Raport la studiul de impact

4.4 Geologia subsolului

Amplasamentul cercetat este situat în partea sudică municipiului Giurgiu.

Din punct de vedere morfologic amplasamentul este relativ plan cu depresiuni locale, acoperit cu umpluturi din balast consolidate, stabil din punct de vedere al comportării la alunecare

Zona studiată se încadrează în cadrul unitatii geomorfologice Campia Romana, mai precis Campia Burnasului.

Din punct de vedere al seismicităţii suprafaţa amplasamentului se află în zona D de seismicitate, valoarea acceleraţiei terenului pentru proiectare este ag=0.20g, perioada de control (colţ) Tc = 1.0s, are gradul 7₁ de seismicitate (gradul 7 cu o perioada de revenire de 50 ani) ;

Din punct de vedere eolian amplasamentul studiat se află în zona B;

Din punct de vedere climatic al acţiunilor date de zăpadă amplasamentul se situează în zona D;

Adâncimea de îngheţ a zonei este de 80cm conform STAS 6054;

După modul de comportare la săpare, pământurile din zona studiată se încadrează in categoria a II-a teren tare la mijlociu;

Din punct de vedere geologic, zona în care este amplasat terminalul se încadrează în marea unitate structurală „Platforma Moesică”, alcătuită în suprafaţă din depozite de vârstă cuaternară, aşezate peste fundamentul cretacic. În zonă se dezvoltă formaţiuni neogene (Pliocene) şi Cuaternare. Pentru amplasamentul cercetat interesează în special depozitele Cuaternare (Holocene).

Cuaternarul este constituit din umpluturi din balast consolidate, nisipuri mijlocii la fine, prafuri nisipoase aregiloase la prafuri argiloase si argile prafoase la argile prafoase nisipoase cu concretiuni calcaroase.

In forajele efectuate pe amplasament de către SC GEOCONSTRUCT SRL Craiova, formatiunile neogene nu au fost interceptate cu lucrarile de cercetare efectuate (forajele geotehnice) pana la adancimea de 12m.

Au fost realizate 9 foraje geotehnice unul de 6 şi celelalte de 12m pentru cercetarea terenului, în care au fost realizate încercări în teren şi din care s-au recoltat probe şi au fost efectuate analize de laborator.

Formatiunile interceptate de forajele geotehnice sunt de vârstă holocen umpluturi consolidate şi aluviul de luncă de suprafaţă şi sunt alcătuite din umpluturi, din pietriţuri rulate în matrice de nisip mijlociu la mare la nisipuri mijlocii la mari cu elemente de pietriş consolidate la mediu consolidate la suprafaţă în primii 1.8 – 3.1m şi nisipuri fine slab prafoase, prafuri nisipoase argiloase la prafuri argiloase şi argile prafoase mai jos.

4.4.1. Impactul prognozat

Nu există surse continue de poluare a subsolului.

În procesul tehnologic proiectat nu se utilzează apă.

Proiectul prevede montarea unui separator de separator de produse uşoare Tip OLEOPATOR – K – TN 15 – 20 pentru epurarea apelor pluviale potenţial poluate cu produse petroliere, colectate de pe platformele betonate şi evacuarea lor în efluentul de suprafaţă Dunărea.

Prin betonarea întregii platforme pe care se va amplasa Instalaţia se apreciază că solul şi subsolul vor fi protejate de scurgerile accidentale de produse petroliere.

Măsurile constructive care vor asigura protecţia solului, vor asigura inclusiv şi protecţia subsolului.

4.4.2. Măsuri de diminuare a impactului

Instalaţia este astfel realizată încât să se evite poluarea solului şi subsolului :

• 
  platforma instalaţiei va fi betonată pentru a împiedica, ca eventualele scurgeri de produse să se infiltreze în sol ;
  
• 
  cele două rezervoare cilindrice verticale pentru stocarea motorinei de 3150m³ fiecare, precum şi rezervorul pentru stocarea benzinei de 2500m³ vor fi rezervoare cu pereţi dublii, cu distanţa dintre cei doi pereţi de 1,5 m, care constituie practic cuvă de retenţie, prevăzută cu doi senzori de nivel, care semnalizează apariţia de lichid între cei doi pereţi;
  
• 
  rezervorul de benzină de 400m³, precum şi cele trei rezervoare de stocare biodiesel, bioetanol de cap. 200 m³ fiecare vor fi amplasate într-o cuvă de retenţie impermeabilizată prin betonare cu pardoseală antiscântei, pe fundaţie tip pat elastic
  
• 
  echipamentele cu produse petroliere vor fi prevăzute cu sistem de măsurare a nivelului, semnalizare şi alarmare la atingerea nivelului maxim de umplere, astfel încât să se evite deversarea produselor ;
  
• 
  canalizarea preconizată, realizată pe categorii de scurgeri va asigura colectarea şi evacuarea apelor pluviale potenţial poluate de pe amplasament fără a contamina solul şi subsolul din zonă;
  

În concluzie se poate afirma că soluţiile constructive adoptate la realizarea terminalului fac ca posibilitatea poluării subsolului să fie nulă.

4.5. Biodiversitatea

Flora

Teritoriul oraşului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa şi luncă. La nord de Lunca Dunării se află pădurile de stejar pedunculat, stejar pufos, stejar brumăriu, garniţa, ulm, păr pădureţ, arţar tătăresc, jugastru în amestec cu numeroşi arbuşti, în care frecvenţa cea mai mare o au lemnul câinesc, sângerul, cornul. Pajiştile stepice primare şi derivate s-au restrâns datorită activităţii omului, ocupând suprafeţe mai mari de-a lungul căilor ferate şi drumurilor sau la marginea aşezărilor, constituind vegetaţia ruderală, în timp ce vegetaţia segetală însoţeşte mai ales culturile agricole. Culturile de plante păioase mai des întâlnite sunt comunităţile de pir, jales, iarba şarpelui, firuţa.

Pe solurile sau aluviunile de luncă, cu umiditate mai mare, plantele ierboase din cuprinsul pajiştilor sunt formate din graminee: iarba câmpului, coada vulpii, firuţa, pir şi jales. Pădurile de luncă sunt constituite din specii lemnoase moi: salcia, plop, aninul negru întâlniţi mai ales pe suprafeţele nisipoase mai înalte, rar inundabile sau în locurile joase ale luncii, în asociere cu specii mezofile, higrofile sau halofile.

În spaţiile înmlăştinate sau acoperite permanent cu apă se dezvoltă stuful, rogozul, săgeata apei, vâscul de apă, nufărul, izma de baltă, papura, cucuta şi mătasea broaştei.

Fauna

Fauna din judeţul Giurgiu este constituită în general din specii termofile. Ca formaţiuni faunistice zonale se distinge mai întâi fauna stejăretelor: orbetele, şoarecele pitic, şoarecele de pădure, şobolanul de câmp, turturica, privighetoarea, ciocănitoarea, gaia roşie, guşterul şi şopârla de pădure.

Fauna pajiştilor de luncă, a stufărişurilor şi zăvoaielor grupează un mozaic de formaţiuni animale a căror distribuţie depinde atât de durata perioadei de vegetaţie, cât şi de raportul dintre celelalte elemente ale mediului, un rol important avându-l inundaţiile. Aici îşi găsesc adăpost şi loc de cuibărit stârcul cenuşiu, stârcul de noapte, broasca râioasă, şarpele de apă, broasca de lac, buhaiul de baltă, raţa mare, fasa de câmp, nagâţul, gârliţa, piţigoiul de stuf, prepeliţa, raţa sălbatică, gaiţa, mierla, pupăza, graurul şi cucul. Multe dintre aceste păsări atrag dupa ele răpitoare: gaia neagră, codalbul, şoimul rândunelelor, acvila ţipătoare şi cucuveaua comună.

Puţin variate, mamiferele se impun prin câteva specii: mistreţul, dihorul, hârciogul, popândăul, şoarecele de câmp, iepurele şi vulpea.

Zona de păduri cuprinsă în extravilanul municipiului Giurgiu, întinsă pe 615,2 ha, este propusă ca zonă naturală protejată (aceste păduri sunt de grupa I, având funcţiuni speciale de protecţie şi nu de producţie).

În intravilanul municipiuluiGiurgiu, în perimetrul Zonei Libere, se află 40,8 hectare de pădure.

Diversitatea biologică

Cele mai importante habitate de zone umede, precum şi concentrarea de habitate cu un număr mai mare de specii protejate prin Convenţii Internaţionale ratificate în România (Convenţia de la Berna-Legea 13/1993, Convenţia de la Bon-Legea 13/1998, precum şi cele două Directive-Directiva Habitate nr.92/43/EEC şi Directiva Păsări nr.79/409/EEC), sunt situate în lungul Dunării (ostroave, zone inundabile). În acest context, ostroavele Mocanu şi Mocănaşu reprezintă locuri de popas şi cuibărit pentru o serie de specii protejate prin convenţiile internaţionale (Egretta garzetta-egreta mica, Motacilla flava feldeg-codobatura galbenă, Falco cherug-şoimul dunărean, Haliaectus albicilla-vulturul codalb).

Pe teritoriul municipiului Giurgiu, în zona Cetăţii din Insulă a fost identificată o specie de şopârlă (Podarcis muralis) strict protejată în România prin Legea 13/1993.

Datorită caracterului practic nepoluant al activităţii ce se va desfăşura pe amplasamentul terminalului de produse petroliere, al poziţiei şi distanţei faţă de suprafeţele de teren cultivate şi populate cu fauna terestră sau acvatică, obiectivul nu va influenţa negativ vegetaţia şi fauna din zonele adiacente.

4.5.1. Impactul prognozat

Activitatea de construire şi funcţiionare a instalaţiei proiectate nu va afecta vegetaţia sau fauna din areal, astfel că se poate afirma că nu va exista un impact asupra vegetaţiei şi faunei din zona amplasamentului şi din zonele limitrofe nici în timpul realizării lucrărilor de investiţie, şi nici după punerea în funcţiune a instalaţiei.

4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului

Datorită unei reprezentări foarte slabe a vegetaţiei în zona de amplasare şi a unui impact inexistent, nu au fost prevăzute măsuri speciale de diminuare a impactului asupra vegetaţiei sau faunei.