Raport Monitorizare Energie

1 iulie, Adevarul.ro: Războiul Rece 2.0 afectează România. Campania de spionaj cibernetic împotriva companiilor energetice

Symantec a descoperit o campanie de spionaj cibernetic care vizează ţinte multiple, în principal din sectorul energetic din SUA şi Europa, se arată într-un comunicat remis ”Adevărul”.

Specialiştii Symantec investighează de la începutul acestui an gruparea din spatele campaniei de spionaj, denumită Dragonfly, care a reuşit să compromită un număr de organizaţii importante în scopuri de spionaj. Dacă Dragonfly şi-ar fi folosit capabilităţile de sabotaj, ar fi putut cauza pagube sau întreruperi ale reţelelor de energie din ţările afectate. Printre ţintele grupului Dragonfly s-au numărat operatori ai reţelelor de distribuţie energetică, mari firme generatoare de electricitate, operatori ai conductelor de petrol, precum şi furnizori de echipamente industriale din domeniul energetic. Majoritatea companiilor care au fost vizate sunt localizate în Statele Unite, Spania, Franţa, Italia, Germania, Turcia şi Polonia, chiar şi România. Grupul Dragonfly are resurse vaste şi dispune de o varietate de unelte malware, fiind capabil să lanseze atacuri prin intermediul mai multor vectori. Cea mai ambiţioasă campanie de atac a Dragonfly s-a soldat cu compromiterea unor furnizori de echipamente pentru sisteme de control industrial (ICS), cărora le-a infectat programele software cu un virus de tip troian cu capacitate de acces de la distanţă. Astfel, companiile instalau malware atunci când descărcau actualizări software pentru computerele care controlau echipamentele ICS. Aceste infectări nu doar că le oferă atacatorilor o cale de acces la reţelele interne ale organizaţiilor vizate, ci le-a permis totodată organizarea unor operaţiuni de sabotaj împotriva computerelor ICS infectate.   Specialiştii Symantec au observat o serie de similarităţi între Dragonfly şi Stuxnet, prima campanie majoră cunoscută de atacuri malware asupra sistemelor ICS. Însă, în timp ce Stuxnet a fost concentrat exclusiv pe sabotajul programului nuclear iranian, având sabotajul drept scop principal, Dragonfly pare să aibă un obiectiv mult mai larg şi să aibă drept scop primar spionajul şi accesul nerestricţionat, în timp ce sabotajul este o capabilitate opţională, utilizată acolo unde este necesar. Pe lângă compromiterea programelor ICS, Dragonfly a utilizat şi campanii de e-mailuri spam şi de atacuri de tip watering hole pentru a infecta organizaţiile vizate. Grupul a folosit două unelte malware principale: Backdoor.Oldrea şi Trojan.Karagany. Prima dintre ele pare să fie un program malware customizat, scris de către sau la comanda atacatorilor. De la ruşi vine troianul Grupul Dragonfly, cunoscut şi sub numele de Energetic Bear (Ursul Energetic), este din Rusia şi pare să fi devenit operaţional cel puţin din 2011 şi este posibil să fi fost activ încă dinainte. Grupul a atacat initial companii de apărare şi aviaţie din Statele Unite şi Canada şi s-a reorientat la începutul anului 2013 spre companii din domeniul energetic din Europa şi Statele Unite. Campania de atac asupra sectorului energetic european şi american şi-a extins rapid orizonturile. Grupul şi-a început activitatea prin trimiterea de programe malware către personalul firmelor vizate, în cadrul unor e-mailuri de tip phishing. Ulterior, grupul şi-a adăugat în arsenal atacurile de tip watering hole, compromiţând pagini web frecventate de angajaţii din domeniul energetic, cu scopul de a-i redirecţiona spre pagini web ce conţin seturi de programe de exploatare. La rândul lor, aceste seturi de exploatare instalează programe malware pe computerul ţintelor atacului. A treia etapă a campaniei a constat în infectarea cu viruşi de tip troian a unor pachete de programe software legitime aparţinând de trei producători diferiţi de echipamente ICS. Arsenalul Grupul Dragonfly utilizează două programe malware principale în atacurile sale. Ambele sunt malware de tip remote access tool (RAT - program pentru accesul de la distanţă), care le oferă atacatorilor acces şi control asupra computerului compromis. Dintre acestea, programul malware favorit al grupului Dragonfly este Backdoor.Oldrea, cunoscut şi sub numele de Havex sau Energetic Bear RAT (RAT-ul Ursul Energetic). Oldrea se comportă ca o uşă secundară de acces al atacatorilor la computerul victimei, permiţându-le să extragă informaţii şi să instaleze şi alte programe malware. Odată instalat pe computerul unei victime, programul Oldrea adună informaţii despre sistem, precum şi liste de fişiere, programe instalate şi structura partiţiilor disponibile. De asemenea, programul va extrage informaţii din agenda de adrese Outlook a computerului, precum şi din fişierele ce configurează reţeaua VPN. Aceste informaţii sunt apoi scrise şi criptate într-un fişier temporar, care este apoi transmis unui server de comandă şi control (C&C) aflat în subordinea atacatorilor. Cea de-a doua unealtă principală folosită de grupul Dragonfly este Trojan.Karagany. Spre deosebire de Oldrea, Karagany era deja disponibil pe piaţa neagră. Codul sursă pentru prima versiune a programului Karagany a fost dezvăluit în 2010. Symantec suspectează că grupul Dragonfly a modificat acest cod sursă pentru propriile scopuri. Această versiune este detectată de către Symantec ca Trojan.Karagany!gen1. Karagany are capacitatea de a partaja informaţia furată, a descărca fişiere noi şi a rula fişiere executabile pe un computer infectat. Poate de asemenea să ruleze extensii adiţionale, precum unelte pentru colectarea parolelor sau a capturilor de ecran, şi să catalogheze documentele de pe computerele infectate. Symantec a descoperit că majoritatea computerelor compromise erau infectate cu Oldrea, Karagany fiind utilizat doar în aproximativ 5% din infectări. Cele două programe malware au funcţii simillare şi nu este clar de ce atacatorii aleg una sau alta dintre ele. Vectori multiplii de atac Grupul Dragonfly a utilizat cel puţin trei tactici de infectare în atacurile sale asupra sectorului energetic. Cea mai timpurie dintre ele a fost o campanie de e-mailuri de tip spam, în cadrul căreia anumiţi factori de decizie şi angajaţi cu vechime ai companiilor vizate primeau e-mailuri cu un ataşament PDF infectat. Aceste e-mailuri aveau două posibile titluri: „Contul” sau „Rezolvarea problemei de livrare”, şi toate erau trimise de pe o singură adresă de Gmail. Campania de spam a început în februarie 2013 şi a continuat până în iunie 2013. Symantec a identificat şapte organizaţii diferite vizate, cu un număr de e-mailuri trimise către fiecare, cuprins între 1 şi 84. Atacatorii şi-au schimbat apoi tactica şi au demarat atacuri de tip watering hole, prin care au compromis un număr de pagini web din domeniul energetic, introducănd în cadrul fiecăreia o linie de cod ce redirecţiona vizitatorii către o altă pagină web legitimă deja compromisă, unde se afla setul de exploatare Lightsout. Acesta foloseşte vulnerabilităţi din cadrul Internet Explorer sau Java pentru a instala Oldrea sau Karagany pe computerul victimei. O dovadă în plus a capacităţilor tehnice redutabile ale grupului Dragonfly constă în faptul că atacatorii au reuşit să compromită multiple pagini web legitime pentru fiecare etapă a operaţiunii. În septembrie 2013, grupul Dragonfly a început să folosească o nouă versiune a acestui set de exploatare, cunoscută drept setul de exploatare Hello. Pagina principală a acestui set conţine linii de cod JavaScript ce iau amprenta sistemului, identificând ce extensii sunt instalate pe browserul utilizatorului. Victima este apoi redirecţionată către un URL care la rândul său determină programul malware optim, pe baza informaţiei colectate. Programe software infectate cu viruşi de tip troian Cel mai ambiţios vector de atac al grupului Dragonfly a fost compromiterea unui număr de pachete software legitime. Au fost luaţi în vizor trei producători diferiţi de echipamente ICS, în pachetele de software disponibile pe paginile oficiale ale acestora fiind inserate programe malware. Toate trei companiile produceau echipamente utilizate în diverse sectoare industriale, inclusiv cel energetic. Primul program legitim infectat cu virus troian era folosit pentru a permite accesul către reţele VPN unor dispozitive de tip programmable logic controller (PLC – dispozitiv de comandă cu programare logică). Producătorul a descoperit atacul în scurt timp, dar nu înainte ca programul compromis să fi fost descărcat de către 250 de utilizatori diferiţi. A doua companie compromisă a fost un producător european de dispozitive PLC specializate. De această dată a fost compromis pachetul de programe conţinând driverele pentru unul din echipamente. Symantec estimează că versiunea infectată a programului a fost disponibilă pentru descărcare timp de cel puţin şase săptămâni, în iunie şi iulie 2013. Cea de-a treia firmă atacată a fost o companie europeană producătoare de sisteme care controlează turbine eoliene, centrale electrogeneratoare pe bază de biogaz şi alte elemente ale infrastructurii energetice. Symantec estimează că programul compromis a fost disponibil pentru descărcare timp de aproximativ zece zile, în aprilie 2014. Grupul Dragonfly are capacităţi tehnice avansate şi o gândire strategică. Având în vedere dimensiunile unora dintre ţintele sale, grupul a descoperit o zonă vulnerabilă prin compromiterea furnizorilor acestora – care sunt, invariabil, companii mai mici şi mai slab protejate. 

1 Iulie, Capital.ro: Nicolescu: Gazoductul Iaşi-Ungheni va fi finalizat la 15 august

Conducta de gaze Iaşi - Ungheni, prin care Republica Moldova va putea importa resurse din România, va fi finalizată la 15 august, urmând ca România să exporte prin intermediul acestui gazoduct circa 1-2% din producţia naţională, într-o primă fază, potrivit ministrului delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

”Prima fază a proiectului va permite un schimb de gaz dinspre România spre Republica Moldova de aproximativ 14.000 - 15.000 de metri cubi pe oră, ceea ce înseamnă 1-2% din producţia totală a României”, a spus ministrul, în cadrul unei conferinţe pe tema strategiei energetice a României.

Referindu-se la companiile care vor exporta efectiv gaze din România, el a explicat că va fi organizată o licitaţie pentru rezervarea capacităţii conductei. ”Vom vedea de unde vor proveni gazele. Conform procedurilor, Transgaz şi nouacompanie din Republica Moldova, respectiv Vestmoldotransgaz, vor trebui să semneze un acord de cooperare şi, apoi, tot conform metodologiilor în vigoare, vor scoate la licitaţie capacitatea conductei printr-o procedură numită open season. De văzut cine va rezerva capacitate şi de văzut ce actori economici vor putea încheia contracte comerciale, care pot fi şi dinspre România spre Republica Moldova, dar şi dinspre Republica Moldova spre România. Este primul interconector care funcţionează în ambele sensuri încă de la punerea sa în funcţiune”, a spus Nicolescu. Potrivit oficialului, procesul de open season se va organiza după semnarea acordului de cooperare.

”Din punctul de vedere al statului român, noi am cam făcut tot ce era de făcut, proiectul este finalizat pe partea românească. Pe partea din Republica Moldova este realizat într-o proporţie mare şi va fi finalizat la 15 august. Mă bucură foarte mult că ne-am încadrat în buget şi suntem chiar cu 10% sub bugetul estimat”, a mai spus el, potrivit Agerpres. Întrebat la ce preţ vor importa gaze cei din Republica Moldova, el a arătat că preţurile vor face obiectul înţelegerilor comerciale între companii. 

'Existenţa acestei noi surse de aprovizionare pentru Republica Moldova creează premisa obţinerii unor condiţii comerciale mai bune pe contractele actuale pe care le au. Gazele care vor veni din România într-o primă fază vor acoperi, la nivel anul, circa 8-9% din consumul Republicii Moldova, excluzând Transnistria', a adăugat Nicolescu.

Potrivit Departamentului pentru Energie, în prima etapă, gazoductul va transporta 14.000 - 15.000 metri cubi pe oră, iar în a doua etapă, capacitatea va ajunge la 1,5 - 2 miliarde de metri cubi pe an.

1 Iulie, romanian.ruvr.ru: Vladimir Putin: Rusia va continua sa promoveze proiectul South Stream

Rusia intenţionează să continue să promoveze proiectul gazoductului South Stream, a declarat preşedintele Vladimir Putin, în timpul unei reuniuni la Moscova cu ambasadorii Federaţiei Ruse.

„Am preţuit întotodeauna reputaţia de furnizor de încredere de resurse energetice, am investit în dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale. Împreună cu unele companii europene am construit un nou sistem de transport al gazelor - Nord Stream, pe sub Marea Baltică. Şi, în ciuda dificultăţilor, vom promova proiectul South Stream”, a spus Vladimir Putin.

Anterior, comisarul UE pentru Energie, Gunther Oettinger, a declarat că realizarea proiectului South Stream trebuie să fie suspendată până la deplina conformitate cu normele celui de-al Treilea Pachet Energetic al UE.

1 Iulie, Adevarul: Carmen Neagu, Transelectrica: Producatorii de energie trebuie sa fie mai flexibili. Capacitatile de interconexiune ale Romaniei au fost folosite sub 50%

Deşi autorităţile dau exportul de energie electrică drept soluţie pentru producătorii interni afectaţi de producţia subvenţionată din sectorul regenerabil, datele Transelectrica arată că gradul de folosire a capacităţii de interconectare a fost sub 50% anul trecut.

Astfel, anul trecut ţara noastră a înregistrat o producţie de 54,5 TWh de energie, exporturile s-au ridicat la 4,7 TWh, iar importurile la 2,7 TWh de energie electrică. 

 „În 2013, mai puţin de 50% din capacitatea de interconexiune a fost folosită. Asta spune ceva de pregătirea generatorilor şi a pieţelor. Producătorii trebuie să fie mai flexibili“, a declarat Carmen Neagu, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, la forumul „România 2035: Securitate şi Politici Energetice“, realizat de către „Adevărul“, în parteneriat cu Centrul Român pentru Politici Europene. 

 În primul trimestru al acestui an, România a exportat 1,7 TWh, în creştere cu 47%, şi a importat 0,5 TWh, în scădere cu 53% faţă aceeaşi perioadă a anului trecut.

 Neagu avertizează că, odată cu mărirea capacităţii de interconectare ţara noastră ar putea deveni şi o destinaţie, nu doar un exportator. „Îmi pare rău, dar electronii nu circulă doar într-o singură direcţie“, a spus ea.

 România trebuie să îşi cupleze în toamnă piaţa energetică cu cele din Cehia, Slovacia şi Ungaria, acest lucru urmând să fie făcut în data de 11 noiembrie. 

 Distribuitorii au conectat parcurile solare

Carmen Neagu a mai spus că Transelectrica a dat doar 45% din avizele de racordare la reţea pentru proiectele din domeniul regenerabil, restul fiind acordate de către operatorii de sistem de joasă tensiune, adică de distribuitori. Principalii distribuitori din România sunt Electrica, Enel, E.ON şi CEZ. „Cu excepţia a câteva parcuri fotovoltaice, toată capacitatea instalată în energie fotovoltaică este aşa“, a mai completat ea. 

La 1 ianuarie 2014, România avea 3.563 MW  instalaţi în capacităţi regenerabile: 2.607 MW în ferme eoliene, 860 MW în sectorul fotovoltaic şi 96 MW în biomasă.