Raport săPTĂMÂnal energie, 19 – 25 Octombrie 2015

22 octombrie, romaialibera.ro: CE Oltenia nu mai are restanţe la buget. Ce a declarat șeful ANAF

Complexul Energetic Oltenia și-a plătit datoriile la bugetul general consolidat până la data de 20 octombrie, inclusiv cele pe care le-a acumulat după jumătatea anului și pentru care Fiscul i-a trimis patru somaţii de plată, relatează Mediafax.

Totuși, şeful ANAF i-a transmis directorului Oltenia că nu se lasă intimidat de ameninţări.

"Am luat act de poziția domnului director general Laurențiu Ciurel și de nemulțumirea acestuia. Amestecarea ANAF într-o conjurație universală (parchete, organizații ecologiste, companii concurente) împotriva CE Oltenia frizează patologicul. Înțelegem că ne va reclama superiorilor pentru că ne facem datoria și respectăm legea. Probabil că vor fi multe reclamații de-acum încolo, întrucât vor primi somații de plată de fiecare dată când nu-și achită datoriile. Toți contribuabilii sunt egali în fața legii, iar astfel de intimidări la adresa angajaților unei instituții a statului român sunt valabile în altă parte, nu în România anului 2015", a declarat într-un comunicat preşedintele ANAF, Gelu Ștefan Diaconu.

Citește și: Complexul Energetic Oltenia, acuzații grave la adresa statului

Managerul CE Oltenia, Laurențiu Ciurel, a afirmat miercuri că instituția nu are datorii la stat şi că, dacă vor exista prejudicii după anunţul făcut de Fisc privind executarea silită a companiei, va da în judecată ANAF, adăugând că a fost sfătuit și chiar i s-a cerut "din minister" acest lucru.

"Pentru orice fel de prejudicii ne vom îndrepta împotriva instituţiei, nu a unei persoane, nu pot să zic că vreau demisia lui cutare sau a lui cutare. Orice fel de prejudiciu s-au creat aici ne vom îndrepta împotriva ANAF-ului și chiar am fost sfătuit să fac treaba asta, mi s-a cerut să fac asta", a declarat Ciurel la Digi 24.

Compania apare pe site-ul Fiscului cu datorii totale la stat de 24,8 milioane de lei acumulate până la jumătatea anului, pentru care ANAF a lansat procedura de executare silită complexului energetic.

Dintre acestea, cea mai mare parte o reprezintă suma restantă la bugetul asigurărilor sociale, de 14,53 milioane lei.

ANAF a precizează, în comunicatul transmis, că CE Oltenia figura la 30 iunie în executare silită pentru obligaţii fiscale scadente la 25 mai, pentru care a fost emisă şi transmisă somaţie, iar plata a fost efectuată până la 17 august.

"De asemenea, subliniem faptul că ANAF a mai emis către CE Oltenia un număr de 4 somații în intervalul 15.07.2015 - 06.10.2015, pentru obligații fiscale restante, pe care societatea le-a achitat până pe 20.10.2015. În prezent, Societatea Complexul Energetic Oltenia nu mai figurează cu obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat", se arată în comunicat.

Comunicarea somației de plată reprezintă prima etapă a executării silite, menţionează ANAF.

Potrivit datelor disponibile pe site-ul instituţiei, obligaţiile restante la bugetul de stat la jumătatea anului însumau 5,692 milioane lei. Totodată, Complexul Oltenia avea datorii de 3,993 milioane lei la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, iar pentru asigurările de şomaj nu plătise circa jumătate de milion de lei (572.035 lei).

Într-un comunicat de presă transmis ulterior, Complexul Energetic Oltenia spunea că a plătit în primele nouă luni, la buget, 413 milioane de lei şi nu are datorii către bugetul de stat.

22 octombrie, in-gorj.ro: Dezinteres pentru CEO

Managerul CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, va încerca să facă lobby la nivel internaţional în vederea sprijinirii energiei pe cărbune, acesta urmând să poarte mai multe discuţii la nivelul mai multor state europene, în urma deplasării pe care va urma să o facă cu Ministrul Energiei, Andrei Gerea. Pentru mâine, acesta a organizat chiar şi o dezbatere, având ca temă energia pe cărbune, unde a invitat pe toţi cei 35 de parlamentari din Oltenia, însă, conform declaraţiilor date de managerul Ciurel doar şase dintre aceştia ar fi reacţionat în urma invitaţiilor primite.

ceo-sediu1

Decarbonizarea cu apropiatul eveniment de la Paris acolo unde la sfârşitul lunii noiembrie se va decide soarta producătorilor de energie pe cărbune, a determinat conducerea CEO să fie pe punctual de a organiza o dezbatere având ca invitaţi pe cei 35 de parlamentari din Oltenia. Conform managerului Laurenţiu Ciurel, dezbaterea respectivă s-ar putea să nu mai aibă loc şi asta ca urmare a faptului că parte din parlamentari au susţinut că sunt reţinuţi cu probleme în Parlament. „Le-am trimis europarlamentarilor câte o scrisoare, în care am prezentat ce înseamnă Complexul Oltenia şi sunt lejer 150.000 de locuri de muncă. Am trimis invitaţii şi parlamentarilor români, din patru judeţe, pentru a reuşi să facem lobby, legat de poziţia României, la evenimentul ce va avea loc la Paris, în decembrie”, a declarat Ciurel. Contactat telefonic, deputatul Mihai Weber a declarat că nu poate onora invitaţia făcută de CEO urmare a unui deces în familie, acesta neştiind ca în Parlament să aibă loc vreun eveniment important mâine. Contactat telefonic a fost şi senatorul liberal Dian Popescu, acesta susţinând că nu poate participa la dezbatere, fiind invitat la ziua Austriei. Cu toate acestea, Dian Popescu susţine că are în lucru mai multe documente ce privesc Complexul Oltenia. Conducerea CEO a primit răspuns doar de la 6 din cei 35 de parlamentari ai Olteniei, aceasta fiind şi o dovadă a importanţei pe care o alocă aleşi faţă de colosul energetic, ce îşi desfăşoară activitatea pe raza a trei judeţe. Astfel, printre cei care au răspuns favorabil la invitaţiile CEO se numără deputatul Niculina Mocioi, respectiv deputatul Vasile Popeangă, alături de alţi patru aleşi. În aceste condiţii, sunt şanse mari ca dezbaterea programată pentru astăzi să nu mai aibă loc.

22 octombrie, pandurul.ro: ANAF a adus băncile la uşa CE Oltenia

Directorul Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel, a atacat miercuri, în conferinţă de presă, conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care anunţa că producătorul de energie a fost somat să plătească o datorie de 10,7 milioane de lei fiind la un pas de executare silită. Ciurel susţine că reacţiile au fost în lanţ, iar reprezentanţii băncilor la care CEO are împrumuturi au fost îngrijoraţi de veştile venite de la ANAF şi s-au înfiinţat la poarta companiei. „Când vom avea o reacţie, când vor fi certe aceste prejudicii, ne vom îndrepta împotriva instituţiei“, a declarat Laurenţiu Ciurel.

Ceea ce a declanşat întregul scandal a fost publicarea de către un ziar central a unor informaţii de pe site-ul ANAF din care rezulta că, la şase luni, CEO avea datorii la stat de 24 de milioane de lei şi că s-a aflat în executare silită. Despre această sumă, Ciurel spune că nu a plătit-o la timp, la înţelegere cu ANAF, pentru a face o compensare cu primăriile. După această informare, conducerea CE Oltenia a declarat că societatea nu a fost niciodată sub executare silită şi că nu are datorii la stat. La câteva ore, ANAF a dat un nou comunicat presei centrale susţinând că şi la momentul actual CEO a primit o somaţie de plată de 10,7 milioane de lei. Despre această sumă de 10 milioane de lei, Ciurel spune că reprezintă taxa pe stâlp pe care o poate plăti până la finalul anului şi că nu a primit nicio somaţie de plată.

Somaţie de plată

Ba mai mult, Laurenţiu Ciurel, directorul CE Oltenia, susţine că în ziua în care a izbucnit scandalul, marţi, 20 octombrie, a primit o somaţie emisă de ANAF pe 6 octombrie pentru suma de 25,9 milioane de lei, dar că CEO achitase înainte cu două săptămâni suma de 15 milioane de lei. „Într-adevăr marţi după-amiază mi-a venit somaţia asta, dar nu am luat-o în considerare pentru că mi-a dat directorul Laurenţiu Ciobotărică hârtie care arăta că am plătit. ANAF mă somează pentru sume pe care le-am plătit. Ăştia pe care ne face somaţie sunt inventaţi acum. Sunt nişte sume trecute pe care noi le-am plătit cu 2-3 săptămâni înainte. Când am început să dăm telefoane a venit adresa asta. Ceea ce ne-au somat să plătim în 6 octombrie am plătit pe 28, 29 şi 30 septembrie. Somaţia a venit prima dată miercuri, pe care cred că au emis-o în urma scandalului“, a mai spus Ciurel. „Astăzi (n.r.- miercuri) la minister vreau să văd ce explicaţii o să dea domnului ministru Andrei Gerea“, a mai spus Ciurel.

După întâlnire, ministrul Andrei Gerea declarat presei că cei de la ANAF i-au spus că s-a respectat procedura, aceea de a pune pe site cifrele şi de a transmite somaţii dacă sunt necesare.Laurenţiu Ciurel a mai spus că va calcula prejudiciul creat de ANAF şi ar putea da instituţia în judecată.

ANAF fără frică

Însă scandalul datoriilor la ANAF a adus băncile la uşa CE Oltenia. „Marţi am avut zece bănci la telefon şi trei la uşă. Care spun, domnule dacă aveţi costurile blocate cum ne mai plăţi, retragem liniile de finanţare, ne daţi mai multe garanţii... Am încercat toată ziua să-i calmăm. (...) Asta s-ar putea să însemne pentru Oltenia poate 10 milioane de lei în plus pe an. Sper că s-au lămurit, au văzut hârtia“, a declarat directorul CEO.

El a mai spus că izvorul „încurcăturii“ este fie politic, fie la organizaţiile ecologiste. „Poate să fie politic, atac la premier, ştiţi penalul lui Ponta (n.r- Laurenţiu Ciurel) pe care-l ţine la complex şi l-a terminat, l-a dus pe pierdere. Dar poate să fie cu totul şi cu totul altceva şi fac acum legătura cu procesele tot mai dese şi intense pe care le avem cu organizaţiile ecologiste şi să fie o luptă pentru piaţă. Avem la 9 luni 11 TW produşi şi e posibil să ne ducem spre 15, ori în cele mai sinistre gânduri ale competitorilor eram trecuţi cu 13. Deranjează pe ceilalţi producători“, a mai spus Laurenţiu Ciurel.

„Sunt companii care ar dori să fie fin punct de vedere financiar în situaţia CE Oltenia“.

Laurenţiu Ciurel, directorul CE Oltenia

22 octombrie, invest-energy.ro: Se reîntorc contractele bilaterale de energie! Ministerul Energiei cere Parlamentului modificarea Legii energiei în această toamnă

Sunt șanse mari ca de anul viitor să fie reintroduse în legalitate contractele bilaterale de furnizare a energiei electrice. Reprezentanții Ministerului Energiei se declară susținătorii contractelor bilaterale pe termen lung fără de care „nu pot exista investiţii în sectorul energetic”. „Este absolut necesară reintroducerea contractelor bilaterale. Din această perspectivă, lucrăm la o analiză pentru a vedea câte țări au restricțiile care le are România în ceea ce privește tranzacționarea energiei electrice. S-a încercat rezolvarea unei probleme punctuale (eliminarea contractelor încheiate de Hidroelectrica cu așa numiții băieți deștepți din energie – n.red.), modificându-se legi care au condus la restricționarea întregii piețe”, a declarat Secretarul de Stat Bogdan Badea pentru InvesTenergy. În negocierile pe care le purtăm în acest moment pentru investițiile mari din sectorul energetic – Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, Centrala de la Tarnița – partenerii de discuții ne solicită contracte bilaterale, o condiție esențială în asigurarea finanțării, a subliniat Badea. Reintroducerea contractelor bilaterale, un demers susținut al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România – AFEER, se poate realiza doar prin modificarea Legii 123, a energiei și gazelor naturale. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat la Digi24, că “în această toamnă, se va intra în Parlament cu propuneri de schimbări legislative în ce privește contractele bilaterale de energie pe termen lung”. Ministerul Energiei pregătește o analiză diagnostic pe întreg pachetul legislativ, în urma căreia să se opereze schimbările care se impun atât în legislația primară, cât și în cea secundară. Într-un interviu acordat InvesTenergy, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, Niculae Havrileț, a precizat că ANRE nu are competență legislativă pentru inițierea de modificări ale actelor normative ale legislaţiei primare, rolul său fiind acela de elaborare a legislației secundare în domeniu. Dacă legiuitorul va decide să introducă acest tip de contracte, cu obligativitatea ca procesul de vânzare să fie unul competitiv și transparent, ANRE își va adapta cadrul de reglementare în mod corespunzator, a afirmat Havrileț. Instituirea REMIT la nivel european, care prin mecanisme de raportare și control asigură disciplină în rândul participanților la piață, vine ca o mănușă pentru autorități în pregătirea reintroducerii contractelor bilaterale. Citiți și:Piața energiei, la raport! REMIT redeschide calea pentru reintroducerea contractele bilaterale de energie În demersurile sale, susținute în mod repetat, AFEER a atras atenția că eliminarea contractelor de tipul celor menţionate a dus la “blocarea investiţiilor în sectorul energiei electrice (…) Dezvoltatorii de proiecte în sectorul de producere a energiei electrice, nou intraţi pe piaţă, nu pot încheia contracte pe termen lung cu furnizorii, contracte ce reprezintă o garanţie solicitată de către bănci pentru obţinerea creditelor necesare dezvoltării proiectelor”. Totodată, finanţările pe termen lung ale unor proiecte importante, precum grupurile nucleare 3 şi 4 (furnizorilor de energie electrică ce au finanţat investiţia li se vor aloca cote din energia electrică ce urmează a fi livrată din aceste grupuri, ei urmând să o comercializeze liber pe piaţa de energie electrică) sunt îngreunate din cauza restricţiilor de contractare impuse de Legea 123. „Interzicerea contractelor bilaterale negociate direct situează producătorii şi furnizorii din România într-o poziţie discriminatorie faţă de ceilalţi participanţi din pieţele europene”, a evidențiat Ion Lungu, președintele AFEER.

23 octombrie, agerpres.ro: Gazprom se pregătește pentru cele mai scăzute prețuri la gaze în Europa din ultimul deceniu

Grupul rus Gazprom și-a alcătuit bugetul pentru 2016 pe baza unui preț estimativ la gaze naturale în Europa, principala sa piață de export, de 200 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, mai puțin decât prețul mediu de 238 de dolari pentru 1.000 de metri cubi estimat pentru acest an și cel de 349 de dolari pentru 1.000 de metri cubi din 2014, au declarat două surse din interiorul companiei pentru Bloomberg.

Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei iar exporturile sale spre piața europeană asigură aproximativ 40% din veniturile sale anuale de peste 100 de miliarde de dolari. În prezent însă grupul rus se confruntă cu scăderi de prețuri peste hotare, în condițiile în care în majoritatea contractelor sale prețul gazelor naturale este legat de evoluția prețului petrolului, cu un decalaj de șase până la nouă luni. Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 16% în acest an după o reducere de 48% în 2014. În plus, Gazprom se confruntă și cu o competiție crescută pe măsură ce SUA se pregătesc să exporte primele cantități de gaz natural lichefiat din Golful Mexic.

'Estimările Gazprom par rezonabile', a declarat Alexei Kokin analist la UralSib Financial Corp. Kokin a apreciat însă că Rusia are capacitatea de a-și menține cota de piață în Europa având în vedere prețurile scăzute la gaze în 2016, chiar și în condițiile unei supra-oferte de GNL.

Potrivit unei surse citate de Bloomberg, exporturile Gazprom spre Europa ar urma să rămână stabile la aproximativ 160 de miliarde metri cubi în 2016. În schimb, Gazprom intenționează ca, în următorii patru-cinci ani, să cheltuie peste 50 de miliarde de dolari pentru construcția unor noi rute de export: un nou gazoduct spre Germania via Marea Baltică, o conductă spre Turcia via Marea Neagră și o rută de export spre China, la care ar urma să se adauge și dezvoltarea unor noi zăcăminte care să alimenteze conducta spre China.

23 octombrie, stiritvr.ro: Societatea de Termoficare Craiova intră în faliment. Primarul anunţă înfiinţarea unei societăţi comerciale

Cu toate că Societatea de Termoficare Craiova intră în faliment, edilul şef al Craiovei a declarat că erau pregătiţi pentru această situaţie şi că se va înfiinţa o nouă societate, care să preia patrimoniul societăţii de Termoficare. Toţi angajaţii vor fi păstraţi, iar craiovenii nu vor avea de suferit din cauza lipsei căldurii şi a apei calde, a transmis Oana Danciu de la TVR Craiova.

Societatea de Termoficare Craiova, aflată în subordinea Primăriei, se află în proces de insolvenţă. Tribunalul Dolj a dispus dizolvarea societăţii şi a desemnat un lichidator judiciar provizoriu. Hotărârea instanţei nu este definitivă şi a fost atacată cu apel. Autorităţile locale susţin că situaţia nu-i va afecta pe craioveni.

Primarul le cere asociaţiilor de proprietari să nu stopeze plăţile către Termoficare. Autorităţile au în vedere ca nouă societate care se va înfiinţa să nu semneze contracte cu asociaţiile care au datorii.

VIDEO

http://stiri.tvr.ro/societatea-de-termoficare-craiova-intra-in-faliment--primarul-anunta-infiintarea-unei-societati-comerciale_66674.html

23 octombrie, evz.ro: Legea redevenţelor, aplicată din 2017?

Legea redevenţelor ar putea trece prin Parlament în prima parte anului viitor, iar aplicarea acesteia să se facă abia din 2017.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici a precizat că a avut o discuţie cu echipa Fondului Monetar Internaţional pe tema redevenţelor, informează Agerpres. 

De asemenea, ministrul Finanţelor a mai spus că legea ar urma să ajungă în Parlament anul acesta, să fie dezbătută şi aprobată în prima parte anului viitor şi să se aplice din 2017.Teodorovici a refuzat să ofere însă detalii despre valoarea redevenţelor din viitoarea lege. 

Luna trecută, Artur Stratan, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), afirma că noua lege a redevenţelor ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, în condiţiile în care până la finalul anului, tehnic, nu se mai pot face demersurile necesare în acest sens. 

23 octombrie, pandurul.ro: Strategia liberală pentru CE Oltenia a murit în faşă

Liberalii gorjeni au promis pe 8 octombrie constituirea unei comisii de specialişti ai partidului care într-o lună să elaboreze o strategie pentru salvarea Complexului Energetic Oltenia. Au trecut două săptămâni, în care nu au fost în stare să anunţe nici măcar componenţa comisiei. Acum spun că vor face comisia după 29 octombrie, până atunci fiind ocupaţi să organizeze vizita la Gorj a liderilor Blaga şi Gorghiu. Cei doi vor avea şi o discuţie cu liderii de sindicat din minerit, care spun că se aşteaptă ca la această întâlnire să le fie prezentată strategia de salvare a companiei termoenergetice.

Senatorul Tudor Barbu a spus pe 8 octombrie, la Târgu Jiu, cum vor salva liberalii compania distrusă de Ponta şi ai lui. „Eu şi Dan Vâlceanu vom susţine crearea unei comisii la nivelul partidului care să aibă ca obiect strategia de salvare şi dezvoltare a Complexului Energetic Oltenia. Dacă acest lucru se va întâmpla înseamnă că, de astăzi, comisia care va fi formată din şase membri, paritate totală, trei şi trei, comisia va avea termen o lună să stabilească statutul, priorităţile şi maniera în care va contribui în plan judeţean şi nu numai la salvarea locurilor de muncă de la CEO şi la stabilirea unei strategii energetice naţionale”, se lăuda Tudor Barbu, în data de 8 octombrie. A fost doar o promisiune politică, menită să fie încălcată.

Strategia nu mai e aşa urgentă

Acelaşi senator Tudor Barbu explica pe 8 octombrie de ce i se părea urgentă constituirea comisiei care să facă strategia. ”În decembrie va avea loc o conferinţă internaţională care va stabili viitorul privind producţia de curent electric pe bază de combustibil fosil. Asta înseamnă că în decembrie se va stabili şi soarta Complexului Oltenia. Eu ştiu că România nu are nicio strategie”, susţinea Barbu, în urmă cu două săptămâni.

Ieri însă, până şi lui Tudor Barbu i se părea că trebuie să fii dus cu capul să faci astfel de promisiuni. Pe care, bineînţeles, nu şi le-a amintit. „Noi nu facem o comisie care să întocmească strategia naţională energetică cu care România să meargă la Paris, pentru că nu suntem cu capul. Noi facem o comisie care la nivelul judeţului să monitorizeze şi să ne spună nouă, liberalilor, elemente privind salvarea locurilor de muncă şi strategia de dezvoltare a CEO, nouă gorjenilor. Că noi vom duce lui Blaga, lui Gorghiu, asta e altceva, dar comisia asta nu are nicio legătură că ce se va întâmpla în decembrie. Legătura poate fi doar dacă suntem în măsură în decembrie să avem şi documente cu care să mergem să le punem pe masa guvernului”, a declarat Barbu, în cadrul conferinţei de presă din 22 octombrie.

Nici Dan Vîlceanu nu îşi aminteşte ca strategia să fi fost promisă într-o lună şi chiar a sărit la presă cu întrebarea: Acum ne daţi termene?

Întâlnire cu sindicaliştii pe 29 octombrie

Liderii PNL Gorj vor organiza o întâlnire a sindicaliştilor din minerit şi energie cu Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, cu prilejul vizitei la Târgu Jiu a şefilor de la centru. Sindicaliştii speră să afle acolo strategia PNL pentru salvarea CEO, dezamăgirea însă va fi mare pentru că liberalii nu au reuşit nici măcar să constituie o comisie de specialişti, cu atât mai puţin o strategie.

Liderul sindical Adrian Marciuc va merge la întâlnire pentru a afla strategia PNL. „M-a sunat primarul de la Turceni, m-a anunţat că va avea loc o întâlnire, mi-a spus că ne va fi dată o invitaţie oficială, dar până acum n-am primit-o. Noi suntem interesaţi de toate întâlnirile de acest gen, indiferent de ce partid le organizează, ne vom duce pentru că este în joc soarta salariaţilor noştri. Le vom cere să continue energia pe bază de cărbune, pentru că aţi văzut parlamentarii votează contra. Vrem să vedem strategia pe care o propune PNL pentru minerit şi energie”, a declarat sindicalistul Adrian Marciuc.

Sindicalistul Constantin Mitrescu este ceva mai realist şi crede că întâlnirile de acest gen vor fi organizate tot mai des de partidele politice, dat fiind faptul că se apropie un an electoral. „Dacă va fi o întâlnire pe teme de minerit şi energie vom merge, dacă e pe politică nu ne interesează. Vom merge la întâlnire, însă când se termină discuţiile despre minerit şi energie noi ne vom retrage, nu vrem să primim eticheta de politicieni. Acum partidele încep campania mai devreme şi nu vrem să fim prinşi la mijloc. Întâlniri de genul acesta se vor mai organiza, mai ales în campanii, însă vom participa la ele indiferent de partidul care va lansa invitaţia. Noi mergeam şi la întâlnirea cu Ponta, dacă premierul venea pe 15 octombrie, cum a promis”, a declarat Constantin Mitrescu.

Şi liderul Pârvulescu speră ca PNL să vină cu idei pentru salvarea CEO. „Federaţia Naţională Mine Energie a participat la orice întâlnire organizată de orice partid care vizează îmbunătăţirea situaţiei din CEO, suntem interesaţi de ce spun politicieni referitor la viitorul nostru ca salariaţi. Mai mult ca sigur, ne vom duce. Eu sper ca atunci când ne cheamă un partid de asemenea dimensiune, partidul respectiv să aibă o strategie pentru domeniul nostru de activitate, iar în funcţie de ce ne prezintă vom veni şi noi cu completări, cu solicitările noastre. Vrem să ni se prezinte concret nişte idei, direcţii pentru viitorul acestei ramuri a energiei româneşti”, a declarat Dumitru Pârvulescu.

AMÂNARE

Tudor Barbu spune că nu s-a putut constitui comisia din cauza numărului mare de specialişti pe care îi au în partid şi pe care trebuie să-i trieze. „Comisia asta este atât de importantă şi e un demers politic atât de serios, încât avem mai mulţi oameni care îşi doresc să facă parte din comisie decât în mod logic ar trebui să aibă. Avem oameni foarte mulţi care au făcut minerit, care vor toţi. În momentul acela ne-am trezit că nu am deschis chiar o cutie a Pandorei, dar o cutiuţă am deschis şi acum nu vrem să o închidem, că nu suntem neserioşi, acum începem să triem, să discutăm ca să ajungem la o cifră rezonabilă. Va fi o comisie consultativă, nu va lua nicio decizie”, a declarat Barbu.