Raport privind starea factorilor de mediu



Yüklə 4,18 Mb.
səhifə16/32
tarix01.01.2018
ölçüsü4,18 Mb.
#36748
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   ...   32

Tabel 6.3.3



REGIUNEA 8 Bucuresti - Ilfov - evaluarea stadiului implementarii PRGD pe anul 2010

Nr.

Indicator cuantificabil

Tinta

Termen

Crt.

Denumire

U.M.

Valoare

2007

Valoare

2008

Valoare

2009

Valoare 2010

II.6

Rata de acoperire cu servicii de salubritate în mediu urban din Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

%

88,5

92,5

100

100


100
100

Arie de acoperire 100 % in mediul urban

2009

municipiul Bucureşti




100

100

100

Judeţul Ilfov (in judeţul Ilfov sunt constituite 8 oraşe)




77

85

100

II.6

Rata de acoperire cu servicii de salubritate în mediu rural din regiune

%

79,5

86,5

100

100

Aria de acoperire 100 % in mediul rural

2009

II.6

Rata de acoperire cu servicii de salubritate total din regiune

%

79,5

86,5

100

100

Arie de acoperire 100 % in mediul urban

2009

II.6

Numar locuitori care colecteaza separat deşeuri hartie si carton din regiune

Număr

310000

334000

367700

629890

601000
28890

Minim 500000 locuitori in municipiul Bucureşti şi minim 50 000 în judeţul Ilfov care colecteaza separat deşeurile de hârtie şi carton în cadrul proiectelor ce se deruleaza pe teritoriul judeţului Ilfov

2009

 

municipiul Bucureşti




322000

338000

354000

 

judeţul Ilfov




12000

13300

16800

II.6

Număr de locuitori care colectează separat deşeurile de plastic si metal din regiune

Numar

365000

396500

438250

630675

601000
29675

Minim 600000 locuitori in municipiul Bucureşti si minim 60000 locuitori in judeţul Ilfov colectează separat plastic şi metale

2009

 

municipiul Bucureşti




350000

380000

420000

 

judeţul Ilfov




16000

16900

20250

II.6

Capacitatile staţiilor de sortare (pe tip de material sortat)

tone/an

550

In 2006 sortarea si balotarea s-a facut manual



11800

11800

29091,76

Asigurarea capacităţilor de sortare prin realizarea altor staţii de sortare

 

 



2013

 

 



 

municipiul Bucureşti




350

400

400

15000

 

judeţul Ilfov




10 800 (sortare realizată la Staţia de sortare a SC Rosal grup SRL)

11200

(sortare realizată la staţia de sortare a SC Rosal Grup SRL cat si la Staţia de sortare a SC Ecosud SRL (s-au facut probe tehnologice)



11400

În anul 2009 a intrat in funcţiune şi staţia de sortare aferentă depozitului conform de deşeuri Vidra-Ecosud SRL



14091,76

II.6

Număr staţii de transfer

Număr

0

0

0

0

Optimizarea transportului deşeurilor către depozitele conforme.




 

municipiul Bucuresti




0

0

0

0

 

judeţul Ilfov




0

0

0

0

II.7

Număr depozite neconforme care au sistat activitatea de depozitare (conform planificării)

Numar

10

10

12

0

0
0

Sistarea activităţii depozitelor neconforme.

2009

au fost inchise si ecologizate toate cele 28 depozite de deseuri neconforme, listate in PRGD Reg. 8 Bucuresti-Ilfov




 

municipiul Bucureşti

0

0

0

 

judeţul Ilfov

10

10

12

II.7

Număr spaţii de depozitare închise si ecologizate în mediul rural

Numar

10

10

12

0

0

Sistarea activităţii depozitelor neconforme. La 30.09.2009, prin ANPM s-a raporatat inchise şi ecologizate toate cele 28 depozite de deşeuri neconforme, listate în PRGD Reg. 8 Bucureşti-Ilfov

2009, raportul de inchidere si ecologizare a fost transmis la ANPM in data de 30.09.2009

judeţul Ilfov

10

10

12

II.7

Depozite de deseuri conforme in regiunea 8 Bucuresti -Ilfov



Total regiune 8 Bucureşti-Ilfov

Număr

3

3

1
2



Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

Conform PRGD

municipiul Bucureşti (depozit cu AIM)

1


judeţul Ilfov (depozite cu AIM)

2


II.8

Număr de puncte de colectare a deşeurilor periculoase municipale

Număr

0

0

Există proiect

0

Implementarea şi functionarea sistemului de colectare separată, tratare şi eliminare corespunzătoare a deşeurilor periculoase municipale

permanent

 

 



 

 

 



 

 

municipiul Bucureşti

0

0

0

0

 

judeţul Ilfov

0

Exista proiect

Exista proiect

Proiect nerealizat

II.8

Cantitatea colectată de deşeuri periculoase municipale

tone/an










280

 

permanent

 

 



 

 

 



 

 

municipiul Bucureşti

0

0

0

0

 

judeţul Ilfov

376

390

249

280

II.8

Cantitatea colectată separat de deşeuri biodegradabile

tone/an

230

567




416918,14

 




 

municipiul Bucureşti

0

300




411600,14

 

judeţul Ilfov

230

267

248

5318

II.9

Cantitatea colectată de deşeuri voluminoase

tone/an










195,73

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, valorificare şi eliminare a deşeurilor voluminoase

permanent

 

municipiul Bucureşti













53,73


 

judeţul Ilfov




0

400

140

142

II.10

Cantitatea colectata separat de deşeuri din construcţii şi demolări

tone/an










64838,029

43478,029
21360

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor din constr. şi demolări

permanent

municipiul Bucureşti




109 232.4




judeţul Ilfov

24053,255

24501,001

24883,608

II.11

Cantitate de DEEE colectată de la gospodăriile particulare

tone/an

753,847

2156,530

8831,0


1321
21
1300

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a DEEE

permanent

municipiul Bucureşti

72,847


321,53


4831

judeţul Ilfov

681



1835

4000

II.12

Număr VSU colectate anual, total

număr










23737
18637
5100

Implementarea şi funcţionarea sistemului de colectare separată, tratare şi valorificare a VSU

Permanent

municipiul Bucureşti

2088







judeţul Ilfov

1429

1482

4129


Gestionarea deşeurilor biodegradabile în judeţul ilfov

ţinta anului 2010 = 17583 tone
În anul 2009 s-au colectat 248 t deşeuri biodegradabile (materiale nedestinate consumului uman de la aeroportul Bucuresti – Otopeni, magazine de tip METRO, restaurante, cadavre de animale, pensiuni, prelucratori de carne şi produse de carne) care au fost prelucrate în făinuri proteice la unitatea SC Protan SA – Sucursala Popeşti Leordeni dar şi la alte unitati aparţinând de SC Protan SA. ce deservesc orasele Buftea, Voluntari, Popeşti Leordeni. Chitila, Pantelimon, Măgurele, Otopeni, Bragadiru.
Pentru anul 2010:
ÎMPĂRŢIREA PE CONSILII LOCALE A OBLIGAŢIEI DE REDUCERE DE LA DEPOZITARE A DEŞEURILOR BIODEGARADABILE ŞI REALIZĂRILE ANULUI 2010

Tabel 6.3.4

Nr. Crt.

Consiliul local

Obligaţii de reducere

-ţinta 2010-

(tone)

Realizări la ţinta anului 2010

(tone)

Mod de gestionare a deşeurilor biodegradabile reduse de la depozitare

1.

oraş Buftea

1237

1237

- 28 tone, compost în spatele casei (mranita);

- 755 tone, depozitate inclusiv deşeuri din pieţe , inclusiv hârtie şi cartoane nereciclabile;

- 17 tone, iarbă , în hrana animalelor;

- 262 tone, deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;

- 25 tone , combustibil lemnos;

- 150 tone nămol de epurare ape uzate menajere, imprăştiat pe terenuri agricole



2.

oraş Bragadiru

523

523

- 12 tone, compost în spatele casei (mranita);

- 356 tone, depozitate inclusiv deşeuri din pieţe;

- 14 tone, iarbă , în hrana animalelor;

- 116 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;

- 16 tone , combustibil lemnos;

- 9 tone, hârtie şi carton nereciclabil, depozitate



3.

oraş Chitila

741

741

- 17 tone, compost în spatele casei (mranita);

- 12 tone, iarbă , în hrana animalelor;

- 560 tone, depozitate inclusiv din pieţe;

- 110 tone , deţeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;

- 20 tone , combustibil lemnos;

- 22 tone, hârtie şi carton nereciclabil, depozitate



4.

oraş Măgurele

483

483

- 20 tone, compost în spatele casei (mranita);

- 10 tone, iarbă , în hrana animalelor;

- 287 tone, depozitate inclusiv deşeuri din pieţe;

- 70 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;

- 14 tone , deşeu de lemn, combustibil;

- 22 tone, hârtie şi carton nereciclabil, depozitat

- 60 tone nămol de epurare ape uzate menajere, împrăştiat pe terenuri agricole


5.

oraş Otopeni

630

630

- 16 tone, compost în spatele casei (mranita);

- 407 tone, depozitate inclusiv din pieţe;

- 10 tone, iarbă , în hrana animalelor;

- 131 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;

- 24 tone , deşeu de lemn, combustibil;

- 42 tone, hârtie şi carton nereciclabil, depozitat



6.

oraş Pantelimon

1082

1082

- 24 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 10 tone, iarba , în hrana animalelor;

- 496 tone, depozitate inclusiv deşeuri din pieţe

- 240 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 34 tone , deşeu de lemn, combustibil;

- 18 tone, hârtie şi carton nereciclabil, depozitat;

- 260 tone nămol de epurare ape uzate menajere, imprăştiat pe terenuri agricole;


7.

oraş Popeşti-Leordeni

894

894

- 35 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 11 tone, iarba , în hrana animalelor;

- 560 tone, depozitate inclusiv deşeuri din pieţe,

- 240 tone , deseuri din bucatarii si cantine, in hrana animalelor;

- 24 tone , deseuri de lemn, combustibil;

- 24 tone, hartie si carton nereciclabil, depozitat



8.

oraş Voluntari

1859

1870

- 60 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 20 tone, iarbă , în hrana animalelor;

- 414 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;

- 1300 tone, deşeuri depozitate inclusiv din pieţe;

- 34 tone , deşeu de lemn,combustibil ;

- 42 tone, hârtie şi carton nereciclabil, depozitate



9.

Afumaţi

385

385

- 11 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 8 tone, iarbă , în hrana animalelor;

- 156 tone , desşuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;

- 13 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

- 197 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabil


10.

Baloteşti

386

386

- 14 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 8 tone, iarbă , în hrana animalelor;

- 76 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;

- 15 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

- 108 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile

- 165 tone nămol de epurare ape uzate menajere, imprăştiat pe terenuri agricole;



11.

Brăneşti

485

485

- 18 tone, compost în spatele casei (mranita);

- 11 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 120 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;

- 24 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

-312 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


12.

Berceni

218

218

- 7 tone, compost în spatele casei (mranita);

- 8 tone, iarbă , în hrana animalelor;

- 70 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 7 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

- 126 tone, depozitate inclusiv hârtie şi cartoane nereciclabile;


13.

Cernica

563

563

- 25 tone, compost în spatele casei (mranita);

- 11 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 120 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;

- 17 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

- 390 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


14.

Chiajna

492

492

- 15 tone, compost în spatele casei (mranita);

- 14 tone, iarbă , în hrana animalelor;

- 130 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;

- 9 tone, deşeuri de lemn, combustibill;

-324 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


15.

Ciolpani

252

252

- 11 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 7 tone, iarbă, în hrana animalelor;

- 60 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 6 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

- 168 tone, depozitate inclusiv hârtie si carton nereciclabile;


16.

Ciorogârla

292

292

- 12 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 20 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 67 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 13 tone , deseuri de lemn, combustibil;

- 180 tone, depozitate inclusiv hartie si carton nereciclabile;


17.

Clinceni

266

266

- 10 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 61 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 11 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

-176 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabil.


18.

Copăceni

172

172

- 16 tonecompost in spatele casei (mranita)

- 7 tone, iarbă, in hrana animalelor

- 39 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 5 tone , deşeuri de lemn, cmbustibil;

- 105 tone, depozitate, inclusiv hârtie şi carton;


19.

Corbeanca

235

235

- 8 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 9 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 54 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 7 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

- 157 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile


20.

Corneţu

276

276

- 10 tone, compost in spatele casei(mranita);

- 12 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 63 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 8 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

- 183 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabil,


21.

Dascălu

146

147

- 5 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 6 tone, iarba , în hrana animalelor;

- 73 tone, deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 3 tone, deşeuri de lemn, combustibil;

- 60 tone, depozitatae inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


22.

Dărăşti-Ilfov

151

151

- 5 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 5 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 31 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 4 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

-106 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


23.

Dobroeşti

388

388

- 21 tone, compost in spatele casei (ranita);

- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 83 tone, deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 9 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

-267 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


24.

Domneşti

354

354

- 13 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 80 tone, deşeuri din bucătării şi cantine,in hrana animalelor;

- 8 tone, deşeuri de lemn, combustibil;

- 245 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


25.

Dragomireşti-Vale

247

247

- 9 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 56 tone, deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 6 tone , combustibil lemnos;

-168 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


26.

Găneasa

261

261

- 10 tone, compost in spatele casei(mranita);

- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 58 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 8 tone , combustibil lemnos;

-177 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


27.

Glina

401

401

- 15 tone, compost in spatele casei(mranita);

- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 89 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 8 tone , combustibil lemnos;

- 281 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


28.

Grădiştea

165

165

- 8 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 7 tone, iarba , in hrana animalelor;

- 37 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 5 tone , desşuri de lemn, combustibil;

- 108 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


29.

Gruiu

390

390

- 20tone, compost in spatele casei(mranita);

- 10 tone, iarba , in hrana animalelor;

- 87 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 12 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

-261 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


30.

Jilava

533

533

- 27 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 12 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 118 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 15 tone , combustibil lemons;

- 361 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabil


31.

Moara Vlăsiei

339

339

- 12 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 9 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 71 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 8 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

-239 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


32.

Mogoşoaia

328

328

- 12 tone, compost în spatele casei(mranita);

- 9 tone, iarbă , în hrana animalelor;

- 70 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, în hrana animalelor;

- 8 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

-229 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


33.

Nuci

166

166

- 6 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 6 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 68 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 4 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

- 82 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


34.

Periş

408

408

- 10 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 80 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 9 iarba, in hrana animalelor;

- 1 tone , combustibil lemnos;

- 123 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;

- 185 tone nămol de epurare ape uzate menajere, imprăştiat pe terenuri agricole;



35.

Petrăchioaia

153

153

- 6 tone, compost in spatele casei(mranita);

- 8 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 35 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 4 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

-100 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


36.

Snagov

350

350

- 15 tone, compost in spatele casei(mranita);

- 7 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 80 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 10 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

- 238 tone, depozitatte inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


37.

Ştefăneştii de Jos

255

255

- 8 tone, compost in spatele casei(mranita);

- 8 tone, iarba , in hrana animalelor;

- 58 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 8 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

- 173 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


38.

Tunari

226

226

- 6 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 7 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 51 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 8 tone , deşeuri de lemn, combustibil;

- 154 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;


39.

Vidra

464

464

- 24 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 13 tone, iarbă , in hrana animalelor;

- 106 tone , deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 11 tone , deseuri de lemn. combustibil;

- 310 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabil


40.

1 Decembrie

383

383

- 14 tone, compost in spatele casei (mranita);

- 9 tone, iarba , in hrana animalelor;

- 87 tone, deşeuri din bucătării şi cantine, in hrana animalelor;

- 6 tone , deşeuri e lemn, combustibil;

- 267 tone, depozitate inclusiv hârtie şi carton nereciclabile;



ÎMPĂRŢIREA, PE DEPOZITE CONFORME DIN REGIUNEA 8 BUCUREŞTI-ILFOV, A DEŞEURILOR BIODEGRADABILE DEPOZITATE – LA ŢINTA ANULUI 2010

Tabel 6.3.5

Judeţ Ilfov, deşeuri biodegradabile reduse de la depozitare, tinta anului 2010 = 17583 tone

mod de gestionare

observaţii

compostate in spatele casei

615 tone

permite PRGD Reg 8 Bucureşti-Ilfov

hrana pentru animale

3856 tone

permite PRGD Reg 8 Bucureşti-Ilfov

lemn, combustibil

472 tone

utilizat ca lemn de foc

namol, imprastiat pe sol, subst. uscata

375 tone

a fost imprăştiat cu Permis de aplicare emis de APM Ilfov




depozite de deşeuri autorizate cu autorizaţie de mediu în Regiunea 8 Bucureşti-Ilfov

Vidra-Ecosud

Glina -Ecorec

Rudeni-Iridex

Deşeuri biodegradabile depozitate, total : 12265 tone, din care


1555 tone


498 tone


10212 tone

În Municipiul Bucureşti functionează o Staţie de tratare prin mărunţire mecanică a sortului rămas de la staţia de sortare, precum şi a deşeurilor vegetale şi voluminoase, staţie ce aparţine S.C URBAN S.A. cu o capacitate de 20 000 t/an, construită integral din fonduri proprii.



Incineratorul de deşeuri periculoase Chiajna - Iridex
Incineratorul de deşeuri periculoase Chiajna – IRIDEX se încadrează în categoria de activitate conform Anexei 1 din OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificari de Legea 84/2006, capacitatea de producţie t/zi);
5.1 – Instalatii pentru eliminarea sau valorificarea deşeurilor periculoase,definite potrivit prevederilor legislatiei in vigoare, avand o capacitate mai mare de 10 tone/zi”
Deţine Autorizaţie integrată de mediu Nr. 40 / 23.10.2006 emisă de ARPM Bucureşti, valabilă pâna la data de 23.10.2016 si are capacitatea de incinerare de 680 kg/h respectiv, de 6.000 t/an.

Incineratorul de deşeuri periculoase Chiajna a fost proiectat şi construit special pentru incinerarea deşeurilor medicale şi a altor tipuri de deşeuri periculoase (medicale şi cele prevăzute în anexa nr. 17 A la Legea nr. 426/2001). Instalaţia de incinerare a fost construită de către firma americană PENNRAM Diversified Manufacturing Corporation – Pennsylvania.


Din punct de vedere constructiv incineratorul este alcătuit din:

 camera de combustie primară;

 camera de combustie secundară;

alimentator de deşeuri;

 coş de dispersie;

 transportor cenuşă de vatră;

 sistem de epurare a gazelor;

 bazin decantor ape uzate;

 sistem de monitorizare şi control.
Principalele componente ale instalaţiei de incinerare sunt:


  • Hala metalică închisă în care sunt montate:

- Sistemul de incinerare a deşeurilor periculoase;

- Camera de control şi comandă;

- Bazin stocare apă;

- Sistem umed pentru controlul emisiilor de gaze acide (scruber umed cu soluţie alcalină);

- Depozit frigorific pentru stocarea deşeurilor biodegradabile;

- Depozit pentru stocarea deşeurilor periculoase ambalate în containere;

- Vestiare şi grupuri sanitare.


  • Instalaţii pentru răcirea şi epurarea uscată a gazelor constând din:

- Tuburi radiante pentru răcirea gazelor;

- Sistem uscat de epurare pentru controlul (reducerea) emisiilor de particule (filtre cu saci);

- Bazin de stocare a apelor uzate tehnologice şi menajere;

- Post de transformare aerian.




  • Instalaţia este montată şi funcţionează într-o hală cu structură de rezistenţă metalică, cu închideri din panouri metalice termoizolante, având dimensiunile în plan 20,0 m x 25,0 m.

- Temperatura de incinerare a deşeurilor în camera de combustie primară este de 850oC.

Temperatura de incinerare a deşeurilor în camera de combustie secundară este de 1.100oC.



Tipul echipamentului de reţinere a poluanţilor din gazele de ardere:
Sistemul de răcire şi epurare a gazelor: Gazele de ardere sunt răcite înainte de intrarea în sistemul de epurare, evacuarea şi răcirea acestora realizându-se prin conducte de oţel refractar inoxidabil, care eliberează căldura în atmosferă. Gazele răcite intră în sistemul de epurare de tip filtru cu saci pentru reţinerea particulelor.

- Filtrul cu saci utilizează filtre textile speciale pentru a reţine aprox. 95-99 % din emisiile de particule (inclusiv metale). Filtrul funcţionează la o temperatură care să împiedice condensarea compuşilor acizi pe suprafeţele interioare. Particulele filtrate se reţin prin partea exterioară a sacilor, fiind necesară aplicarea unui impuls de aer comprimat în interiorul sacilor pentru scuturarea prafului de pe suprafaţa exterioară a acestora. Praful cade la baza pâlniei filtrului, fiind colectat într-un colector etanş. Cenuşa din colector este evacuată manual prin deschiderea unei valve glisante.

- Gazele de ardere ies din filtru şi intră într-o cameră de extincţie de gaz, unde temperatura este redusă la 80°C, de unde gazele intră în sistemul de epurare umedă. Gazele de ardere răcite intră în partea inferioară a scruberului, deasupra bazinului şi sub plăcile separatoare, de unde compuşii acizi sunt neutralizaţi şi separaţi de gazele de ardere. Eficienţa de  reţinere a acizilor este de aprox. 99 %. Partea superioară a plăcii este permanent inundată, gazele trec de jos în sus, împinse de soluţia de epurare. Valoarea pH-ului soluţiei este menţinută la valoarea de 6-7 prin injecţia unei soluţii de 50 % hidroxid de sodiu, pompată cu ajutorul a două pompe peristaltice.

- Gazele de ardere purificate sunt preluate de un ventilator şi evacuate prin coşul de dispersie. Vaporii de apă se condensează pe pereţii coşului şi se scurg înapoi în bazinul scuberului.


Tipul instalaţiei de epurare a apelor uzate tehnologice:
- Apele uzate tehnologice sunt dirijate către instalaţia de epurare cu osmoză inversă tip PALL, care funcţionează şi în cadrul Depozitului de deşeuri nepericuloase Chiajna
Managementul deşeurilor:

Tabel 6.3.6

Numele procesului

Descriere

Capacitate maximă

Recepţie deşeuri

Deşeurile sunt livrate de transportatori autorizaţi pe baza documentelor însoţitoare conforme cu legislaţia în vigoare privind transportul deşeurilor.

Deşeurile medicale sunt transportate în ambalaje speciale (saci, cutii, recipiente) inscripţionate conform tipului de periculozitate al acestora.

Cântărirea se efectuează cu sistemul de cântărire electronic .

Verificarea se face pe baza documentelor însoţitoare şi a inspecţiei vizuale.

 


6.000 t/an

Depozitare deşeuri

- Deşeurile medicale anatomo – patologice se stocheaza până la incinerare, in situatia in care este depasita capacitatea de incinerare la momentul sosirii acestora, în camera frigorifică, la temperatura -18o C.

- Deşeurile periculoase stabile, care nu intra in reactie cu mediul si nu sunt afectate de conditiile meteo privind umiditatea si temperatura se depozitează în containere din material plastic acoperite cu capac, pe platforma betonată de lângă clădirea incineratorului si se transporta treptat la incinerator.



6.000 t/an

Incinerare deşeuri

Deşeurile se introduc în incinerator cu ajutorul sistemului de alimentare, în şarje de aprox. 135 kg. fiecare. Ciclul de incinerare are o durată de 12 minute, incluzând arderea deşeurilor în prima cameră de combustie, oxidarea gazelor rezultate în a doua cameră de combustie, epurarea gazelor rezultate din a doua cameră de combustie şi extragerea cenuşii de vatră.

6.000 t/an

Yüklə 4,18 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   12   13   14   15   16   17   18   19   ...   32




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin