Raport privind starea factorilor de mediu


Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti



Yüklə 4,18 Mb.
səhifə22/32
tarix01.01.2018
ölçüsü4,18 Mb.
#36748
1   ...   18   19   20   21   22   23   24   25   ...   32
Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură, precizează responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorului staţiei de epurare şi anume:

- elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;

- identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;

- anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în nămol;

- contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;

- obţinerea permisului de aplicare a nămolului.

Aceasta Directivă încurajează utilizarea nămolului în agricultură şi reglementează utilizarea lui astfel încât să prevină efectele nocive asupra solului, plantelor, animalelor şi populaţiei. În agricultură se folosesc nămolurile cu conţinut organic şi de nutrienţi, aşa cum sunt nămolurile orăşeneşti şi cele rezultate de la epurarea apelor uzate din industria alimentară.



Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti.
În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare.
În judeţul Ilfov, de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, în anul 2010, au rezultat 7450 tone nămoluri (cu umiditate 95 %).
S-au colectat date de la staţiile de epurare, după cum urmează:

  • staţia de epurare Baloteşti ce deserveşte comuna Baloteşti, dar şi agenţi economici din comuna Corbeanca; în anul 2010 staţia de epurare Baloteşti a fost în reparaţie şi modernizare, dar a funcţionat; a generat 150 tone nămol (stocat pe patul de uscare);

  • staţia de epurare Măgurele ce deserveşte oraşul Măgurele a generat 26 tone; staţia de epurare Bragadiru ce deserveşte oraşul Bragadiru (staţia nu mai este functională din anul 2004);

  • staţia de epurare Arteca ce deserveşte agentul economic SC Arteca Jilava SA dar şi o parte din blocurile de locuinţe din comuna Jilava- a generat 5,5 tone;

  • staţia de epurare Snagov - Sanţu Floreşti-foloseşte procedeul de epurare cu nămol activ;

  • staţia de epurare (de capacitatae mică) care deserveşte agentul economic SC Doraly SRL , comuna Afumaţi;

  • staţia de preepurare ce deserveşte complexul agrozootehnic al Societăţi Agricole „ORIZONT”, oraş Pantelimon a generat 100 t nămol;

  • staţia de epurare ape uzate ce deserveste complexul agrozootehnic a SC ROMSUINTEST SA Periş a generat 7.050 tone nămol cu umiditate 95%.

Nămolurile colectate s-au împraştiat pe terenuri agricole pe baza permisului de aplicare obţinut de unii agenţi economici în anul 2010.

Staţia de epurare Buftea, aferentă oraşului Buftea nu a funcţionat deoarece oraşul Buftea a fost conectat la canalizarea oraşului Bucureşti.


Nămol din staţii de epurare ape uzate menajere – compoziţie (conform buletinelor de analiză):
Tabel 6.6.4.26

Component nămol

unitate de măsura

Staţie de epurare

Baloteşti

2010

Măgurele

2010*

pH

unităţi

6,75

7,42

umiditate

%

89

63,28

cenuşă

%

39,6%




substanţă organică

%




21,58

substanţă anorganică

%




15,14

materie organică

mg/kg.s.u




165000

materie anorganică

mg/kg.s.u




376000

sulf total

mg/kg.s.u




1639,7

azot total

mg/kg.s.u

2459

15735

fosfor total

mg/kg.s.u

1123

2159

aluminiu

mg/kg.s.u




36837

siliciu

mg/kg.s.u




25731

calciu

mg/kg.s.u




15836

fier

mg/kg.s.u




41363

mangan

mg/kg.s.u




252,7

magneziu

mg/kg.s.u




123945

cadmiu

mg/kg.s.u

<1

23,36

cupru

mg/kg.s.u

21

153,74

arsen

mg/kg.s.u

<1




crom

mg/kg.s.u

9,3




mercur

mg/kg.s.u

<1

nedetectabil

nichel

mg/kg.s.u

3,9

34,8

plumb

mg/kg.s.u

11,5

61,8

zinc

mg/kg.s.u

169

884

PAH (hidrocarburi aromatice policiclice)

mg/kg.s.u

<0,02

<0,02

PCB (bifenili policlorurati)

mg/kg.s.u

<0,002

nedetectabil

dioxine

mg/kg.s.u







*)Buletin de analiză nămol evacuat din staţia de epurare Măgurele, datat: 20.06.2010
Dacă şi apa uzată evacuată in rîul Sabar are conţinut mare de Azot (N) si Fosfor (P) este necesară retehnologizarea staţiei de epurare Măgurele prin introducerea treptei de epurare terţiară pentru reducerea concentraţiei azotului şi fosforului la valori sub 15 mg/l pentru azot, respectiv sub 2 mg/l pentru fosfor. Retehnologizarea şi introducerea treptei de epurare terţiară este necesară cu atât mai mult cu cât România a declarat toate zonele de recepţie ape uzate epurate ca fiind zone sensibile la eutrofizare.
Nămoluri generate de apele uzate industriale
Staţii de epurare ce deservesc agenţi economici, în judeţul Ilfov, există la:

  • S.C. ARTECA JILAVA S.A. - a generat 5,5 tone nămol,

  • SC PIELOREX SA - a generat 8 t nămol, depozitat la depozitul conform Glina-SC Ecorec SA,

  • SC ROMSUINTEST SA (a generat in 2010, 6135 tone nămol s.u); a imprăştiat nămolul pe suprafeţe agricole proprii;

  • SC ROMVAC COMPANY SA detine o staţie de preepurare ape uzate care datorită restrângerii activităţii practic nu funcţionează;

  • SC TUBORG SA (o staţie de epurare cu treaptă biologică);

  • SC TRD TNUVA ROMANIA DAIRIES SRL a generat 275 tone nămol s.u. în 2010.

Cantităţile de nămol generate de aceste staţii (mai puţin SC ROMSUINTEST PERIŞ SRL) sunt uscate în paturi de uscare şi eliminate la depozitele de deşeuri ecologice existente pe teritoriul judeţului Ilfov. Se fac eforturi pentru preluarea nămolului uscat de către fabricile de ciment pentru coincinerare. În anul 2010 nu s-a semnalat coincinerarea nămolului la agenţi economici din industria cimentului.


Nămol din staţii de epurare ape uzate industriale tip agrozootehnic – compoziţia (conform buletinelor de analiză)

Tabel 6.6.4.27



Component nămol

Unitate de măsură

SC Romsuintest SA, Periş

pH

unitati

6,8

Umiditate

%

62,97

Cenuşă

%




Substanţă organică

%

77,3

Materie organică

mg/kg.s.u




Materie anorganică

mg/kg.s.u




Sulf total

mg/kg.s.u




Azot total

mg/kg.s.u

16600

Fosfor

mg/kg.s.u

11400

Aluminiu

mg/kg.s.u




Siliciu

mg/kg.s.u




Calciu

mg/kg.s.u

2,45

Fier

mg/kg.s.u




Mangan

mg/kg.s.u

558

Magneziu

mg/kg.s.u

0,47

Cadmiu

mg/kg.s.u

0,6

Cupru

mg/kg.s.u

301

Arsen

mg/kg.s.u




Crom

mg/kg.s.u




Mercur

mg/kg.s.u

0,935

Nichel

mg/kg.s.u

20

Plumb

mg/kg.s.u

25

Zinc

mg/kg.s.u

672

PAH (hidrocarburi aromatice policiclice)

mg/kg.s.u




PCB (bifenili policloruraţi)

mg/kg.s.u




dioxine

mg/kg.s.u





Analiza nămolului rezultat din epurarea apelor uzate la un operator economic care procesează produse lactate SC TRD TNUVA Romania SRL

Tabel 6.6.4.28



Informaţii privind calitatea nămolului

2006

2007

2008

2009

2010

Compoziţia nămolului
(medii anuale)


pH







8.2







7.6

Substanţă uscată

%




32.7







17.0

Materiale volatile

%
















Azot total

mg/kg su




9.3







4.2

Fosfor total

mg/kg su




1.3







1.2

Potasiu

mg/kg su




0.2







5.7

Calciu

mg/kg su
















Cadmium

mg/kg su




<0.5

<0.5




<0.05

Cupru

mg/kg su




25.3

56.1




84.0

Nichel

mg/kg su




58.2

59.5




37.7

Plumb

mg/kg su




<3

7.2




2.5

Zinc

mg/kg su




648.0

101.7




48.0

Mercur

mg/kg su




0.1

<0.1




<0.05

Crom

mg/kg su




141.0

29.0




83.9

Cobalt

mg/kg su




8.4

3.1







Arsenic

mg/kg su




<1

<1







AOX (suma compuşilor organohalogenaţi)

mg/kg su
















PAH (Hidrocarburi aromatice policiclice)

mg/kg su




2.6

4.0







PCB (bifenili policloruraţi)

mg/kg su




<0.002

<0.002







PCDD/F (dioxine)

ng TE/kg su
















Puterea calorifică inferioară

kJ/kg
















Puterea calorifică superioară

kJ/kg
















Alţi parametrii

<>
















Alţi parametrii

<>
















Alţi parametrii

<>
















Alţi parametrii

<>

















Cantităţi de nămol gestionate în anul 2010

Tabel 6.6.4.29


Staţie de epurare

Cantitate nămol cu 95% umiditate

Observaţii

Buftea – staţia orăşenească

0

Nu a funcţionat

Măgurele – staţia orăşenescă

26 tone

nămol menajer

Snagov-Santu Floreşti – staţia comunală, cu treaptă biologică







Baloteşti – staţia comunală, a funcţionat parţial datorită lucrărilor de modernizare

150

nămol menajer, stocat pe patul de uscare

Pielorex, Jilava – staţie industrială

8 tone

nămol industrial, eliminat la depozitul conform Glina-Ecorec

Arteca, Jilava – epurare ape uzate

5,5 tone

nămol menajer, stocat pe patul de uscare

Arteca, Jilava - staţie industrială

1,0 tone

nămol menajer, stocat pe patul de uscare

SC Romsuintest, Periş – staţie agrozootehnică

6135 tone s.u

nămol din dejecţii animaliere, împrăştiat pe sol

SC Agro Fit Com SRL - oraş Pantelimon, staţie de preepurare ce deserveşte complexul agrozootehnic de creştere a porcinelor

200 tone

A fost împrăştiat pe terenurile Societăţii agricole ‘OROZONT: pe baza Permisului de aplicare emis de APM Ilfov în anul 2009

SC TRD TNUVA România Dairies SRL

275 tone

Depozitat la depozite conforme
Staţia de epurare aferentă localitaţii “1 Decembrie” este funcţională în proporţie de 100 % (constructie terminată). A obţinut proiect de execuţie pentru retehnologizare pe fonduri europene. La sfîrşitul anului 2010 staţia urma să fie racordată la curent electric şi gaze naturale.

Deşeuri din construcţii şi desfiinţări

Termenul de “deşeuri din construcţii şi demolări” face referinţă la deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor.

Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt: deşeuri din beton, deşeuri de cărămizi, deşeuri de ţigle, deşeuri de materiale ceramice, deşeuri de lemn, deşeuri de sticlă, deşeuri de materiale plastice şi deşeuri de metale (inclusiv aliajele acestora).

Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor prevede:

- deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract;

- primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări;

- producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor operatori economici autorizaţi, în vederea valorificării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de construcţie şi demolări în vederea eliminării trebuie să se efectueze pe bază de contract.

În prezent cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări este mult mai mică în comparaţie cu statele membre ale Uniunii Europene. În paralel cu dezvoltarea economică a ţării, activităţile de construire a clădirilor noi, de reconstrucţie şi renovare a clădirilor existente şi demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creste substanţial cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări şi se va schimba mult calitatea acestora, fapt pentru care este necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea, recuperarea şi eliminarea deşeurilor rezultate.


În anul 2009 (cele mai recente date) situaţia acestor tipuri de deşeuri s-a prezentat, în Municipiul Bucureşti, astfel:

Tabel 6.6.4.30


Agent Economic

Cantităţi colectate în 2009

Cantităţi eliminate în 2010

Cod eliminare

De la populaţie

De la unităţi economice

S.C. URBAN S.A.

-

3306.58

8432.38

D 5

S.S.B.

-

1989.97

1989.97

-

COMPANIA ROMPREST

-

-

-

-

A.D.P.P. S 4

-

-

-

-

SUPERCOM S.A.

-

5200.43

9585.18

D 1

ROSAL GRUP S.A.

-

11041.40

13801.75

D 1

REBU S.A.

-

5393.67

9668.75

D 1

Sursa Datelor: Ancheta Statistică 2009 – A.R.P.M.B.
În 2010, în judeţul Ilfov există în zona oraşului Popeşti-Leordeni şi zona oraşului Chitila un agent economic care gestionează deşeuri din construcţii şi demolări pentru a produce şi valorifica diverse materiale reciclabile (deşeuri metalice feroase, neferoase, beton spart, cărămizi, lemn, sticlă, materiale plastice) utilizate în construcţii.

Date validate în ceea ce priveşte cantitatea anuală generată de deşeuri din construcţii şi demolări trebuie sa fie raportate de birourile de mediu existente la fiecare Consiliu Local cu atât mai mult cu cât OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin legea 265/2006 (modificată şi completată ) prevede existenţa birourilor de mediu la fiecare Consiliul Local.

Consiliile Locale trebuie să specifice locurile de eliminare sau platformele de reciclare a deşeurilor din construcţii şi demolari.

Deoarece baza de date statistică gestionată de ANPM a realizat o cuantificare a deşeurilor din construcţii şi demolări pentru judeţul Ilfov pentru anuii 2007, 2008 (datele certe), iar pentru anii 2009 şi 2010 - cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt cele raportate de operatorul economic SC Ecorecycling SRL pentru amplasamentele din oraşul Popeşti – Leordeni şi oraşul Chitila, redăm mai jos, tabelar, cantitătile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate si eliminate pentru perioada 2007-2010:


Deşeuri din construcţii şi demolări colectate şi eliminate pentru perioada 2007-2010
Tabel 6.6.4.31


Anul

u.m = tone

colectate

eliminate

2007

31,7

31,7

2008

15,9

15,9

2009

23,732

23,732

2010

21,36

21,36

Cantităţile prezentate reprezintă doar resturi din deşeurile de construcţii şi demolări eliminate pe amplasamente autorizate.
Înainte de eliminare deşeurile de construcţii şi demolări sunt dezmembrate pentru :

Colectare cărămizi care reprezintă aportul persoanelor neautorizate, colectare metale feroase şi neferoase, colectare lemn utilizat pentru incălzirea locuinţelor.

Agentul economic SC Ecorecycling SRL cu sediul social in Bucureşti, str. Bahluiului, nr. 11, ap. 4, sector 1, deţine punct de lucru în oraş Popeşti-Leordeni, cod cadastral 1952/1, 1953/1, tarlaua 1 cât şi pe raza oraşului Chitila. Agentul economic este autorizat cu Autorizaţia de mediu nr. 47/17.02.2006 şi este dotat cu instalaţie de concasat.
6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor
Gestionarea deşeurilor de ambalaje cuprinde: colectarea separată, sortarea, reciclarea sau valorificarea energetică a acestora şi numai în ultimul rând eliminarea prin depozitare sau incinerare.

În conformitate cu planul de implementare al Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a Hotărârii Guvernului nr. 621/2005, modificată şi completată prin H.G. nr. 1872/2006, ce reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale impreună cu alţi factori implicaţi, au obligaţia să realizeze proiecte pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie.

Realizarea acestor proiecte pilot reprezintă unul din angajamentele pe care Romania şi le-a asumat în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană.

În vederea întocmirii bazei de date la nivel naţional pentru anul 2010, s-au solicitat informaţii cu privire la proiectele pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje aflate în derulare în municipiul Bucureşti.

S-a realizat monitorizarea semestrială a extinderii implementării sistemului de colectare selectivă la nivelul întregii ţări concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare.

Ca urmare a dezvoltării sistemelor de colectare a deşeurilor reciclabile, se vor avea în vedere crearea şi dezvoltarea unor instalaţii de sortare şi procesare a deşeurilor în vederea reciclării.



În Municipiul Bucureşti se derulează 8 proiecte pilot pentru colectare selectivă şi pentru reciclare PET-uri, sticlă, hârtie şi carton (colectate şi sortate), astfel :

  • Proiectul ”Să colectăm selectiv în gospodărie” aflat în derulare şi care este finanţat de S.C RER Ecologic Service REBU S.A, beneficiare fiind Asociaţiile de Locatari de pe raza sectorului 1 Bucureşti.

  • Proiectul "Si eu ocrotesc natura" aflat în derulare şi care este finanţat de S.C RER Ecologic Service REBU S.A, beneficiare fiind unităţi de învăţământ din sectorul 1.

  • Program cu proiectele "Să colectăm selectiv în gospodărie" şi " Verde Curat" aflat în derulare şi care este finanţat de S.C. RER Ecologic Service REBU S.A, beneficiare fiind 31 Asociatii de proprietari de pe raza sectorului 4.

  • Program "Şi eu ocrotesc natura", finanţat de S.C. RER Ecologic Service REBU S.A, care se derulează pe perioada anului şcolar în 13 unităţi de învăţământ din sectorul 4.

  • Programul " Primul pas spre reciclare e al tău !" cu proiectele "ERA Colect" şi "Ajută Natura- Te va ajuta", finanţat de S.C. URBAN S.A. în cartierele Crângaşi şi Militari din sectorul 6.

  • Proiectul ”Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile municipale publice” cu valoarea de 13500 EURO aflat în desfăşurare din martie 2005 este finanţat din sursele proprii ale S.C. Rosal Group S.R.L., beneficiari fiind Locuitorii sectorului 3/ S.C. Rosal Group S.R.L.

  • Proiectul ”Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile de la asociaţiile de proprietari şi agenţii economici” cu valoarea de 10500 EURO aflat în desfăşurare din iulie 2005 este finanţat din sursele proprii ale S.C. Rosal Grup S.R.L., beneficiare fiind Asociaţiile de proprietari şi agenţii economici/ S.C. Rosal Group S.R.L.

  • Proiectul ”Staţie de sortare deşeuri urbane Glina” cu valoarea de 1.900.000 EURO aflat în desfăşurare din martie 2007 este finanţat conform Contractului de asociere în participaţiune încheiat între S.C. Rosal Grup S.R.L. şi S.C. ECOREC S.R.L., beneficiari fiind locuitorii sectorului 3.

Extinderea colectării selective ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI la nivelul anului 2010 s-a realizat şi prin următoarele proiecte:

- pentru Sectorul 1: parteneriat CL cu S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. si S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A. privind colectarea PET/plastic/metal, hârtie/carton şi sticlă de la operatori economici, instituţii şi unităţi de invăţământ (nr. arondat 238 217). Cantitatea de 300 610 kg PET/plastic colectată a fost predată către S.C. ATRA ECO S.R.L., cantitatea de 1 281 190 kg hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. VRANCART S.A. ADJUD şi S.C. REPAP S.R.L., cantitatea de 94 040 kg sticla colectata a fost predata catre S.C. TC ROM GLASS S.R.L., iar cantitatea de 11 720 kg metal colectată a fost predată către unităţi tip REMAT.

- pentru Sectorul 2: parteneriat CL cu S.C. SUPERCOM S.A. şi S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A. privind colectarea PET/plastic/metal, hârtie/carton şi sticlă de la populatie. Cantităţile de 19 851 kg PET si 96 815 kg hartie/carton colectate au fost predate catre S.C. ECORECOVER S.R.L., cantitatea de 2 779 kg plastic colectată a fost predată către S.C. AGROTOTAL S.R.L. , cantitatea de 6 556 kg sticlă colectată a fost predată către S.C. TC ROM GLASS S.R.L., iar cantitatea de 130 kg metal colectată a fost predată către unităţi tip REMAT.

- pentru Sectorul 4: S.C. REBU S.A. – colectare PET/plastic şi hârtie/carton de la asociaţii de proprietari, unităţi de învăţământ şi puncte de colectare stradale (nr. locuitori arondaţi 51 292). Cantitatea de 23 430 kg PET colectată a fost predată către S.C. ATRA ECO S.R.L., cantitatea de 1520 kg plastic colectată a fost predată către S.C. EURORECYCLING S.R.L., iar cantitatea de 118 660 kg hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. Marvimpex Recycling S.R.L.

- pentru sectorul 6: S.C. URBAN S.A. – colectare PET/plastic, hârtie/carton şi sticlă de la populaţie (nr. locuitori arondaţi 350 000). Cantitatea de 121 509 kg PET/plastic colectată a fost predată către S.C. GREEN-PET S.R.L., cantitatea de 205 387 kg hârtie/carton colectată a fost predată către ECOPAPER, iar cantitatea de 55 230 kg sticlă colectată a fost predată către S.C. STIROM S.A.

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).

Colectarea selectivă a deşeurilor municipale (ambalajele şi deşeurile de ambalaje), se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot, iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt în derulare în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), şcoli, instituţii şi agenţi economici, fiind în continuă extindere, funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile
IN JUDEŢUL ILFOV:

Operatorul de salubritate - SC URBAN SA filiala Otopeni, desfăşoara proiectul pilot: "Să reciclăm hârtia, Să reciclăm materialele plastice", finanţat din surse proprii.  Populaţia prinsă în acest proiect conform datelor furnizate de operator este de 9300 de locuitori, pe raza oraşului Otopeni sunt amplasate un numar total 314 containere repartizate astfel: PET:14 containere - 1,1 mc; 96 containere - 0,24 mc; Hârtie / Carton: 14 containere - 1,1 mc; 96 containere - 0,24 mc; sticla:10 containere de 1.1 mc; 74 containere de 0.24mc . Din datele primite de la SC URBAN SA prin acest proiect, in anul 2010 s-au colectat 34900 kg PET si 285370 kg hartie si carton.

Judeţul Ilfov beneficiază de proiecte finalizate derulate prin Programul PHARE prin intermediul Agentiei de Dezvoltare Regionala Bucureşti-Ilfov-Departamentul Programe Guvernamentale şi de Pre-Aderare, astfel:

1. PHARE 2004 «Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionarea deşeurilor (Faza extinsă)»



Beneficiari:

- Consiliul Local Mogoşoaia : « Colectarea selectivă a deşeurilor în comuna Mogoşoaia, jud. Ilfov » - perioada de implementare : 25.11.2006 – 25.05.2009.

- Consiliul Local Vidra : « Imbunătaţirea sistemului de gestionare a deşeurilor menajere în comuna Vidra, jud. Ilfov » - perioada de implementare : 25.11.2006 – 25.05.2009.

2. PHARE 2005 CES « Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu »



Beneficiar :

- Consiliul Local Copăceni : « Imbunatăţirea calităţii mediului prin colectare selectivă, transport şi depozitarea deşeurilor menajere în comuna Copăceni, jud. Ilfov » - perioada de implementare : 01.03.2008 – 01.06.2010.

3. PHARE 2006 CES « Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu » (Schema de granturi : Investiţii publice în sectoarele de mediu)

Beneficiar :

- Consiliul Local Buftea : « Inchiderea depozitului neconform Buftea » - perioada de implementare : 01.12.2008 – 30.11.2009.

Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anul 2010, pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Tabel 6.6.5.1


Material / Deşeu

Cantităţi totale deşeuri de ambalaje colectate selectiv, tone

Cantitate reciclata

Cantitate valorificata energetic / valorificata

PET

853850

841142

0

Plastic

470615

387011

73490

Hârtie / Carton

3518334

3438229

66000

Sticlă

331327

261727

0

Metal

16522

16522

0

Lemn

0

0

0


Sursa Datelor: Biroul Deşeuri şi substanţe chimice priculoase, ARPM Bucureşti

Figura 6.6.5.1

Implementarea proiectelor pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anul 2010, pentru Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov



Tabel 6.6.5.2

Material / Deşeu

Cantităţi totale deşeuri de ambalaje colectate selectiv, tone

Cantitate reciclata

Cantitate valorificata energetic / valorificata

PET

24600

24600

0

Plastic

0

0

0

Hartie / Carton

139110

139110

0

Sticla

0

0

0

Metal

0

0

0

Lemn

0

0

0

Yüklə 4,18 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   18   19   20   21   22   23   24   25   ...   32




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin