele menajere uzate menajer evacuate de pe platforma depozitului sunt:

Q_{zi maxim} = 0,8 x 2,11 = 1,69 m³/zi

Q_{orar maxim} = 0,8 x 0,50 = 0,40 m³/h

Apele pluviale potenţial poluate cu produse petroliere vor fi colectate:

• 
  de pe platforma de pompe şi godpodăria de aditivi în suprafaţă de 269m²
  
• 
  de pe platforma rampei auto cu o suprafaţă de 144m²
  
• 
  din cuva de retenţie a parcului de rezervoare micicu suprafaţă de 730m²
  

a) - de la platforma pompe + gospodărire aditivi:

Q _calcul = 8,23 l/s.

2. 
   - de la rampa auto :
   

Q _calcul = 5,3 l/s.

Debitul total de ape potenţial poluate cu produse petroliere care vor intra în separatorul de produse petroliere în cazul unei ploi de inetnsitate maximă este:

Q = 8,23 + 5,3 = 13,6 l/s

Pentru acest debit se va dimensiona separatorul de produse petroliere.

Se va alege un separator de produse uşoare Tip OLEOPATOR – K – TN 15 – 20 având capacitatea de Q = 15 l/s

2. 
   - din cuva de retenţie a parcului de rezervoare mici (volum de apă ce se retenţionează în cuvă pe timpul ploii, urmând a se evacua treptat în 8 ore – prin deschiderea unui robinet de reţinere):
   

V = 18,30 m³

Acest volum de apă se va evacua în timp, în cca. 8 ore după încetarea ploii, rezultând un debit orar de :

Q = 18,30 : 8 ore = 2,30 m³/h = 0,64 l/s., debit ce nu se suprapune cu debitele de la punctele a) şi b).

De menţionat că aceste ape pluviale potenţial poluate cu produse petroliere se dezvoltă numai în cazul unei ploi de intensitate maximă.

Pa baza debitelor de calcul obţinute s-a făcut dimensionarea separatorului şi s-a ales tipul de separator de produse petroliere, şi anume Tip OLEOPATOR–K–TN 15–20 având capacitatea de Q = 15 l/s

Formarea acestor debite de ape uzate este periodică, debitul lor fiind funcţie de durata ploii şi de intensitatea acesteia şi, după cum evoluează clima în ultima perioadă, puţin probabilă.
Se prezintă în continuare bilanţul apelor uzate :

În procesul tehnologic desfăşurat în acdrul terminalului de produse petroliere nu se foloseşte apă. Se dezvoltă numai ape menajere uzate

Tabelul 4.1.2.

Total ape uzate		Ape menajere uzate		Pluviale
1	2	3	4	7
m^3 / zi	m^3 / an	m^3 / zi	m^3 / an	l/s
1,69	557,7	1,69	557,7	11,5

Tabelul 4.1.2. (continuare)

Ape direcţionate spre reutilizare / recirculate				Comentarii
În acest obiectiv		Către alte obiective
9	10	11	12	13
m^3 / zi	m^3 / an	m^3 / zi	m^3 / an

4.1.3.2. Măsuri de diminuare a impactului

Prin proiect se prevede montarea supraterană a conductelor tehnologice ce vor fi protejate împotriva coroziunii interioare şi exterioare şi armăturilor, astfel încât se elimină posibilitatea acumulării de lichid sau gaze în sol în cazul scurgerilor accidentale.

Prin modul de organizare al incintei terminalului, prini amplasarea utilajelor şi echipamentelor, activităţile cu impact potenţial asupra solului şi inclusiv asupra apelor subterane se desfăşoară în zone cu teren impermeabilizat prin betonare.

Protecţia solului, şi inclusiv protecţia calităţii apelor subterane vor fi asigurată şi prin amplasarea rezervoarelor în cuve de retenţie corespunzătoare. Astfel, cele două rezervoare cilindrice verticale pentru stocarea motorinei de 3150m³ fiecare, precum şi rezervorul pentru stocarea benzinei de 2500m³ vor fi rezervoare cu pereţi dublii, cu distanţa dintre cei doi pereţi de 1,5 m, care constituie practic cuvă de retenţie, prevăzută cu doi senzori de nivel, care semnalizează apariţia de lichid între cei doi pereţi.

Rezervorul de benzină de 400m³, precum şi cele trei rezervoare de stocare biodiesel, bioetanol de cap. 200 m³ fiecare vor fi amplasate într-o cuvă de retenţie impermeabilizată prin betonare cu pardoseală antiscântei, pe fundaţie tip pat elastic

Astfel, din suprafaţa totală a terenului de 14.840 m², suprafaţa construită reprezintă 6.100m², suprafaţa platformelor betonate şi a căilor de acces 4000 m², iar suprafaţa spaţiilor verzi reprezintă 4.700 m².

Proiectul prevede colectarea apelor pluviale potenţial poluate cu produse petroliere – din parcul de rezervoare, de la staţia de pompe, precum şi de la rampa autocisternelor – şi dirijarea acestora la un separator de produse petroliere de înaltă performanţă, prin coalescenţă.

Captarea tuturor apelor uzate rezultate în urma desfăşurării activităţilor de pe platforma instalaţiei va asigura protecţia apelor de suprafaţă sau subterane.
In cazul poluarii accidentale a Dunarii, sursa poluantului este imediat inlaturata prin prezenta in acest proiect atat a cuplelor break-away care impiedica deversarea de motorina/benzina prin pomparea libera, cat si prin prezenta robinetelor de sens care impiedica scurgerea din conducte in cazul defectarii sistemelor break-away.
Prin prezenta barajelor absorbante, raspandirea poluantului va fi limitata si cantitatea deversata va fi absorbita.

NOTA: In conditiile legale, investitorul va incheia un contract cu SC APDF SA in care se APDF va acorda asistenta la descarcarea din barje, aceasta fiind o masura suplimentara de prevenire a posibilelor accidente.