Raport privind starea factorilor de mediu

4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă
Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosire în municipiul Bucureşti în perioada 2005 – 2009

Tabel 4.1.1.1

- hectare -	2005	2006	2007	2008	2009
Suprafaţa totală	23787	23787	23787	23787	23787
Suprafaţa agricolă	4464	4356	3600	3496	3481
- proprietate majoritar privată *)	3211	3117	2431	2327	-
Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă: - arabil	3622	3514	3047	2955	2940
- păşuni	506	506	418	406	406
- vii şi pepiniere viticole	66	66	12	12	12
- livezi şi pepiniere pomicole	270	270	123	123	123
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră	611	611	611	611	611
Ape şi bălţi	908	908	908	908	908
Alte suprafeţe	17804	17912	18668	18772	18694

*) Începând cu anul 2001 conţine proprietatea privată a statului, a unităţilor administrativ – teritoriale, a persoanelor juridice şi fizice.

Sursa Datelor: DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – ANUARUL STATISTIC 2009

În judeţul Ilfov cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de la nivelul anului 2010, de 102.122 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor cu vegetaţie forestieră din judeţul Ilfov la nivelul anului 2010 totalizează 19.060 ha. Cele mai răspândite soluri sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate. Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună.

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosire în judeţul ILFOV în perioada 2001 – 2010 Tabel 4.1.1.2

Nr. crt	Categoria de folosinţă	Suprafaţă (ha)
		2001	2002	2003	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
	Arabil	106852	107312	105292	104478	105699	105168	104405	102913	102012	97832
	Păşuni	2401	2267	2184	2211	1929	2021	1924	1976	1973	1973
	Fâneţe şi pajişti naturale	38	71	61	73	44	48	83	58	58	58
	Vii	2009	1951	2073	1842	1552	1488	1559	1433	1412	1412
	Livezi	1756	1496	1332	1148	875	952	1061	854	847	847
TOTAL AGRICOL		113056	113097	110942	109752	110099	109677	109032	107234	106302	102122

Sursa datelor: AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ILFOV

2. 
   Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor
   

În arealul ocupat de Municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice.

Tipuri de poluare a solurilor identificate de I.C.P.A. Bucureşti, sunt:

1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere;

2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri neconforme;

3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice, metale, săruri, acizi, baze);

4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.);

5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol.

In judeţul Ilfov cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor forestiere din judeţul Ilfov totalizează cca. 19.060 ha. Cele mai răspândite sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate.

Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. Au fost evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş şi prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone.

Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice.

Repartiţia solurilor din Regiunea 8 pe clase de calitate şi tipuri

Tabel 4.1.2.1.

Nr. Crt.	Specific	U.M.	Clase de bonitate ale solurilor
			I	II	III	IV	V	Total (ha)
1	Arabil	ha	4508	72994	23901	3873	4420	109696
2	Pajişti	ha	0	34	2077	281	45	2437
3	Vii	ha	148	1711	182	0	0	2041
4	Livezi	ha	0	1657	34	80	0	1771
Total pe clase		ha	4656	76396	26194	4234	4465	-

Sursa datelor: REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

2. 
   Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România
   

Asupra stării de calitate a solurilor se exercită presiuni prin:

• 
  exploatarea necorespunzătoare;
  
• 
  utilizarea necorespunzătoare a îngrăşămintelor şi produselor fitosanitare (erbicide, insecticide, fungicide), aceasta incluzând atât elementul cantitativ cât şi cel calitativ;
  
• 
  efectuarea de lucrări necorespunzătoare sau în perioade de timp neadecvate;
  
• 
  neefectuarea lucrărilor necesare pentru prevenirea degradării solului;
  
• 
  calamităţi naturale.
  

Utilizarea neraţională şi de lungă durată a îngrăşămintelor chimice poate duce la acidifierea solului, la scăderea recoltelor şi chiar a calităţii produselor agricole.

Pesticidele reprezintă substanţele chimice de mare toxicitate, folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor. Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv, pesticidele încorporate în sol modifică prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte şi microorganisme, iar prin aceste influenţe se modifică o serie de procese şi reacţii în masa solului.

Referitor la poluarea solului în urma activităţilor din agricultură, fermele zootehnice din judeţ au amenajate staţii de epurare pentru colectarea dejecţiilor şi stocarea acestora.

Reziduurile zootehnice care duc la poluarea solului sunt: gunoiul de grajd, dejecţiile semilichide şi lichide, resturile furajere şi cadavrele nedepozitate corespunzător.

Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului, în special în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest sens, din date furnizate de către I.C.P.A. Bucureşti, reies următoarele:

- reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol cercetate, restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide;

- rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari;

- conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi mijlocii la solurile cernoziomice;

- conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile cercetate, mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %;

- conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi mare la restul de 25 %.


Situaţia calităţii solurilor cu privire la reacţie (pH), fosfor şi potasiu mobil, azot (după indicele de azot) şi humus

Tabel 4.1.3.1.

Sol	Suprafaţă - ha
Soluri moderat puternic acide	13841
Soluri slab şi puternic acide	4259
Soluri cu conţinut redus de humus	34069
Soluri slab aprovizionate cu azot	48974
Soluri slab aprovizionate cu fosfor	93690
Soluri slab aprovizionate cu potasiu	19164
Terenuri cu pantă peste 5%	19164
Eroziune de suprafaţă	11786
Exces de umiditate	4259
Soluri neevoluate	11711
Soluri cu textură grea	75591