Raport privind starea factorilor de mediu
Scenarii privind schimbarea regimului climatic în România
Yüklə 4,18 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Staţia Temp. medie anuală (2010) Normala climatologică (1961-1990)
- 7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii
- Staţia Cantitatea anuală de precip. (2010) Normala climatologică (1961-1990)
- 7.3.3 Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de vreme
- 7.4 Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice
- Anexei 1 a Directivei 2009/29/CE (EU ETS post 2012)
- CAPITOLUL VIII MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII 8.1 Poluarea aerului şi sănătatea
- Efectele aerului poluat asupra sănătăţii populatiei.
- Poluanţi cu actiune iritantă
- Poluanţi cu acţiune asfixiantă
- Poluanţi cu acţiune toxică sistemică
- Poluanţi cu acţiune cancerigenă
- Poluanţi cu actiune alergizantă
- Poluanţi cu acţiune infectantă
- DATE DE MORTALITATE 2008 2009 2010
7.3 Scenarii privind schimbarea regimului climatic în România 7.3.1 Creşteri ale temperaturilor Înregistrarea unor temperaturi extreme – va deveni un fenomen din ce în ce mai frecvent. Ca fenomene „foarte probabile” vor fi: înregistrarea de temperaturi extreme pozitive, din ce în ce mai multe zile caniculare, temperaturi minime extreme, diferenţe considerabile între temperaturile din timpul zilei şi cele din timpul nopţii etc. Din categoria celor „probabile” sunt: înregistrarea tot mai frecventă a fenomenului de secetă, vânturi puternice, precipitaţii intense.
Tabelul 7.3.1
Sursa: Administratia Naţională de Meteorologie Proiecţiile viitoare folosind modele numerice globale şi regionale sugereazǎ cǎ tendinţele de creştere a temperaturior lunare, sezoniere şi anuale, vor continua şi chiar se vor intensifica în deceniile ce urmeazǎ, în condiţiile schimbǎrii climatice. Rezultatele experimentelor numerice realizate cu generaţia actualǎ de modele sugereazǎ cǎ pentru orizontul de timp 2020-2050, comparativ cu intervalul de referinţǎ 1961-1990, temperaturile medii sezoniere în Bucureşti ar putea creşte iarna şi toamna cu valori cuprinse între 1,7 ºC - 1,8 ºC, vara cu valori cuprinse între 1,8 ºC - 1,9 ºC, iar primǎvara cu valori cuprinse între 1,3 ºC - 1,4 ºC. 7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii - Cantitatea anuală de precipitaţii (mm) şi cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore (mm) la staţiile meteorologice din Bucureşti şi regiunea Ilfov-Bucureşti. Tabelul 7.3.2
Sursa: Administratia Naţională de Meteorologie Menţionăm că valorile cantitatii maxime absolute de precipitaţii căzută în 24 de ore (tabelul 7.3.2) au fost extrase din toată perioada de funcţionare a staţiilor meteorologice. În Regiunea Bucureşti-Ilfov, cantitatea de precipitaţii însumează cca. 600 mm anual, cele mai mari valori înregistrându-se în perioada mai-iulie, ploile având şi caracter torenţial. Creşterea continuă a gradului de poluare în interiorul oraşului, ca urmare a numărului mare de întreprinderi industriale, automobile, şantiere de construcţii etc., sporeşte considerabil numărul de zile în care se produce ceaţa. Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie. Efectele schimbărilor climatice atrag modificări ale temperaturii, precipitaţiilor, creşterea nivelului oceanului planetar, sau alternarea unor temperaturi extreme. Studiile efectuate au arătat că în anumite regiuni se vor înregistra creşteri ale temperaturii mai mari decât media globală. Regiunile situate în latitudinea nordică vor fi cele mai afectate. Creşterea nivelului oceanului planetar – specialiştii consideră că până în anul 2100 nivelul oceanului planetar va creşte cu circa 48 cm. Cele mai multe calcule prezic o creştere mai importantă în Oceanul Arctic şi mai scăzută în cel din sud. Se estimează că Groenlanda şi Oceanul Artic pot creşte nivelul apei cu 70 m, în condiţiile în care s-ar înregistra o topire a gheţarilor acestora. La nivel global vor fi înregistrate şi creşteri ale cantităţilor de precipitaţii, mai ales în latitudinea nordică. Singura regiune de aici care va suferi o scădere a precipitaţiilor, mai ales în lunile de vară, este regiunea mediteraneană. Din aceste modificări va rezulta şi o schimbare a duratei efective a sezonului de vară şi a celui de iarnă. Fenomenele meteorologice extreme din ultimii ani - inundaţii brutale, canicula severă, furtunile violente şi uraganele atotdistrugătoare ş.a. - arată că ordinea climatică instaurată în ultimii zeci de mii de ani este pe cale de a se deregla. Aşteptările societăţii faţă de ştiinţă şi faţă de oamenii de ştiinţă se schimbă şi ele: nevoia de a formula semnalele de alertă este însoţită din ce în ce mai mult de o cerere de ajutor în elaborarea şi dimensionarea corespunzătoare a reacţiei societăţii. Este o sarcină dificilă, marcată de complexitatea problematicii şi încărcată de responsabilitatea majoră a existenţei vieţii pe planetă şi asigurării succesiunii generaţiilor. 7.3.3 Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de vreme În prezent, ca urmare a schimbărilor climatice, principalelel dezatre hidrologice ce se manifesta pe glob sunt inundaţiile şi seceta. Inundaţiile (revărsarea unei mari cantitati de apă a râurilor peste maluri şi diguri) sunt hazarde hidrografice foarte întâlnite, care produc pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. Seceta este un dezastru hidro-meteorologic cu perioade lungi de instalare, pe suprafete intinse, ce provoacă pagube, foamete şi boli.
Combaterea schimbărilor climatice este una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în momentul de faţă. Dacă nu luăm rapid măsuri globale pentru a stabiliza creşterea temperaturii, riscăm producerea unor pagube ireversibile şi catastrofice. UE a adoptat, în decembrie 2008, o politică integrată în materie de energie şi schimbări climatice, care prevede obiective ambiţioase pentru anul 2020. Astfel, Europa s-ar putea îndrepta către un viitor durabil şi o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, bazată pe un consum mai redus de energie, prin acţiuni care vizează: ♦ reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20 % (sau chiar 30 %, dacă se ajunge la un acord internaţional în acest sens); ♦ reducerea consumului de energie cu 20 %, prin creşterea eficienţei energetice; ♦ acoperirea a 20 % din necesarul energetic prin folosirea surselor regenerabile. Încălzirea globală este determinată de cantitatea enormă de energie pe care oamenii o produc şi o consumă. Pe măsură ce nevoile noastre energetice cresc, devenim din ce în ce mai dependenţi de combustibilii fosili (petrol, gaze naturale şi cărbune). Utilizarea acestui tip de combustibili, care generează emisii ridicate de CO2, acoperă aproximativ 80 % din consumul energetic al UE. UE are nevoie de o reformă majoră în domeniul producţiei şi consumului de energie, pentru a-şi putea atinge obiectivele propuse şi pentru a combate schimbările climatice. Acţiunile UE vor viza, aşadar, anumite arii esenţiale precum piaţa electricităţii şi a gazelor naturale, sursele de energie, comportamentul consumatorilor şi consolidarea cooperării internaţionale. Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului UNFCCC, Inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră, realizat conform metodologiei IPCC, utilizând formatul de raportare comun tuturor ţărilor. Conform obligaţiilor asumate la nivel internaţional, ultimul inventar naţional al României a fost transmis în anul 2009 şi conţine estimările emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada 1989-2007. Emisiile totale de gaze cu efect de seră (excluzând contribuţia sectorului Folosinţa Terenurilor, Schimbarea Folosinţei Terenurilor şi Silvicultură) au scăzut în anul 2007 cu 44,83 %, comparativ cu nivelul emisiilor din anul 1989. Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră vor fi benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj secundar reducerea emisiilor poluanţilor care afectează mediul şi sănătatea populaţiei. Aplicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei, îmbunătăţirea transportului în comun şi a tehnologiilor motoarelor autovehiculelor private şi comerciale, vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi a emisiilor de poluanţi cum ar fi dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea populaţiei. România va trebui sa majoreze cota parte a surselor regenerabile (solara, eoliana, hidro, geotermala, biogazul etc.).
În Regiunea 8, Bucureşti-Ilfov sunt în prezent inventariaţi 12 operatori care intră sub incidenţa Directivei 2009/29/CE de modificare a Directivei 2003/87/CE. Aceştia au fost autorizaţi pentru perioada 2008-2012, pentru instalaţiile identificate la data notificării Planului Naţional de Alocare către Comisia Europeană, odată cu aprobarea propunerii de plan de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră (conform Art. 8 alin. 1 al Ordinului M.M.P. nr. 2069/2010 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul M.M.D.D. nr. 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008 – 2012, astfel:
• CET BUCUREŞTI VEST • CET TITAN • CET PROGRESU • CET GROZĂVEŞTI
Aceşti operatori au fost autorizaţi de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti pentru anul 2008, pe baza Planului de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, depus până la data de 15 decembrie 2007, conform Art. 8. alin. 3 al Ordinului M.M.D.D. nr. 1897/29.11.2007. Au fost identificate, în Regiunea Bucureşti-Ilfov, douăsprezece societăţi care deţin instalaţii ce vor intra sub incidenta Anexei 1 a Directivei 2009/29/CE (EU ETS post 2012) de modificare a Directivei 2003/87/CE (S.C. CET GRIVIŢA S.R.L., S.C. VEST-ENERGO S.A., S.C. STIROM S.A., RADET Bucureşti - CTZ Casa Presei Libere, S.C. NUSCO IMOBILIARA S.R.L., S.C. ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI S.A. cu cele 5 CET-uri: CET BUCUREŞTI VEST, CET TITAN, CET BUCUREŞTI SUD, CET PROGRESU, CET GROZĂVEŞTI, S.C. DOOSAN IMGB S.A. şi S.C. UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD S.R.L.). 7.5 Tendinţe Schimbarea climaticǎ se evidenţiazǎ în datele de observaţie, în cazul Bucureştiului, prin tendinţe crescǎtoare ale valorilor temperaturii lunare, sezoniere şi anuale (figura 7.5.1). Aceste tendinţe ale temperaturilor medii sunt însoţite de tendinţe de creştere a temperaturilor extreme, mai ales în anotimpurile de varǎ şi iarnǎ. Proiecţiile viitoare folosind modele numerice globale şi regionale sugereazǎ cǎ aceste tendinţe vor continua şi chiar se vor intensifica în deceniile ce urmeazǎ, în condiţiile schimbǎrii climatice. Rezultatele experimentelor numerice realizate cu generaţia actualǎ de modele sugereazǎ cǎ pentru orizontul de timp 2020-2050, comparativ cu intervalul de referinţǎ 1961-1990, temperaturile medii sezoniere în Bucureşti ar putea creşte iarna şi toamna cu valori cuprinse între 1,7 ºC-1,8 ºC, vara cu valori cuprinse între 1,8 ºC-1,9 ºC, iar primǎvara cu valori cuprinse între 1,3 ºC -1,4 ºC.
Schimbarea climatică nu va dispărea imediat, dar cu cât mai repede o vom lua în consideraţie şi vom reacţiona, cu atât vom putea stăpâni mai bine viitorul nostru, păstrând frumseţea şi diversitatea planetei noastre. CAPITOLUL VIII MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII 8.1 Poluarea aerului şi sănătatea Factorul de mediu aer este supus unei poluări locale în acele zone unde s-a construit şi funcţionează unităţi industriale. De asemenea, poluarea aerului are loc şi în zonele cu trafic auto intens. Nominalizarea poluanţilor atmosferici cu posibil efect rapid / lent asupra sănătăţii populaţiei sunt: - poluanţi atmosferici (NO2, SO2, O3, Pb, PM10,CO). - poluatorii cu efect asupra sănătăţii populaţiei în flux rapid (CO, NO2, SO2, PM10) şi în flux lent (PM10, Pb, O3,benzen) Afecţiunile generate de o posibilă poluare atmosferică cu aceste noxe (acumulări peste concentraţia maximă admisă la NO2, SO2, PM10 ) sunt :
Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile, oricum este evident impactul negativ al traficului asupra sănătăţii umane, fapt pentru care OMS, Comisia Europeană şi majoritatea ţărilor au stabilit o serie de standarde şi reglementări referitoare la calitatea aerului citadin. Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici. În anul 2010, nu au fost raportate cazuri de îmbolnăviri datorate poluării aerului în localităţile aflate pe teritoriul regiunii8 . Efectele aerului poluat asupra sănătăţii populatiei. Influenţa directă a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei constă în modificările ce apar în organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferiţi poluanţi atmosferici. De cele mai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului este rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi prezenţi concomitent în atmosferă şi numai arareori acţiunea unui singur poluant. Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt: Poluanţi cu actiune iritantă:
Poluanţi cu acţiune asfixiantă:
Poluanţi cu acţiune toxică sistemică
Poluanţi cu acţiune cancerigenă:
Poluanţi cu actiune alergizantă:
Poluanţi cu acţiune infectantă:
În acest sens s-a efectuat o corelare dinamică între creşterea peste CMA(concentrarea maxima admisa) a poluanţilor iritanţi din aer şi creşterea morbidităţii şi mortalităţii prin boli respiratorii şi cardiovasculare. Tabel nr. 8.1.1
Yüklə 4,18 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
