Situatia juridica
(Functioneaza/Faliment)
|
Stoc ian.2011 ( buc)
|
Eliminat- 2011
(buc)
|
Stoc dec. 2011
(buc)
|
Planificat pentru eliminare sf. exist. utile
(buc.)
|
SC AGAM SRL (a preluat sediul de la SC Energoreparatii SA)
|
funcţionează
|
135
|
0
|
135
|
135
|
SC Tehnologica Tub SRL
|
nu funcţionează-faliment
|
81
|
0
|
81
|
-
|
MAHARASHTRA SEAMLESS LIMITED-INDIAN PIPE (a cumparat utilajele si echipamentele SC Republica SA -in faliment) reprezentata prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL BUCURESTI
|
Faliment L85/2006
|
673
|
0
|
673
|
-
|
SC Textila Unirea SA
|
dezafectat
|
8
|
0
|
8
|
-
|
SC Textila Dacia SA
|
Nu funcţionează AVIZ INCHIDERE 3/29.01.2008 NS
|
29
|
0
|
29
|
-
|
SC Tubinox SA
|
Funcţioneaza societate în conservare din 24 sept.2009
|
60
|
0
|
60
|
60
|
Uzitex SA
|
desfiinţat
|
16
|
0
|
16
|
|
SC Cascade Consult SRL
Nou inventariat
|
funcţioneaza
|
41
|
0
|
41
|
41
|
SC ELECTROTEHNICA ECHIPAMENTE ELECTRICE (a preluat de la SC Electroaparataj SA Bucuresti obligatiile de mediu)
|
funcţionează
|
29
|
0
|
29
|
29
|
SC ICE Felix SA predat obligatiile de mediu la SC GREEN NET SA, care la randul ei le-a predat la SC FARMEXIM SA
|
funcţionează
|
24
|
0
|
24
|
24
|
SC GRANTMETAL SA
|
funcţionează
|
24
|
0
|
24
|
24
|
SC AVERSA SA Nou inventariat
|
funcţionează
|
32
|
0
|
32
|
32
|
TOTAL BUCUREŞTI
|
|
1152
|
0
|
1152
|
|
Situaţia condensatorilor scoşi din uz (care nu mai pot fi folosiţi) în Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2011
Tabel 6.6.4.7.2.
Agent economic
|
Situatia juridica
(Functioneaza/Faliment)
|
Stoc ian.2011 ( buc)
|
Eliminat 2011
(buc)
|
Stoc dec. 2011(buc)
|
SC Textila Unirea SA
|
dezafectat
|
15
|
0
|
15
|
SC Textila Dacia SA
|
dezafectat
|
58
|
0
|
58
|
SC Romaero SA
|
funcţionează
|
126
|
0
|
126
|
TOTAL BUCUREŞTI
|
|
199
|
0
|
199
|
Situaţia transformatorilor în funcţiune care conţin PCB şi pot fi transportaţi
Tabel 6.6.4.7.3.
Agent economic
|
Situaţia juridică
(Funcţionează/Faliment)
|
Stoc ian.2011 ( buc)
|
Eliminat 2011
(buc)
|
Stoc dec. 2011
(buc)
|
Institutul Naţional de C& D pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei"-IFIN -HH/oraş Măgurele Staţia electrică a IFIN-HH
|
funcţionează
|
9
|
0
|
9
|
SC Băneasa SA, str. oraş Voluntari
|
faliment
|
3
|
0
|
3
|
Situatia transformatorilor în funcţiune care conţin PCB si nu pot fi transportaţi (datorită gabaritului) Tabel 6.6.4.7.4.
Agent economic
|
Situaţia juridică
(Funcţioneaza/Faliment)
|
Stoc ian.2011 ( buc)
|
Eliminat 2011
(buc)
|
Stoc dec. 2011
(buc)
|
MAHARASHTRA SEAMLESS LIMITED-INDIAN PIPE (a cumparat utilajele si echipamentele SC Republica SA -in faliment reprezentata prin RVA INSOLVENCY SPECIALISTS SPRL BUCURESTI )
|
Faliment L85/2006
|
1
|
0
|
1
|
SC ICE Felix SA a predat obligatiile de mediu la SC GREEN NET SRL-care la randul ei, le-a predat la SC FARMEXIM SA
Nou inventariat
|
Funcţionează
|
2
|
0
|
2
|
Total Bucureşti
|
|
3
|
0
|
0
|
Sursa datelor: Birou Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase, ARPM Bucureşti
Situatia transformatorilor scosi din uz care conţin PCB si pot fi transportaţi
Tabel 6.6.4.7.5.
Agent economic
|
Situatia juridica
(Functioneaza/Faliment)
|
Stoc ian.2011 ( buc)
|
Eliminat 2011
(buc)
|
Stoc dec. 2011
(buc)
|
SC Baneasa SA, str. Erou Iancu Nicolae , nr. 126 A, oras Voluntari
|
faliment
|
20
|
0
|
20
|
Sursa datelor: Birou Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase, ARPM Bucureşti
6.6.4.8. Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură, precizează responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorului staţiei de epurare şi anume:
- elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;
- identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;
- anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în nămol;
- contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;
- obţinerea permisului de aplicare a nămolului.
Aceasta Directivă încurajează utilizarea nămolului în agricultură şi reglementează utilizarea lui astfel încât să prevină efectele nocive asupra solului, plantelor, animalelor şi populaţiei. În agricultură se folosesc nămolurile cu conţinut organic şi de nutrienţi, aşa cum sunt nămolurile orăşeneşti şi cele rezultate de la epurarea apelor uzate din industria alimentară.
Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti.
În cadrul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare.
6.6.4.9. Deşeuri din construcţii şi desfiinţări
Termenul de “deşeuri din construcţii şi demolări” face referinţă la deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor.
Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt: deşeuri din beton, deşeuri de cărămizi, deşeuri de ţigle, deşeuri de materiale ceramice, deşeuri de lemn, deşeuri de sticlă, deşeuri de materiale plastice şi deşeuri de metale (inclusiv aliajele acestora).
Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor prevede:
- deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract;
- primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări;
- producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor operatori economici autorizaţi, în vederea valorificării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de construcţie şi demolări în vederea eliminării trebuie să se efectueze pe bază de contract.
În prezent cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări este mult mai mică în comparaţie cu statele membre ale Uniunii Europene. În paralel cu dezvoltarea economică a ţării, activităţile de construire a clădirilor noi, de reconstrucţie şi renovare a clădirilor existente şi demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creste substanţial cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări şi se va schimba mult calitatea acestora, fapt pentru care este necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea, recuperarea şi eliminarea deşeurilor rezultate.
6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor
Gestionarea deşeurilor de ambalaje cuprinde: colectarea separată, sortarea, reciclarea sau valorificarea energetică a acestora şi numai în ultimul rând eliminarea prin depozitare sau incinerare.
În conformitate cu planul de implementare al Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a Hotărârii Guvernului nr. 621/2005, modificată şi completată prin H.G. nr. 1872/2006, ce reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale impreună cu alţi factori implicaţi, au obligaţia să realizeze colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie, unul din angajamentele pe care România şi le-a asumat în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană.
În vederea întocmirii bazei de date la nivel naţional pentru anul 2011, s-au solicitat informaţii cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje aflată în derulare în municipiul Bucureşti.
S-a realizat monitorizarea semestrială a extinderii implementării sistemului de colectare selectivă la nivelul întregii ţări concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare.
Ca urmare a dezvoltării sistemelor de colectare a deşeurilor reciclabile, se vor avea în vedere crearea şi dezvoltarea unor instalaţii de sortare şi procesare a deşeurilor în vederea reciclării.
Extinderea colectării selective în Municipiul Bucureşti la nivelul anului 2011 s-a realizat după cum urmează:
- pentru Sectorul 1: parteneriat Consiliul Local cu S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. si S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A. privind colectarea PET/plastic/metal, hârtie/carton şi sticlă de la operatori economici, instituţii şi unităţi de invăţământ (nr. arondat 238 217). Cantitatea de 582.410 t PET,respectiv, cantitatea de 492.860 t plastic colectate au fost predate către S.C. MAREZ TRADE S.R.L., cantitatea de 2652.373 t hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. VRANCART S.A. ADJUD şi S.C. MAREZ TRADE S.R.L., cantitatea de 252.760 t sticla colectată a fost predată către S.C. TC ROM GLASS S.R.L., iar cantitatea de 140.193 t metal colectată a fost predată către S. C. REMATHOLDING Co S.R.L.
- pentru Sectorul 2: parteneriat CL cu S.C. SUPERCOM S.A. şi S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A. privind colectarea PET/plastic/metal, hârtie/carton şi sticlă de la populaţie. Cantitatea de 52.983 t PET a fost predată către S. C. REMATHOLDING Co S.R.L., cantitatea de 63.153 t plastic a fost predată către S.C. ECORECOVER S.R.L., 306.708 t hârtie/carton colectate au fost predate către S.C. ECORECOVER S.R.L., cantitatea de 47.340 t sticlă colectată a fost predată către S.C. TC ROM GLASS S.R.L., iar cantitatea de 5.793 t metal colectată a fost predată către S. C. REMATHOLDING Co S.R.L.
- pentru Sectorul 3: parteneriat între CL şi operatorul de salubritate - SC Rosal Grup SRL şi SC Eco Rom Ambalaje SA privind colectarea PET/plastic/metal, hârtie/carton şi sticlă de la populatie ( nr. arondat 300 000 locuitori). Cantitatea de 180.406 t PET colectată a fost predată către S.C. DAVID KIDS COLLECTION S.R.L., S.C. MAREZ TRADE S.R.L.şi S.C. COM AGRA S.R.L., cantitatea de 104.773 t de plastic a fost predată către S.C. MAREZ TRADE S.R.L., S.C. DAVID KIDS COLLECTION S.R.L.şi S.C. COM AGRA S.R.L., cantitatea de 484.998 t de hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. MAREZ TRADE S.R.L., S.C. VRANCART S.A., S.C. COM AGRA S.R.L., iar cantitatea de 47.340 t sticlă colectată a fost stocată temporar în vederea valorificării.
- pentru Sectorul 4: S.C. REBU S.A. – colectare PET/plastic şi hârtie/carton de la asociaţii de proprietari, unităţi de învăţământ şi puncte de colectare stradale (nr. locuitori arondaţi 51 292). Cantitatea de 37.395 t PET colectată a fost predată către S.C. ATRA ECO S.R.L., cantitatea de 1.850 t plastic colectată a fost predată către S.C. EURORECYCLING S.R.L., iar cantitatea de 112.280 t hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. MARVIMPEX RECYCLING S.R.L. şi S.C. EURORECYCLING S.R.L.
- pentru sectorul 6: S.C. URBAN S.A. – colectare PET/plastic, hârtie/carton şi sticlă de la populaţie (nr. locuitori arondaţi 350 000). Cantitatea de 255.426 t PET/plastic colectată a fost predată către S.C. GREEN-PET S.R.L., cantitatea de 399.540 t hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. ECOPAPER, iar cantitatea de 229.540 t sticlă colectată a fost predată către S.C. STIROM S.A.
Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).
Colectarea selectivă a deşeurilor municipale (ambalajele şi deşeurile de ambalaje), se realizează în Municipiul Bucureşti prin continuarea proiectelor pilot, iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării, în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), şcoli, instituţii şi agenţi economici, fiind în continuă extindere, funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile
În ceea ce priveşte colectarea selectivă în Judeţul Ilfov, aceasta este prezentă într-un număr restrâns de localităţi, datorită neimplicării autorităţilor locale, care au obligaţia să asigure spaţii şi containere pentru desfăşurarea acestei activităţi, în conformitate cu H.G. 621/2005, art. 19.
În condiţiile în care aproape toţi agenţii economici au predat responsabilitatea atingerii ţintelor prevăzute de lege societatii SC ECO-ROM AMBALAJE SA, putem, în baza raportului pentru anul 2011 al acestei societăţi să afirmăm că acestea au fost atinse şi chiar depăşite.
Obiectivele minime de reciclare şi valorificare energetică pentru anul 2011 au fost: hârtie şi carton-60%, plastic 22,5%, PET 42%, sticlă 54%, metal 50%, aluminiu 17%, lemn 15%.
Operatorii de salubritate - SC ROSAL ECOLOGIC SA şi SC ECOVOL SA au colectat selectiv din comunele şi orasele judeţului Ilfov în anul 2011 o cantitate de 6523 kg PET şi 4595 kg plastic, 11345 kg hârtie şi carton, predate la SC COMAGRA SRL respectiv la SC DEMECO SRL. Deşi SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, are încheiate contracte cu Baloteşti, Brăneşti, Grădiştea, Gruiu, Periş, Nuci, Dimieni, Dascălu, Moara Vlăsiei, Ştefăneşti, Chitila, Dragomireşti, încă nu a fost implementat serviciul de colectare selectivă.
De asemenea trebuie amintit proiectul pilot: "Să reciclăm hârtia, Să reciclăm materialele plastice", finanţat din surse proprii şi desfăşurat de către SC URBAN SA, în localitatea Otopeni. Această societate are contract cu SC ECOROM AMBALAJE SA în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje.
Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anul 2011, pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Tabelul 6.6.5.1.
Tip deşeu
|
Cantităţi totale deşeuri de ambalaje colectate selectiv, tone
|
Cantităţi totale deşeuri de ambalaje reciclate, tone
|
Bucureşti
|
Ilfov
|
Regiunea 8
|
Bucureşti
|
Ilfov
|
Regiunea 8
|
PET
|
853.194
|
4.185
|
857.379
|
853.194
|
0.000
|
853.194
|
Plastic
|
918.062
|
6.933
|
924.995
|
899.581
|
2.338
|
901.919
|
Hârtie/Carton
|
3955.899
|
11.345
|
3967.244
|
3944.664
|
4.292
|
3948.956
|
Sticlă
|
559.640
|
0.000
|
559.640
|
418.380
|
0.000
|
418.380
|
Metal
|
145.986
|
0.000
|
145.986
|
145.986
|
0.000
|
145.986
|
Lemn
|
181.335
|
0.000
|
181.335
|
181.335
|
0.000
|
181.335
|
Sursa datelor: Biroul Deşeuri şi substanţe chimice periculoase, ARPM Bucureşti
6.7.Planificare (răspuns)
-
Directiva cadru privind deşeurile
Obiectivul principal al Directivelor din domeniul gestionării deşeurilor îl constituie reglementarea activităţilor de producere şi gestionare a deşeurilor, cu asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii.
Figura nr. 6.7.1.1.
Obiective prioritare ale gestionării deşeurilor
- Prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora
- Reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare sau orice alt proces prin care se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
Implementarea directivei cadru a deşeurilor
Directiva privind deşeurile are o importanţă deosebită pentru România având în vedere dificultăţile şi costurile pe care le implică acest sector.
România a obţinut 5 perioade de tranziţie pentru sectorul privind managementul deşeurilor, cea mai lungă fiind acordată până la 16 iulie 2017, pentru implementarea Directivei privind depozitarea deşeurilor.
Implementarea tuturor directivelor din acest sector presupune un efort financiar de circa 3,8 miliarde Euro.
În acelaşi timp, România are în prezent un sistem de gestionare a deseurilor municipale bazat în cea mai mare parte doar pe colectare neselectivă şi eliminare prin depozitare.
Probleme cheie:
-
Prevenirea şi minimizarea deşeurilor la sursă
-
Reducerea periculozităţii deşeurilor şi minimizarea deşeurilor periculoase
-
Colectarea selectivă a deşeurilor de la populaţie (se va lua în considerare colectarea separată a deşeurilor pe tipuri de material)
-
Creşterea cantităţilor de deşeuri reciclate/valorificate şi scăderea cantităţilor de deşeuri depozitate
-
Creşterea colectării selective şi a valorificării pe anumite fluxuri de deşeuri: ambalaje, DEEE, baterii, uleiuri uzate, C&D
-
Dezvoltarea infrastructurii pentru reciclarea/valorificarea deşeurilor
-
Se va avea în vedere inclusiv valorificarea energetică a deşeurilor
-
Reducerea treptată a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, colectarea separată şi introducerea unor metode de gestionare a acestui tip de deşeu (compostarea, în principal, TMB, incinerarea, etc)
-
Creşterea reciclării pentru deşeurile C&D şi scăderea cantităţilor depozitate.
6.8. Perspective
6.8.1. Strategia naţională privind deşeurile
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor este elaborată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, în conformitate cu responsabilităţile ce îi revin ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor şi conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea 426/2001. Aceasta a fost elaborată pentru perioada 2003 – 2013, urmând a fi revizuită periodic în conformitate cu progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului.
Elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.
Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) se aprobă prin Hotărâre de Guvern şi se revizuieşte periodic.
Prevederile SNGD se aplică pentru toate tipurile de deşeuri definite conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modifcări şi completări prin Legea 426/2001.
Pentru scopul prezentei Strategii, toate tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării sunt clasificate, în mod formal, în:
-
deşeuri municipale şi asimilabile: totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;
-
deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activităţile industriale; pot fi deşeuri de productie nepericuloase şi deşeuri de productie periculoase;
-
deşeuri generate din activităţi medicale: sunt deşeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale si se impart in doua categorii: deseuri medicale periculoase care sunt cele infecţioase, înţepătoare-tăietoare, organe anatomo-patologice, deşeurile provenite de la secţiile de boli infecţioase, etc. şi alte deşeuri exclusiv cele menţionate mai sus, care intră în categoria deşeuri asimilabile.
CORELAREA CU POLITICA DE MEDIU
Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de mediu a României, în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.
In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, iar în anul 2002 a fost elaborată Strategia Protecţiei Mediului. Acest document stabileşte ca principii generale:
-
conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;
-
dezvoltarea durabilă;
-
evitarea poluării prin măsuri preventive;
-
conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate;
-
conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice;
-
principiul “poluatorul plăteşte”;
-
stimularea activităţii de redresare a mediului.
Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt:
-
menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii;
-
menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii productive şi de suport a sistemelor ecologice naturale;
-
apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor;
-
respectarea prevederilor Convenţiilor internaţionale şi ale Programelor internaţionale privind protecţia mediului;
-
maximizarea raportului beneficiu / cost;
-
integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.
Au fost stabilite obiective pe termen scurt până în anul 2005, obiective pe termen mediu până în anul 2010 si obiective pe termen lung pana in 2013. In Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor sunt cuprinse pe lângă obiectivele stabilite în strategie şi ţintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri precum şi măsurile pentru atingerea acestora.
Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului cuprinde 286 de proiecte prioritare – 233 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen scurt şi 53 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen mediu. Acesta are cuprinse si o serie de proiecte referitoare la gestiunea deseurilor.
PRINCIPII SI OBIECTIVE STRATEGICE
Principiile care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enunţate în cele ce urmează:
-
principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabilă” şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.
-
principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) – stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic.
-
principiul prevenirii – stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor, tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu.
-
principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului – stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestor.
-
principiul substituţiei – stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase.
-
principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei – stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare; în plus, exportul deşeurilor periculoase este posibil numai către acele ţări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare şi numai în condiţiile respectării cerinţelor pentru comerţul internaţional cu deşeuri.
-
principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) – stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional.
-
principiul integrării – stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.
Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ordine descrescătoare a priorităţilor:
-
prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri;
-
reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri;
-
valorificarea – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei;
-
eliminarea – prin incinerare şi depozitare.
Obiective strategice generale pentru gestionarea deşeurilor
Tabel 6.8.1.1.
Dostları ilə paylaş: |