Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură, precizează responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorului staţiei de epurare şi anume:
- elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;
- identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;
- anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în nămol;
- contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;
- obţinerea permisului de aplicare a nămolului.
Aceasta Directivă încurajează utilizarea nămolului în agricultură şi reglementează utilizarea lui astfel încât să prevină efectele nocive asupra solului, plantelor, animalelor şi populaţiei. În agricultură se folosesc nămolurile cu conţinut organic şi de nutrienţi, aşa cum sunt nămolurile orăşeneşti şi cele rezultate de la epurarea apelor uzate din industria alimentară.
Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti.
În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare.
În judeţul Ilfov, de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, în anul 2010, au rezultat 7450 tone nămoluri (cu umiditate 95 %).
S-au colectat date de la staţiile de epurare, după cum urmează:
-
staţia de epurare Baloteşti ce deserveşte comuna Baloteşti, dar şi agenţi economici din comuna Corbeanca; în anul 2010 staţia de epurare Baloteşti a fost în reparaţie şi modernizare, dar a funcţionat; a generat 150 tone nămol (stocat pe patul de uscare);
-
staţia de epurare Măgurele ce deserveşte oraşul Măgurele a generat 26 tone; staţia de epurare Bragadiru ce deserveşte oraşul Bragadiru (staţia nu mai este functională din anul 2004);
-
staţia de epurare Arteca ce deserveşte agentul economic SC Arteca Jilava SA dar şi o parte din blocurile de locuinţe din comuna Jilava- a generat 5,5 tone;
-
staţia de epurare Snagov - Sanţu Floreşti-foloseşte procedeul de epurare cu nămol activ;
-
staţia de epurare (de capacitatae mică) care deserveşte agentul economic SC Doraly SRL , comuna Afumaţi;
-
staţia de preepurare ce deserveşte complexul agrozootehnic al Societăţi Agricole „ORIZONT”, oraş Pantelimon a generat 100 t nămol;
-
staţia de epurare ape uzate ce deserveste complexul agrozootehnic a SC ROMSUINTEST SA Periş a generat 7.050 tone nămol cu umiditate 95%.
Nămolurile colectate s-au împraştiat pe terenuri agricole pe baza permisului de aplicare obţinut de unii agenţi economici în anul 2010.
Staţia de epurare Buftea, aferentă oraşului Buftea nu a funcţionat deoarece oraşul Buftea a fost conectat la canalizarea oraşului Bucureşti.
Nămol din staţii de epurare ape uzate menajere – compoziţie (conform buletinelor de analiză):
Tabel 6.6.4.26
Component nămol
|
unitate de măsura
|
Staţie de epurare
|
Baloteşti
2010
|
Măgurele
2010*
|
pH
|
unităţi
|
6,75
|
7,42
|
umiditate
|
%
|
89
|
63,28
|
cenuşă
|
%
|
39,6%
|
|
substanţă organică
|
%
|
|
21,58
|
substanţă anorganică
|
%
|
|
15,14
|
materie organică
|
mg/kg.s.u
|
|
165000
|
materie anorganică
|
mg/kg.s.u
|
|
376000
|
sulf total
|
mg/kg.s.u
|
|
1639,7
|
azot total
|
mg/kg.s.u
|
2459
|
15735
|
fosfor total
|
mg/kg.s.u
|
1123
|
2159
|
aluminiu
|
mg/kg.s.u
|
|
36837
|
siliciu
|
mg/kg.s.u
|
|
25731
|
calciu
|
mg/kg.s.u
|
|
15836
|
fier
|
mg/kg.s.u
|
|
41363
|
mangan
|
mg/kg.s.u
|
|
252,7
|
magneziu
|
mg/kg.s.u
|
|
123945
|
cadmiu
|
mg/kg.s.u
|
<1
|
23,36
|
cupru
|
mg/kg.s.u
|
21
|
153,74
|
arsen
|
mg/kg.s.u
|
<1
|
|
crom
|
mg/kg.s.u
|
9,3
|
|
mercur
|
mg/kg.s.u
|
<1
|
nedetectabil
|
nichel
|
mg/kg.s.u
|
3,9
|
34,8
|
plumb
|
mg/kg.s.u
|
11,5
|
61,8
|
zinc
|
mg/kg.s.u
|
169
|
884
|
PAH (hidrocarburi aromatice policiclice)
|
mg/kg.s.u
|
<0,02
|
<0,02
|
PCB (bifenili policlorurati)
|
mg/kg.s.u
|
<0,002
|
nedetectabil
|
dioxine
|
mg/kg.s.u
|
|
|
*)Buletin de analiză nămol evacuat din staţia de epurare Măgurele, datat: 20.06.2010
Dacă şi apa uzată evacuată in rîul Sabar are conţinut mare de Azot (N) si Fosfor (P) este necesară retehnologizarea staţiei de epurare Măgurele prin introducerea treptei de epurare terţiară pentru reducerea concentraţiei azotului şi fosforului la valori sub 15 mg/l pentru azot, respectiv sub 2 mg/l pentru fosfor. Retehnologizarea şi introducerea treptei de epurare terţiară este necesară cu atât mai mult cu cât România a declarat toate zonele de recepţie ape uzate epurate ca fiind zone sensibile la eutrofizare.
Nămoluri generate de apele uzate industriale
Staţii de epurare ce deservesc agenţi economici, în judeţul Ilfov, există la:
-
S.C. ARTECA JILAVA S.A. - a generat 5,5 tone nămol,
-
SC PIELOREX SA - a generat 8 t nămol, depozitat la depozitul conform Glina-SC Ecorec SA,
-
SC ROMSUINTEST SA (a generat in 2010, 6135 tone nămol s.u); a imprăştiat nămolul pe suprafeţe agricole proprii;
-
SC ROMVAC COMPANY SA detine o staţie de preepurare ape uzate care datorită restrângerii activităţii practic nu funcţionează;
-
SC TUBORG SA (o staţie de epurare cu treaptă biologică);
-
SC TRD TNUVA ROMANIA DAIRIES SRL a generat 275 tone nămol s.u. în 2010.
Cantităţile de nămol generate de aceste staţii (mai puţin SC ROMSUINTEST PERIŞ SRL) sunt uscate în paturi de uscare şi eliminate la depozitele de deşeuri ecologice existente pe teritoriul judeţului Ilfov. Se fac eforturi pentru preluarea nămolului uscat de către fabricile de ciment pentru coincinerare. În anul 2010 nu s-a semnalat coincinerarea nămolului la agenţi economici din industria cimentului.
Nămol din staţii de epurare ape uzate industriale tip agrozootehnic – compoziţia (conform buletinelor de analiză)
Tabel 6.6.4.27
Component nămol
|
Unitate de măsură
|
SC Romsuintest SA, Periş
|
pH
|
unitati
|
6,8
|
Umiditate
|
%
|
62,97
|
Cenuşă
|
%
|
|
Substanţă organică
|
%
|
77,3
|
Materie organică
|
mg/kg.s.u
|
|
Materie anorganică
|
mg/kg.s.u
|
|
Sulf total
|
mg/kg.s.u
|
|
Azot total
|
mg/kg.s.u
|
16600
|
Fosfor
|
mg/kg.s.u
|
11400
|
Aluminiu
|
mg/kg.s.u
|
|
Siliciu
|
mg/kg.s.u
|
|
Calciu
|
mg/kg.s.u
|
2,45
|
Fier
|
mg/kg.s.u
|
|
Mangan
|
mg/kg.s.u
|
558
|
Magneziu
|
mg/kg.s.u
|
0,47
|
Cadmiu
|
mg/kg.s.u
|
0,6
|
Cupru
|
mg/kg.s.u
|
301
|
Arsen
|
mg/kg.s.u
|
|
Crom
|
mg/kg.s.u
|
|
Mercur
|
mg/kg.s.u
|
0,935
|
Nichel
|
mg/kg.s.u
|
20
|
Plumb
|
mg/kg.s.u
|
25
|
Zinc
|
mg/kg.s.u
|
672
|
PAH (hidrocarburi aromatice policiclice)
|
mg/kg.s.u
|
|
PCB (bifenili policloruraţi)
|
mg/kg.s.u
|
|
dioxine
|
mg/kg.s.u
|
|
Analiza nămolului rezultat din epurarea apelor uzate la un operator economic care procesează produse lactate SC TRD TNUVA Romania SRL
Tabel 6.6.4.28
Informaţii privind calitatea nămolului
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
2010
|
Compoziţia nămolului
(medii anuale)
|
pH
|
|
|
8.2
|
|
|
7.6
|
Substanţă uscată
|
%
|
|
32.7
|
|
|
17.0
|
Materiale volatile
|
%
|
|
|
|
|
|
Azot total
|
mg/kg su
|
|
9.3
|
|
|
4.2
|
Fosfor total
|
mg/kg su
|
|
1.3
|
|
|
1.2
|
Potasiu
|
mg/kg su
|
|
0.2
|
|
|
5.7
|
Calciu
|
mg/kg su
|
|
|
|
|
|
Cadmium
|
mg/kg su
|
|
<0.5
|
<0.5
|
|
<0.05
|
Cupru
|
mg/kg su
|
|
25.3
|
56.1
|
|
84.0
|
Nichel
|
mg/kg su
|
|
58.2
|
59.5
|
|
37.7
|
Plumb
|
mg/kg su
|
|
<3
|
7.2
|
|
2.5
|
Zinc
|
mg/kg su
|
|
648.0
|
101.7
|
|
48.0
|
Mercur
|
mg/kg su
|
|
0.1
|
<0.1
|
|
<0.05
|
Crom
|
mg/kg su
|
|
141.0
|
29.0
|
|
83.9
|
Cobalt
|
mg/kg su
|
|
8.4
|
3.1
|
|
|
Arsenic
|
mg/kg su
|
|
<1
|
<1
|
|
|
AOX (suma compuşilor organohalogenaţi)
|
mg/kg su
|
|
|
|
|
|
PAH (Hidrocarburi aromatice policiclice)
|
mg/kg su
|
|
2.6
|
4.0
|
|
|
PCB (bifenili policloruraţi)
|
mg/kg su
|
|
<0.002
|
<0.002
|
|
|
PCDD/F (dioxine)
|
ng TE/kg su
|
|
|
|
|
|
Puterea calorifică inferioară
|
kJ/kg
|
|
|
|
|
|
Puterea calorifică superioară
|
kJ/kg
|
|
|
|
|
|
Alţi parametrii
|
<>
|
|
|
|
|
|
Alţi parametrii
|
<>
|
|
|
|
|
|
Alţi parametrii
|
<>
|
|
|
|
|
|
Alţi parametrii
|
<>
|
|
|
|
|
|
Cantităţi de nămol gestionate în anul 2010
Tabel 6.6.4.29
Staţie de epurare
|
Cantitate nămol cu 95% umiditate
|
Observaţii
|
Buftea – staţia orăşenească
|
0
|
Nu a funcţionat
|
Măgurele – staţia orăşenescă
|
26 tone
|
nămol menajer
|
Snagov-Santu Floreşti – staţia comunală, cu treaptă biologică
|
|
|
Baloteşti – staţia comunală, a funcţionat parţial datorită lucrărilor de modernizare
|
150
|
nămol menajer, stocat pe patul de uscare
|
Pielorex, Jilava – staţie industrială
|
8 tone
|
nămol industrial, eliminat la depozitul conform Glina-Ecorec
|
Arteca, Jilava – epurare ape uzate
|
5,5 tone
|
nămol menajer, stocat pe patul de uscare
|
Arteca, Jilava - staţie industrială
|
1,0 tone
|
nămol menajer, stocat pe patul de uscare
|
SC Romsuintest, Periş – staţie agrozootehnică
|
6135 tone s.u
|
nămol din dejecţii animaliere, împrăştiat pe sol
|
SC Agro Fit Com SRL - oraş Pantelimon, staţie de preepurare ce deserveşte complexul agrozootehnic de creştere a porcinelor
|
200 tone
|
A fost împrăştiat pe terenurile Societăţii agricole ‘OROZONT: pe baza Permisului de aplicare emis de APM Ilfov în anul 2009
|
SC TRD TNUVA România Dairies SRL
|
275 tone
|
Depozitat la depozite conforme
| Staţia de epurare aferentă localitaţii “1 Decembrie” este funcţională în proporţie de 100 % (constructie terminată). A obţinut proiect de execuţie pentru retehnologizare pe fonduri europene. La sfîrşitul anului 2010 staţia urma să fie racordată la curent electric şi gaze naturale.
Deşeuri din construcţii şi desfiinţări
Termenul de “deşeuri din construcţii şi demolări” face referinţă la deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea totală sau parţială a clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor.
Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt: deşeuri din beton, deşeuri de cărămizi, deşeuri de ţigle, deşeuri de materiale ceramice, deşeuri de lemn, deşeuri de sticlă, deşeuri de materiale plastice şi deşeuri de metale (inclusiv aliajele acestora).
Legea nr.426/2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor prevede:
- deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă persoană, pe baza unui contract;
- primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări;
- producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor operatori economici autorizaţi, în vederea valorificării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de construcţie şi demolări în vederea eliminării trebuie să se efectueze pe bază de contract.
În prezent cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări este mult mai mică în comparaţie cu statele membre ale Uniunii Europene. În paralel cu dezvoltarea economică a ţării, activităţile de construire a clădirilor noi, de reconstrucţie şi renovare a clădirilor existente şi demolarea clădirilor vechi ce nu pot fi renovate, vor creste substanţial cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări şi se va schimba mult calitatea acestora, fapt pentru care este necesară dezvoltarea măsurilor pentru reciclarea, recuperarea şi eliminarea deşeurilor rezultate.
În anul 2009 (cele mai recente date) situaţia acestor tipuri de deşeuri s-a prezentat, în Municipiul Bucureşti, astfel:
Tabel 6.6.4.30
Agent Economic
|
Cantităţi colectate în 2009
|
Cantităţi eliminate în 2010
|
Cod eliminare
|
De la populaţie
|
De la unităţi economice
|
S.C. URBAN S.A.
|
-
|
3306.58
|
8432.38
|
D 5
|
S.S.B.
|
-
|
1989.97
|
1989.97
|
-
|
COMPANIA ROMPREST
|
-
|
-
|
-
|
-
|
A.D.P.P. S 4
|
-
|
-
|
-
|
-
|
SUPERCOM S.A.
|
-
|
5200.43
|
9585.18
|
D 1
|
ROSAL GRUP S.A.
|
-
|
11041.40
|
13801.75
|
D 1
|
REBU S.A.
|
-
|
5393.67
|
9668.75
|
D 1
|
Sursa Datelor: Ancheta Statistică 2009 – A.R.P.M.B.
În 2010, în judeţul Ilfov există în zona oraşului Popeşti-Leordeni şi zona oraşului Chitila un agent economic care gestionează deşeuri din construcţii şi demolări pentru a produce şi valorifica diverse materiale reciclabile (deşeuri metalice feroase, neferoase, beton spart, cărămizi, lemn, sticlă, materiale plastice) utilizate în construcţii.
Date validate în ceea ce priveşte cantitatea anuală generată de deşeuri din construcţii şi demolări trebuie sa fie raportate de birourile de mediu existente la fiecare Consiliu Local cu atât mai mult cu cât OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin legea 265/2006 (modificată şi completată ) prevede existenţa birourilor de mediu la fiecare Consiliul Local.
Consiliile Locale trebuie să specifice locurile de eliminare sau platformele de reciclare a deşeurilor din construcţii şi demolari.
Deoarece baza de date statistică gestionată de ANPM a realizat o cuantificare a deşeurilor din construcţii şi demolări pentru judeţul Ilfov pentru anuii 2007, 2008 (datele certe), iar pentru anii 2009 şi 2010 - cantităţile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt cele raportate de operatorul economic SC Ecorecycling SRL pentru amplasamentele din oraşul Popeşti – Leordeni şi oraşul Chitila, redăm mai jos, tabelar, cantitătile de deşeuri din construcţii şi demolări colectate si eliminate pentru perioada 2007-2010:
Deşeuri din construcţii şi demolări colectate şi eliminate pentru perioada 2007-2010
Tabel 6.6.4.31
Anul
|
u.m = tone
|
colectate
|
eliminate
|
2007
|
31,7
|
31,7
|
2008
|
15,9
|
15,9
|
2009
|
23,732
|
23,732
|
2010
|
21,36
|
21,36
|
Cantităţile prezentate reprezintă doar resturi din deşeurile de construcţii şi demolări eliminate pe amplasamente autorizate.
Înainte de eliminare deşeurile de construcţii şi demolări sunt dezmembrate pentru :
Colectare cărămizi care reprezintă aportul persoanelor neautorizate, colectare metale feroase şi neferoase, colectare lemn utilizat pentru incălzirea locuinţelor.
Agentul economic SC Ecorecycling SRL cu sediul social in Bucureşti, str. Bahluiului, nr. 11, ap. 4, sector 1, deţine punct de lucru în oraş Popeşti-Leordeni, cod cadastral 1952/1, 1953/1, tarlaua 1 cât şi pe raza oraşului Chitila. Agentul economic este autorizat cu Autorizaţia de mediu nr. 47/17.02.2006 şi este dotat cu instalaţie de concasat.
6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor
Gestionarea deşeurilor de ambalaje cuprinde: colectarea separată, sortarea, reciclarea sau valorificarea energetică a acestora şi numai în ultimul rând eliminarea prin depozitare sau incinerare.
În conformitate cu planul de implementare al Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a Hotărârii Guvernului nr. 621/2005, modificată şi completată prin H.G. nr. 1872/2006, ce reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale impreună cu alţi factori implicaţi, au obligaţia să realizeze proiecte pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie.
Realizarea acestor proiecte pilot reprezintă unul din angajamentele pe care Romania şi le-a asumat în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană.
În vederea întocmirii bazei de date la nivel naţional pentru anul 2010, s-au solicitat informaţii cu privire la proiectele pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje aflate în derulare în municipiul Bucureşti.
S-a realizat monitorizarea semestrială a extinderii implementării sistemului de colectare selectivă la nivelul întregii ţări concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare.
Ca urmare a dezvoltării sistemelor de colectare a deşeurilor reciclabile, se vor avea în vedere crearea şi dezvoltarea unor instalaţii de sortare şi procesare a deşeurilor în vederea reciclării.
În Municipiul Bucureşti se derulează 8 proiecte pilot pentru colectare selectivă şi pentru reciclare PET-uri, sticlă, hârtie şi carton (colectate şi sortate), astfel :
-
Proiectul ”Să colectăm selectiv în gospodărie” aflat în derulare şi care este finanţat de S.C RER Ecologic Service REBU S.A, beneficiare fiind Asociaţiile de Locatari de pe raza sectorului 1 Bucureşti.
-
Proiectul "Si eu ocrotesc natura" aflat în derulare şi care este finanţat de S.C RER Ecologic Service REBU S.A, beneficiare fiind unităţi de învăţământ din sectorul 1.
-
Program cu proiectele "Să colectăm selectiv în gospodărie" şi " Verde Curat" aflat în derulare şi care este finanţat de S.C. RER Ecologic Service REBU S.A, beneficiare fiind 31 Asociatii de proprietari de pe raza sectorului 4.
-
Program "Şi eu ocrotesc natura", finanţat de S.C. RER Ecologic Service REBU S.A, care se derulează pe perioada anului şcolar în 13 unităţi de învăţământ din sectorul 4.
-
Programul " Primul pas spre reciclare e al tău !" cu proiectele "ERA Colect" şi "Ajută Natura- Te va ajuta", finanţat de S.C. URBAN S.A. în cartierele Crângaşi şi Militari din sectorul 6.
-
Proiectul ”Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile municipale publice” cu valoarea de 13500 EURO aflat în desfăşurare din martie 2005 este finanţat din sursele proprii ale S.C. Rosal Group S.R.L., beneficiari fiind Locuitorii sectorului 3/ S.C. Rosal Group S.R.L.
-
Proiectul ”Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile de la asociaţiile de proprietari şi agenţii economici” cu valoarea de 10500 EURO aflat în desfăşurare din iulie 2005 este finanţat din sursele proprii ale S.C. Rosal Grup S.R.L., beneficiare fiind Asociaţiile de proprietari şi agenţii economici/ S.C. Rosal Group S.R.L.
-
Proiectul ”Staţie de sortare deşeuri urbane Glina” cu valoarea de 1.900.000 EURO aflat în desfăşurare din martie 2007 este finanţat conform Contractului de asociere în participaţiune încheiat între S.C. Rosal Grup S.R.L. şi S.C. ECOREC S.R.L., beneficiari fiind locuitorii sectorului 3.
Extinderea colectării selective ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI la nivelul anului 2010 s-a realizat şi prin următoarele proiecte:
- pentru Sectorul 1: parteneriat CL cu S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. si S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A. privind colectarea PET/plastic/metal, hârtie/carton şi sticlă de la operatori economici, instituţii şi unităţi de invăţământ (nr. arondat 238 217). Cantitatea de 300 610 kg PET/plastic colectată a fost predată către S.C. ATRA ECO S.R.L., cantitatea de 1 281 190 kg hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. VRANCART S.A. ADJUD şi S.C. REPAP S.R.L., cantitatea de 94 040 kg sticla colectata a fost predata catre S.C. TC ROM GLASS S.R.L., iar cantitatea de 11 720 kg metal colectată a fost predată către unităţi tip REMAT.
- pentru Sectorul 2: parteneriat CL cu S.C. SUPERCOM S.A. şi S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A. privind colectarea PET/plastic/metal, hârtie/carton şi sticlă de la populatie. Cantităţile de 19 851 kg PET si 96 815 kg hartie/carton colectate au fost predate catre S.C. ECORECOVER S.R.L., cantitatea de 2 779 kg plastic colectată a fost predată către S.C. AGROTOTAL S.R.L. , cantitatea de 6 556 kg sticlă colectată a fost predată către S.C. TC ROM GLASS S.R.L., iar cantitatea de 130 kg metal colectată a fost predată către unităţi tip REMAT.
- pentru Sectorul 4: S.C. REBU S.A. – colectare PET/plastic şi hârtie/carton de la asociaţii de proprietari, unităţi de învăţământ şi puncte de colectare stradale (nr. locuitori arondaţi 51 292). Cantitatea de 23 430 kg PET colectată a fost predată către S.C. ATRA ECO S.R.L., cantitatea de 1520 kg plastic colectată a fost predată către S.C. EURORECYCLING S.R.L., iar cantitatea de 118 660 kg hârtie/carton colectată a fost predată către S.C. Marvimpex Recycling S.R.L.
- pentru sectorul 6: S.C. URBAN S.A. – colectare PET/plastic, hârtie/carton şi sticlă de la populaţie (nr. locuitori arondaţi 350 000). Cantitatea de 121 509 kg PET/plastic colectată a fost predată către S.C. GREEN-PET S.R.L., cantitatea de 205 387 kg hârtie/carton colectată a fost predată către ECOPAPER, iar cantitatea de 55 230 kg sticlă colectată a fost predată către S.C. STIROM S.A.
Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).
Colectarea selectivă a deşeurilor municipale (ambalajele şi deşeurile de ambalaje), se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot, iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt în derulare în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), şcoli, instituţii şi agenţi economici, fiind în continuă extindere, funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile
IN JUDEŢUL ILFOV:
Operatorul de salubritate - SC URBAN SA filiala Otopeni, desfăşoara proiectul pilot: "Să reciclăm hârtia, Să reciclăm materialele plastice", finanţat din surse proprii. Populaţia prinsă în acest proiect conform datelor furnizate de operator este de 9300 de locuitori, pe raza oraşului Otopeni sunt amplasate un numar total 314 containere repartizate astfel: PET:14 containere - 1,1 mc; 96 containere - 0,24 mc; Hârtie / Carton: 14 containere - 1,1 mc; 96 containere - 0,24 mc; sticla:10 containere de 1.1 mc; 74 containere de 0.24mc . Din datele primite de la SC URBAN SA prin acest proiect, in anul 2010 s-au colectat 34900 kg PET si 285370 kg hartie si carton.
Judeţul Ilfov beneficiază de proiecte finalizate derulate prin Programul PHARE prin intermediul Agentiei de Dezvoltare Regionala Bucureşti-Ilfov-Departamentul Programe Guvernamentale şi de Pre-Aderare, astfel:
1. PHARE 2004 «Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionarea deşeurilor (Faza extinsă)»
Beneficiari:
- Consiliul Local Mogoşoaia : « Colectarea selectivă a deşeurilor în comuna Mogoşoaia, jud. Ilfov » - perioada de implementare : 25.11.2006 – 25.05.2009.
- Consiliul Local Vidra : « Imbunătaţirea sistemului de gestionare a deşeurilor menajere în comuna Vidra, jud. Ilfov » - perioada de implementare : 25.11.2006 – 25.05.2009.
2. PHARE 2005 CES « Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu »
Beneficiar :
- Consiliul Local Copăceni : « Imbunatăţirea calităţii mediului prin colectare selectivă, transport şi depozitarea deşeurilor menajere în comuna Copăceni, jud. Ilfov » - perioada de implementare : 01.03.2008 – 01.06.2010.
3. PHARE 2006 CES « Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu » (Schema de granturi : Investiţii publice în sectoarele de mediu)
Beneficiar :
- Consiliul Local Buftea : « Inchiderea depozitului neconform Buftea » - perioada de implementare : 01.12.2008 – 30.11.2009.
Implementarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anul 2010, pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov
Tabel 6.6.5.1
Material / Deşeu
|
Cantităţi totale deşeuri de ambalaje colectate selectiv, tone
|
Cantitate reciclata
|
Cantitate valorificata energetic / valorificata
|
PET
|
853850
|
841142
|
0
|
Plastic
|
470615
|
387011
|
73490
|
Hârtie / Carton
|
3518334
|
3438229
|
66000
|
Sticlă
|
331327
|
261727
|
0
|
Metal
|
16522
|
16522
|
0
|
Lemn
|
0
|
0
|
0
|
Sursa Datelor: Biroul Deşeuri şi substanţe chimice priculoase, ARPM Bucureşti
Figura 6.6.5.1
Implementarea proiectelor pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje în anul 2010, pentru Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov
Tabel 6.6.5.2
Material / Deşeu
|
Cantităţi totale deşeuri de ambalaje colectate selectiv, tone
|
Cantitate reciclata
|
Cantitate valorificata energetic / valorificata
|
PET
|
24600
|
24600
|
0
|
Plastic
|
0
|
0
|
0
|
Hartie / Carton
|
139110
|
139110
|
0
|
Sticla
|
0
|
0
|
0
|
Metal
|
0
|
0
|
0
|
Lemn
|
0
|
0
|
0
| 1>1>3>1>1>1>
Dostları ilə paylaş: |