Raport privind starea factorilor de mediu

RAPORT PRIVIND STAREA
FACTORILOR DE MEDIU
REGIUNEA 8 BUCUREŞTI-ILFOV

2010




CAPITOLUL I PROFIL DE REGIUNE

1. 
   Date geografice şi climatice
   

Regiunea 8 Bucureşti–Ilfov , situată în SE ţării, este constituită din municipiul Bucureşti, capitala României şi judeţul Ilfov. Suprafaţa totală a Regiunii 8 Bucureşti-Ilfov este de 1821 km², din care 12,5% reprezintă teritoriul administrativ al Municipiului Bucureşti şi 87,5% judeţul Ilfov. Municipiul Bucureşti are o suprafaţă de 238 km², are o formă circulară cu axe măsurând 24 km la nord-sud şi 22 km est-vest şi este situat în câmpia Vlăsiei la 54-90 m altitudine, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.

Suprafaţa judeţului Ilfov este de 1583 Km² şi este situat Câmpia Snagovului cu altitudini absolute de 80-110 m (98.9 m Mogoşoaia; 85,8 m Tunari; 103,7 m Corbeanca) şi o uşoară înclinare spre sud-est. Este străbătut pe direcţia NV-SE de unele râuri precum Cociovaliştea, Vlăsia, Ialomiţa şi de lacul Snagov rezultat prin bararea zonei de vărsare a râului Snagov în Ialomiţa de către aluviunile acestuia.

Câmpia Bucureştiului are un aspect plan, prezentând o înclinare uşoară spre SE şi se situează la altitudini absolute variind între 96,3 m la Chiajna şi 54,5 m în valea Dâmboviţei, la Popeşti-Leordeni. Singurele văi care o fragmentează pe direcţia NV-SE sunt cele ale Dâmboviţei şi Colentinei, adâncimea acestora înregistrând 15-20 m.

În arealul municipiului Bucureşti, din cauza densităţii mari a construcţiilor şi amenajărilor urbanistice, valorile hipsometrice ale reliefului sunt atenuate, distingându-se greu aspectele microreliefului. Valea Dâmboviţei, ce trece prin centrul oraşului, străbătându-l pe direcţia NV-SE, are o luncă largă de cca.22 km lungime cu lăţimea maximă de 2,5 km. Valea Colentinei este mai îngustă şi are un coeficient de sinuozitate mai ridicat; la Străuleşti sau la Herăstrău atinge o lăţime de 1-1,5 km. Înclinarea sa uşoara în profil longitudinal favorizează crearea de-a lungul ei a unei salbe de lacuri(Străuleşti, Mogoşoaia, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Cernica, Pantelimon) ce conferă un caracter pitoresc unei importante zone a municipiului.

Reţeaua de localităţi a Regiunii 8 Bucureşti - Ilfov este constituită din 8 oraşe în judeţul Ilfov (Buftea, Otopeni, Popeşti - Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Măgurele, Bragadiru, Chitila), la care se adaugă municipiul Bucureşti, 32 de comune(1 Decembrie, Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Brăneşti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Darăşti-Ilfov, Dascălu, Dobroieşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale, Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Vidra) şi 91 de sate.

Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov este situată în sudul ţării, la 44°25'50" latitudine nordică şi 26°05'50" longitudine estică.

Regiunea 8 Bucureşti Ilfov este situată numai în bazinul hidrografic Argeş, din punct de vedere hidrografic.

Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică existenţa toamnelor lungi şi călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se diferenţiază, în ansamblul său, în zona propriu-zisă a municipiului Bucureşti şi pentru arealele din judeţul Ilfov.

Clima este temperat-continentală, cu uşoare nuanţe excesive şi cu unele diferenţieri ale valorilor temperaturii aerului cauzate de încălzirea suplimentară a reţelei stradale din interiorul municipiului Bucureşti, de arderile de combustibili casnici şi industriali, de radiaţia exercitată de zidurile clădirilor etc. Astfel, valorile temperaturii medii anuale cresc de la periferia oraşului către centrul acestuia. Temperatura maximă absolută înregistrată a fost de 42,5 ^oC ( 5 iulie 2000, la staţia meteorologică Bucureşti Filaret), iar minima absolută de -32,2 ^oC (25 ianuarie 1942, la staţia meteorologică Bucureşti Băneasa). Verile sunt calde uneori toride şi deseori secetoase, iar iernile sunt reci, cu zăpezi abundente însoţite frecvent de viscole. În general iernile durează de la sfârşitul lunii noiembrie până la sfârşitul lunii februarie. Primăverile sunt de obicei scurte, cu contraste termice evidente de la o zi la alta. Cantitatea de precipitaţii însumează cca. 600 mm anual, cele mai mari valori înregistrându-se în perioada mai-iulie, ploile având şi caracter torenţial. Prima ninsoare cade de obicei în ultima decadă a lunii noiembrie, iar ultima către sfârşitul lunii martie. Vânturile dominante bat dinspre E şi NE ( îndeosebi iarna), cu viteze medii anuale de 3-4 m/s şi dinspre S şi SV în restul anului. Cele mai mari viteze ale vântului se înregistrează iarna, spulberând şi viscolind zăpada.

Din datele primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a reieşit că în anul 2010 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale au fost în general în jurul valorii normei climatologice.
Principalii parametri climatici la staţiile meteorologice din municipiul Bucureşti şi regiunea Bucureşti- Ilfov în anul 2010

Tabel 1.1.1

Staţia meteo	Temperatura maximă (°C)		Temperatura minimă (°C)		Temperatura medie anuala	Cantitatea max. de precipitatii în 24 h(mm)		Cantitatea anuală de precipitaţii (mm)
	absolută	2010	absolută	2010	2010	2010		2010
Bucureşti Afumaţi	41.1 5.VII.2000 27.VII.2007	37.5 13.VIII	-30.2 6.II.1954	-25,1 26.I	-	39,7 04.XII	659.9
Bucureşti Băneasa	42.2 5.VII.2000	36.8 13.VIII	-32.2 25.I.1942	-24.8 26.I	10.8	41,9 23VI	735,6
Bucureşti Filaret	42.4 5.VII.2000	38.1 13.VIII	-30.0 25.I.1942	-18.9 26.I	12	33,9 22V	659,6

Sursa datelor: Administraţia Naţională de Meteorologie

CAPITOLUL II CALITATEA AERULUI
2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

Informaţiile prezentate în acest capitol provin în totalitate din sistemul de monitorizare a calităţii aerului şi din inventarul de emisii atmosferice întocmit de ARPM Bucureşti şi APM ILFOV.

Poluarea aerului în regiunea Bucureşti Ilfov are un caracter specific, datorită în primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul , şi mai ales in municipiul Bucureşti.

SURSE DE POLUARE A AERULUI

Concentrarea industrial - urbană a regiunii 8 Bucureşti Ilfov cu larga sa diversitate de activităţi antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităţi.

Sursele de poluare a aerului se pot clasifica astfel:

surse fixe: sunt sursele industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală) . Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2), solvenţi organici, funingine etc; În categoria surselor fixe intră şi centralele electrotermice, surse importante prin cantităţile de poluanţi emişi dar care sunt însă favorizate de dispersia ce se realizează la înălţime mare.

surse mobile – în regiunea 8 Bucuresti Ilfov, şi mai ales în Municipiul Bucureşti sursa cea mai importantă de poluare o constituie traficul auto. Sunt emise atât gaze anorganice (oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon) cât şi compuşi organici volatili (benzen) sau pulberi PM10, PM2.5 cu conţinut de metale. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.

surse de suprafaţă: în categoria surselor de suprafaţă intră în special încălzirea rezidenţială, dar şi alte surse difuze de combustie care sunt lipsite de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte.

O categorie specială o constituie şantierele de construcţii, surse care pot fi încadrate, în funcţie de obiectiv, atât la sursele fixe (pentru construcţii de clădiri) cât şi la sursele de suprafaţă (pentru reparaţiile, modernizările arterelor rutiere). Aceste surse, dacă nu sunt organizate corespunzător, aduc o contribuţie majoră la poluarea cu pulberi.

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în regiunea 8 , reţea ce respectă cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Datele referitoare la calitatea aerului în regiunea Bucureşti Ilfov (poluanţii măsuraţi fiind: SO₂, NO_x, CO, O₃, benzen, PM₁₀, PM_2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel :

- staţie de fond regional – Baloteşti;

- staţie de fond suburban – Măgurele;

- staţie de fond urban – Crângaşi (APM Bucureşti);

- 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;

- 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni.

Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din:

- 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;

- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Pădurilor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la A.R.P.M. Bucureşti.

2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant

Poluanţii principali cu efect acidifiant sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot şi amoniac.

Emisii anuale de SO₂.

Principalele emisii de SO₂ evacuate în atmosferă, în Bucureşti si judetul Ilfov, au fost:

Tabel 2.1.1.1 - Emisii anuale de SO₂

	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Emisii anuale de SO2 (t/an)- Bucuresti	104097	25452	29382	9626	11110	2157	3265	2400
Emisii anuale de SO2 (t/an)- Ilfov	202	132	190	1348	68	129	82	50
Total regiune	104299	25584	29572	10974	11178	2286	3347	2450

Fig.2.1.1.1 - Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO₂ în Municipiul Bucureşti

În anul 2010 emisiile de SO₂ au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică) şi industria de prelucrare (grupa 3). Menţionăm că la realizarea inventarului de emisii pe anul 2010 nu am intrat în posesia datelor actualizate privind parcul auto, în consecinţă emisia corespunzătoare grupei 7 (trafic rutier) este cea de la nivelul anului 2009

Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)
Principalele emisii de NOx evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii realizat), au fost:
Tabel 2.1.1.2 - Emisii anuale de NOx

	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Emisii anuale de NOx (t/an) Bucureşti	44063	14173	12873	11304	12899	20901	17642	17268
Emisii anuale de NOx (t/an) Ilfov	1245	1270	1608	7779	150	226	467	164
Total Regiune	45308	15443	14481	19083	13049	21127	18109	17432

Fig.2.1.1.2 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)

Datorită faptului că nu am primit actualizarea datelor privind parcul auto, pentru grupa 7 (trafic) am luat in considerare aceeasi cantitate de emisii ca in anul 2009 (10961 tone)

În anul 2010 emisiile de NOx au provenit în special de la trafic (grupa 7) şi CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică)
Emisii anuale de amoniac (NH3)
Tabel 2.1.1.3 - Emisii anuale de NH3

	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Emisii anuale de NH3 (t/an) Bucureşti	56,83	32,7	29	33.7	38.55	341.13	370.3	370,33
Emisii anuale de NH3 (t/an) Ilfov	556,43	293.25	145,55	1195,64	617,18	555,91	645,32	678,2
Total regiune	613,26	325,95	174,55	1229,34	655,73	897,04	1015,62	1048,53

Fig.2.1.1.3 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3 (tone)

Datorită faptului că nu am primit actualizarea datelor privind parcul auto, pentru grupa 7 (trafic) vom lua în considerare aceeaşi cantitate de emisii ca în anul 2009 (335 tone) .

În anul 2010 emisiile de NH3 au provenit în special de la trafic (grupa 7 ) şi CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică).

2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Compuşii organici volatili (COV) sunt compuşi organici cu o presiune de vapori de minim 0,01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau având o volatilitate corespunzătoare în condiţii speciale de utilizare. Aceşti compuşi nu au culoare, miros sau gust şi includ o gamă largă de substanţe cum ar fi: hidrocarburi, compuşi organici halogenaţi şi oxigenaţi.

Hidrocarburile compuşilor organici volatili sunt grupate în metan şi alţi compusi organici volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil, este cel mai eficient gaz cu efect de seră, care contribuie la intensificarea încălzirii globale.

Surse generatoare de compuşi organici volatili: activităţile de depozitare, încărcare, descărcare şi distribuţia benzinei, de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staţie de benzină şi activitaţile industriale care utilizeazǎ solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili.
Tabel 2.1.2.1 - Emisii anuale de COV

	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Emisii anuale de COV (t/an) Bucureşti	68427	50053	27772	16071	11478	15476	9153	9240
Emisii anuale de COV (t/an) Ilfov	165	310	410	11732	1950	1901	1334	1061
Total	68592	50363	28182	27803	13428	17377	10487	10301

Fig.2.1.2.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi in Bucuresti a emisiilor de COV (tone)

Datorită faptului că nu am primit actualizarea datelor privind parcul auto, pentru grupa 7 (trafic) vom lua în considerare aceeaşi cantitate de emisii ca în anul 2009 (7734 tone) .

În anul 2010 emisiile de COV au provenit în special din trafic (grupa 7) şi grupa 6 (utilizarea solvenţilor şi a altor produse).

2.1.3. Emisii de metale grele

Tabel 2.1.3.1 - Emisii anuale de Cadmiu (tone)

	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Emisii anuale de Cd (t/an) Bucureşti	0.305	0.035	0.048	0.0795	0.08	0.093	0.056	0.054
Emisii anuale de Cd (t/an) Ilfov	3,97	4,91	6,02	5.41	3,74	2,91	3,5	3,97
Total regiune	4,275	4,945	6,068	5,489	3,82	3,003	3,556	4,024

În anul 2010 emisiile de cadmiu au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică)

Tabel 2.1.3.2 - Emisii anuale de mercur (tone)

Municipiul Bucureşti	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Emisii anuale de Hg (t/an)	0.049	0.0357	0.107	0.017	0.026	0.261	0.282	0.258	0.018	0.018

2.1.4 Pulberi în suspensie
Tabel 2.1.4.1 – Emisii anuale de Pulberi totale

Municipiul Bucureşti	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Emisii anuale de pulberi (t/an)	2720	2880	2647,7	977	879.9	583.6	764.77	1881.1	994.21	887.5

Fig.2.1.4.1- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)

Datorită faptului că nu am primit actualizarea datelor privind parcul auto, pentru grupa 7 (trafic) vom lua în considerare aceeaşi cantitate de emisii ca în anul 2009 (577 tone) .

În anul 2010 emisiile de pulberi au provenit în special de la trafic (grupa 7) şi grupa 1- arderi în industria energetică

Tabel 2.1.4.2 – Emisii anuale de Pulberi PM10

Municipiul Bucureşti	2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Emisii anuale de pulberi (t/an)	912	952	1591	502	570	254	297.2	1334.6	732.18	698.93

2.1.5. Emisii de plumb

Tabel 2.1.5.1 - Emisii anuale de Pb (tone)

	2007	2008	2009	2010
Emisii anuale de Pb (t/an) Bucureşti	2.06	2.19	1.41	1.48
Emisii anuale de Pb (t/an) Ilfov	2,68	3,69	2,8	3,4
Total regiune	4,74	5,88	4,21	4,88

Fig.2.1.5.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de plumb (kg)

În anul 2010 emisiile de plumb au provenit în special din grupa 3 (arderi în industria de prelucrare).

2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi

Principalul poluant organic persistent este dioxina.

Emisiile mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că înregiunea Bucureşti Ilfov incineratorul IRIDEX funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proiectată. Principala metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne depozitarea la groapa orăşenească.

În judeţul Ilfov se pot nominaliza surse staţionare ce pot produce emisii de poluanţi organici persistenţi rezultaţi din:

- incinerare corpuri de animale şi deşeuri din activităţi veterinare

- arderi din industria de prelucrare.

Tabel 2.1.5.1 - Emisii anuale de poluanti organici persistenti (kilograme)

	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
Emisii anuale de dioxina (kg/an) Bucureşti	0,0139	0,677	1,827	1,528	2,384	1,284	0,739
Emisii anuale de dioxina (kg/an) Ilfov	0,51	0,3	0,3	36,26	32,02	9	7
Total regiune	0,5239	0,977	2,127	37,788	34,404	10,284	7,739

2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice

În anul 2010, cantitatea emisă de hidrocarburi aromatice policiclice a fost de 15.07 kg, provenind în majoritate din grupa 1 (arderi în industria energetică).

2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi

În anul 2010 , conform inventarului de emisii, nu au existat emisii de bifenili policloruraţi.

2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen

În anul 2010 emisia de hexaclorbenzen (HCB) pe regiunea Bucuresti-Ilfov a fost de 35.41 kg, provenind în special din grupa 3 (Arderi în industria de prelucrare).