Raport privind starea factorilor de mediu
Presiunea antropică asupra biodiversităţii este determinată de factori cum sunt
Yüklə 4,18 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 5.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor
- de pe domeniul public .
- 5.2. 2. Creşterea populaţiei
- 5.2.3. Schimbarea peisajelor şi a ecosistemelor
- 5.3. Ariile naturale protejate Arii de interes naţional În Regiunea Bucureşti Ilfov au fost declarate următoarele arii naturale protejate: Lacul Snagov
Presiunea antropică asupra biodiversităţii este determinată de factori cum sunt: - Modificarea şi distrugerea habitatelor. Sunt considerate cele mai importante cauze ale erodării biodiversităţii. Acestea se manifestă direct, prin reducerea suprafeţei ocupate de ecosistemele naturale sau indirect prin efectele poluării asupra condiţiilor de viaţă ale speciei. Modificarea habitatelor survine ca urmare a manifestării unor efecte cumulative la nivel global sau regional, datorită poluării directe, dar şi prin amenajare (infrastructura de transport, turistică, industrială, hidroenergetică etc.). - Transferul de specii contribuie puternic la diminuarea biodiversităţii, fiind al doilea factor după distrugerea şi modificarea habitatelor.Speciile alohtone (exotice, introduse) au în multe cazuri comportament invaziv, întrucât factorii care limitau creşterea populaţiilor nu mai acţionează cu aceeaşi intensitate în noile condiţii, speciile de pe nivelurile trofice inferioare nu au adaptări care să permită evitarea noului prădător/parazit, iar cele de pe acelaşi nivel nu reuşesc să le concureze. - Creşterea populaţiei şi consumarea resurselor. - Evaluarea greşită a mediului şi a resurselor sale. Astfel de situaţii conduc la transformarea unor ecosisteme naturale în terenuri agricole, desecarea zonelor umede, defrişarea pădurilor, distrugerea unor ecosisteme prin amenajări hidroenergetice sau turistice supradimensionate, fiind generate de ignorarea costurilor de mediu a produselor sau serviciilor astfel obţinute. - Inechitatea în distribuţia beneficiilor din protejarea şi utilizarea biodiversităţii determină, pe de o parte, o scădere a interesului pentru conservarea ecosistemelor din partea celor care le utilizează direct (de exemplu, proprietarii de terenuri cu pădure), iar pe de altă parte, orientează investiţiile în sensul exploatării resurselor în arii cu biodiversitate ridicată, fără a asigura măsuri de protecţie. - Diminuarea suprafeţelor ocupate de pădure, altfel spus, defrişarea pădurilor . În ceea ce priveşte exploatările de resurse, presiunile antropice asupra ariilor naturale protejate şi a biodiversităţii în general, se manifestă prin exploatările forestiere, achiziţia şi recoltarea de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, păşunatul iraţional, dar de multe ori şi prin turismul necontrolat şi needucat. Din acest motiv se impune creşterea suprafeţelor din categoria ariilor naturale protejate, unde să se instituie regimuri de protecţie, în special pentru speciile vulnerabile, endemice şi pe cale de dispariţie. 5.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor Fragmentarea habitatelor apare şi atunci când există aglomerări mari de locuinţe, dar şi în cazul celor izolate, datorită construcţiei suplimentare de căi de acces şi utilităţi. Construirea haotică, fără respectarea unei stategii de urbanism coerentă şi consecventă conduce la utilizarea nejudicioasă a zonelor destinate pentru construcţii şi extinderea acestora în detrimentul celor naturale, provocând pierderea spaţiilor verzi din oraşe şi din apropierea lor. Tabelul 5.2.1.1 Fondul funciar in Regiunea 8, după modul de folosinţă, la 31 decembrie 2009
Sursa: Agenţia Naţională de Cadastru si Publicitate Imobiliară pentru anul 2006 şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2009 După cum se observă din tabelul de mai sus, utilizarea terenurilor din Regiunea 8 s-a modificat puţin de-a lungul anilor, terenurile ”pierdute” din categoriile de folosinţă prezentate fiind folosite în principal pentru construcţia de locuinţe (zone rezidenţiale) şi zone industriale. Datorită procesului de extindere a zonelor rezidenţiale, comerciale şi industriale (în special în zona de Nord a capitalei), există o presiune continuă asupra zonelor împădurite şi spaţiilor verzi. Ponderea redusă a suprafeţelor împădurite din apropierea capitalei şi lipsa programelor de educaţie ecologică exercită o presiune continuă asupra mediului şi afectează starea de sănătate a populaţiei.
Sursa: APM Ilfov şi Primării judeţul Ilfov Primăria Capitalei a finalizat cadastrul verde al Municipiului Bucureşti. Conform documentului, capitala are 23,21 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar cea mai mare suprafaţă de spaţii verzi este în sectorul 1 - 77,19 mp/cap de locuitor. Până în 2013, cantitatea de spaţiu verde pe cap de locuitor, potrivit normelor Uniunii Europene, trebuie sa ajungă la 26 mp. Cadastrul verde a presupus inventarierea tuturor arborilor şi a spaţiilor verzi de pe domeniul public. Au fost considerate spaţii verzi arborii, iarba şi cimitirele, parcuri, scuaruri, plantaţii de aliniament, etc. Avem 1,7 mil. arbori, dintre care 194.000 în pădure; există 110 arbori ocrotiţi. Raportând datele enumerate la numărul de locuitori, reiese că media pe Bucureşti este de 0,88 arbori, faţă de recomandarea Uniunii Europene de 3 arbori pe cap de locuitor. Cel mai aproape de această recomandare se află sectorul 1, cu 2,55 arbori pe cap de locuitor, la polul opus aflându-se sectorul 2 cu 0,55 arbori pe cap de locuitor. La nivel regional există planuri sau programe ce se vor dezvolta în zona ariei de protecţie specială avifaunistică Gradiştea-Căldăruşani-Dridu. Suprafaţa totală ocupată de planuri/proiecte avizate sau în curs de reglementare este de 5,51 % din suprafaţa sitului de 6.642 ha, având un impact redus asupra habitatelor speciilor de păsări din sit şi asupra integrităţii acestuia. Datorită regulilor urbanistice impuse pentru aceste planuri, efectul cumulativ al acestora este practic redus la minim. Din studiile de biodiversitate întocmite, a rezultat că zonele de amplasare a planurilor nu fac parte din habitatele agreate de speciile pentru care a fost desemnat SPA-ul şi că activităţile propuse nu vor afecta speciile protejate. Zona se va dezvolta treptat şi se vor avea in vedere adoptarea unor măsuri de diminuare a impactului antropic asupra ecosistemelor sitului, astfel incât să se păstreze nealterate aceste habitate atât de importante pentru speciile ce le populează, atât în perioada de proiectare cât şi în perioada de implementare. Majoritatea suprafeţelor de teren extravilan (teren agricol) propuse pentru a fi introduse în intravilan, menţionate anterior (atât cele care au obţinut avizul de mediu cât şi cele care sunt în curs de reglementare), sunt prevăzute cu funcţiunea de locuire, prin P.U.G.-urile Comunelor Moara Vlăsiei şi Gruiu (P.U.G.-uri aflate în curs de actualizare şi aprobare). De asemenea, în zona SPA-ului Grădiştea-Căldăruşani-Dridu se va realiza Autostrada Bucureşti-Braşov, pentru care este necesară defrişarea unei suprafeţe de 4,1848 ha din Pădurea Surlari. În acest scop s-a realizat „Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru scoaterea definitivă din fondul forestier a unei suprafeţe de 4,1848 ha din Pădurea Surlari” (în anul 2008). Investiţia a obtinut acordul pentru defrişarea Pădurii Surlari.
Tabel 5.2.2.1 Populaţia stabilă în judeţul Ilfov în perioada 1990-2009
Tabel 5.2.2.2 Populaţia stabilă în Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov la 1 iulie 2010
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Bucureşti Se observă o creştere a populaţiei în judeţul Ilfov datorată migrării de la oraş spre zona rurală şi dezvoltării din punct de vedere economic a acestor zone, ceea ce duce la o presiune mai accentuată asupra ecosistemelor naturale. 5.2.3. Schimbarea peisajelor şi a ecosistemelor În ultimele decenii, condiţiile naturale şi peisajul din România au fost influenţate în mod deosebit de evoluţia activităţilor economice, la care se adaugă creşterea economică a ultimilor ani care a condus de multe ori la o exploatare excesiva a resurselor naturale. În aceste conditii, multe specii de plante şi animale sunt ameninţate cu dispariţia, iar modificarea peisajului reprezintă primul indicator al deteriorării mediului inconjurător. Prin implementarea planurilor/proiectelor aprobate/în curs de reglementare în Regiunea 8 se vor realiza schimbări în peisaj prin apariţia unor componente antropice noi, care vin în completarea celor deja existente. Pentru diminuarea impactului vizual şi pentru direcţionarea speciilor care traversează spaţiul aerian este necesar să se planteze fâşii de protecţie de copaci în jurul parcelelor. De preferinţă între copaci se vor intercala specii de arbuşti şi tufişuri. Este esenţial plantarea de specii autohtone de copaci , iar in ceea ce priveste componenţa specifică a arbuştilor se vor folosi specii care sunt prezente şi sunt tipice pentru zonă. Impactul autostrăzii Bucureşti – Braşov asupra mediului în Regiunea 8 Flora poate fi afectată de emisiile de substanţe poluante care se pot depune pe plante sau pot pătrunde în organismul acestora prin depunerea pe sol şi infiltrarea odată cu apele pluviale. Principalul impact asupra vegetaţiei generat de construcţia autostrăzii îl reprezintă reducerea fondurilor forestiere prin tăierea unor suprafeţe de păduri. Pentru faună, autostrada poate constitui o barieră fizică, modificându-i habitatul şi întrerupându-i traseele de migrare. Impactul produs de existenţa autostrăzii asupra configuraţiei spaţiului construit şi localităţilor se va manifesta, cel mai probabil, prin accentuarea presiunilor în sensul extinderii perimetrelor construibile ale aşezărilor aflate în vecinătatea traseului rutier, mai ales în bandă /în paralel cu acesta, în legătură cu creşterea ofertei /cererii de terenuri pentru: construirea de locuinţe individuale cu standard mai ridicat – ca reşedinţe principale sau secundare; clădiri pentru comerţul en-gros; clădiri cu suprafaţă foarte mare pentru comerţul en-detail; clădiri industriale; parcaje şi servicii pentru transportul rutier; servicii hoteliere, de restauraţie şi de agrement, etc.
Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie de cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării şi vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal. Aria naturală protejată Pădurea Snagov, este situată în judeţul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureşti-Ploieşti. Vegetaţia predominantă este cea forestieră. Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune estivală : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum. Ca o curiozitate pentru această zonă de câmpie este prezenţa a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care în mod obişnuit nu cresc la această altitudine. Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure. Căprioare, cerbi lopatari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezele şi piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele. Primăvara şi toamna se opresc aici, din călătoria lor spre ţări mai calde, în locurile mai umede, sitarii şi becaţinele. Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior). Yüklə 4,18 Mb. Dostları ilə paylaş:
|