Raport săPTĂMÂnal legislație economică, 21 27 Septembrie 2015

[1] Pentru mai multe detalii cu privire la formele de trucare a licitatiilor: Practici anticoncurentiale in procedurile de achizitii publice. La ce sa fim atenti si cum putem actiona, Av. Bianca Bello si Av. Iulia Vass, VASS Lawyers:http://www.avocat-achizitii-publice.ro/2014/07/practici-anticoncurentiale-in-procedurile-de-achizitii-publice-la-ce-sa-fim-atenti-si-cum-putem-actiona/ .

[2] Art. 53 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996

[3] http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/bo/2013/BO2013_1930.pdf

[4] http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/bo/2014/BO2014_0517.pdf

[5] Art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea concurentei nr. 21/1996, care interzicea expressis verbis”participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte”, a fost abrogat prin O.U.G. nr. 31/2015. Eliminarea acestei practici nu reprezinta insa o dezincriminare a acesteia, dat fiind ca lista intelegerilor anticoncurentiale si practicilor abuzive din Legea concurentei are un scop exemplificativ, iar nu unul limitativ. De altfel, cu titlu tranzitoriu, noua reglementare prevede in mod expres ca investigatiile declansate in legatura cu intelegerile si practicile care au fost eliminate se considera a fi declansate in baza interdictiilor generale prevazute de Legea concurentei. Mai multe detalii sunt disponibile aici.

[6] Art. 246 - Deturnarea licitatiilor publice – din Codul penal prevede ca „fapta de a indeparta, prin constrangere sau corupere, un participant de la o licitatie publica ori intelegerea intre participanti pentru a denatura pretul de adjudecare se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani”.

[7] Exempli gratia, Decizia C-470/13, Generali-Providencia Biztosító

[8] Directiva 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice de lucrari, de bunuri si de servicii

[9] Decizia C-465/11, Forposta vs. Poczta Polska

[10] Sue Arrowsmith, The Law of Public and Utilities Procurement. Regulation in the EU and UK, Vol. 1, 3^rd edition, Sweet and Maxwell, 2014, pag. 1267-1268

[11] Some difficult questions on the interaction between public procurement and competition law:  http://howtocrackanut.blogspot.co.uk/2015/01/some-difficult-questions-on-interaction.html

[12] Potrivit art. 57 alin. (8) din The Public Contracts Regulations 2015: “Discretionary exclusions (8) Contracting authorities may exclude from participation in a procurement procedure any economic operator in any of the following situations: […] (d) where the contracting authority has sufficiently plausible indications to conclude that the economic operator has entered into agreements with other economic operators aimed at distorting competition”. Sursa:http://www.legislation.gov.uk/uksi/2015/102/pdfs/uksi_20150102_en.pdf

[13] “Autoritatea contractanta exclude din procedura de atribuire a contractului de achizitie publica/acordului-cadru orice operator economic care se afla in oricare dintre urmatoarele situatii: […] d) autoritatea contractanta are suficiente indicii plauzibile pentru a stabili ca operatorul economic a incheiat cu alti operatori economici acorduri care vizeaza denaturarea concurentei; […]”.

[14] Publicata aici.

25 septembrie, agerpres.ro: MFP: Excedent bugetar de 0,92% din PIB, după primele 8 luni din 2015

Execuția bugetului general consolidat la sfârșitul primelor opt luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un excedent de 6,5 miliarde de lei, respectiv 0,92% din PIB, fața de un deficit de 1,6 miliarde de lei (0,24% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă din anul 2014, informează Ministerul Finanțelor Publice (MFP) într-un comunicat transmis AGERPRES.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 150 de miliarde de lei, reprezentând 21,4% din PIB, au fost cu 9,7% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB cu 0,9 puncte procentuale.

Potrivit datelor MFP, s-au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului precedent la încasările din TVA (15%), impozitul pe venit (13,5%), impozitul pe profit (11%), venituri nefiscale (18,5%) și accize (8,2%).

Încasările din contribuții de asigurări sociale de stat au scăzut doar cu 1,5% față de anul anterior, fiind influențate de reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuțiilor datorate statului de către angajatori, dar și majorarea contribuției virate la fondurile de pensii private (Pilonul II) cu 0,5 puncte procentuale în 2015 fața de 2014.

Comparativ cu aceeași perioadă din anul 2014, încasările administrațiilor locale au crescut pe segmentul impozite și taxe pe proprietate cu 3%, la taxe pe utilizarea bunurilor cu 6,2% și venituri nefiscale cu 2%.

Totodată, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 143,6 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 3,8% fața de aceeași perioada din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Potrivit datelor MFP, o reducere semnificativă s-a înregistrat în cazul cheltuielilor cu dobânzile, de circa 7%, ca urmare a sezonalității plăților și a scăderii randamentelor la titlurile de stat. În paralel, a fost înregistrată o creștere semnificativă, cu 36,8% față de perioada similară a anului precedent, a cheltuielilor efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 15,1 miliarde de lei, respectiv 2,2% din PIB, în termeni nominali cu 7,4% în plus față de aceeași perioadă a anului precedent.

25 septembrie, postare pe blog, Ionuț Bălan: Asigurarile au fost create pentru situatii exceptionale, nu pentru vicii de sistem

Sursa:

http://bloguluibalan.ro/index.php/analize/489-asigurariile-au-fost-create-pentru-situatii-exceptionale-nu-pentru-vicii-de-sistem

Mergand pe drumurile serpuite ale tarii, care se ambitioneaza sa nu rateze absolut nicio localitate, se observa ca se mai produc si accidente.

Pe care politistii le “trateaza” cam in aceeasi maniera: “Accidentul s-a produs din cauza neadaptarii vitezei de mers la starea carosabilului”. Desi nu-i clar cine-i, de fapt, de vina: viteza ori carosabilul!

Iar cand ninge abundent si se blocheaza drumurile, autoritatile  au obiceiul sa-si ridica mainile catre cer.

Si tot Dumnezeu pare a fi responsabil cand se topesc primavara sloiurile de gheata si se inunda locuintele.

In fine, fara sa explice limpede ca de vina nu e, de fapt, bunul Dumnezeu, ci statul, care provoaca risc sistemic, asiguratorii scumpesc an de an politele si le e foarte greu sa gaseasca reasigurator.

Din cauza managerului-stat infrastructura fie e proasta, fie-i construita in conditii de nesiguranta, iar asigurarile pe care le incheie oamenii ii feresc mai mult de proasta administrare, decat de fenomene neasteptate, ceea implica insa un cost suplimentar, generat de riscul “politic”.

Iar soselele noastre sunt supraaglomerate cu masini putine! Statisticile releva ca Romania se afla pe locul cinci in Europa la capitolul cel mai aglomerat trafic rutier, dar, in acelasi timp, avem si cel mai scazut numar de automobile raportat la populatie.

Asadar, RCA, cand devine nerentabila pentru asiguratori si e scumpita pentru tot felul de motive precum varsta “infierbantata” a soferului, sa stiti ca adevaratul vinovat e cel care administreaza si planifica reteaua rutiera: statul.

Si pentru ca nu a fost conceput un sistem de drumuri care sa treaca prin centrele mari si apoi sa se ramifice catre cele mici, ci s-au construit sosele care sa infrateasca satele si comunele patriei, rezultatul e ca atunci cand ninge ambulanta nu mai ajunge la cei suferinzi. Iar in aceste conditii cine risca sa-i asigure pe cei care mor cu zile?!

Statul, care genereaza risc sistemic, fireste ca nu-si asuma nicio vina. Chiar daca astfel nu sunt afectate doar asigurarile auto, de locuinta sau de sanatate, ci si cele de viata. Ele “sufera” si de pe urma faptului ca sunt subventionate medicamentele de la buget.

Cu alte cuvinte, pentru ca avem nu doar cele mai ticsite drumuri din Europa, ci si medicamente scumpe, oamenii se imbolnavesc din cauza coruptiei si clientelismul, ceea ce afecteaza inclusiv asigurarile de viata, pentru ca ei mor mai repede.

Si readucand in discutie ideea ca asiguratorul nu poate zugravi anual o locuinta care se inunda, mai bine il stramuta pe proprietar, e bine de reiterat ca asigurarile acopera o necesitate marginala, in conditiile in care statul e corect gestionat.

Daca riscurile devin sistemice din cauza poastei administrari, acest lucru are impact asupra pretului asigurarilor si reasigurarilor, pentru ca unii mor sub inghet iarna, fiindca nu-i poate salva ambulanta.

Cu precizarea ca drumurile sunt acele elemente de infrastructura care trebuie folosite de masini si cand ninge, nu doar de vehiculele cu senile pe timp de razboi.

Nu de altceva, dar acum e pace, si in cazul in care infrastructura nu arata ca a sarbilor dupa bombardament, se vede ca-i prost planificata. Iar asigurarile au fost create - o spun inca o data - pentru cazuri exceptionale, nu pentru vicii de sistem. 

25 septembrie, zf.ro: Salariul mediu brut a crescut anul trecut cu 7,6%,la 2.328 lei

Câştigul salarial mediu lunar brut s-a situat anul trecut la 2.328 lei la nivel naţional, cu 7,6% mai mult decât în 2013, iar angajatorii au cheltuit în medie 2.988 lei pe lună pentru fiecare salariat, la un număr mediu al salariaţilor de 4,5 milioane persoane, potrivit datelor INS. 

Câştigul salarial mediu lunar net, de 1.697 lei, a fost în urcare cu 7,5% (118 lei) faţă de anul precedent, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Efectivul salariaţilor a fost anul trecut de 4,9 milioane persoane, cu 99.600 de persoane în plus, iar numărul mediu s-a plasat la 4,5 milioane salariaţi, în creştere cu 64.100 persoane.

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat anul trecut în intermedieri financiare şi asigurări (de 2,2 ori), informaţii şi comunicaţii cu 97,8%, industria extractivă cu 92,1%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 82,3%, administraţie publică cu 62,3%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu 43,9%, învăţământ cu 2,1%, transport şi depozitare cu 0,6%.

Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-43,5%), alte activităţi de servicii (-32,8%), construcţii (-26,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-26,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-25,7%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-25,2%), tranzacţii imobiliare (-20,8%), comerţ (-16,8%), sănătate şi asistenţă socială (-11,8%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-11,1%), industria prelucrătoare (-7,0%).

Indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost anul trecut de 131,2% faţă de anul 1990, mai mare cu 7,8 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 0,9 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câştigat în medie cu 178 lei mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 2.234 lei (faţă de 2.412 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 1.627 lei (faţă de 1.761 lei al bărbaţilor).

Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 25%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (41,3%), alte activităţi de servicii (27,8%) şi industria prelucrătoare (27,6%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net s-a situat sub media pe economie în 36 dintre judeţe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 1.251 lei s-a înregistrat în judeţul Harghita, cu 26,3% mai puţin decât media pe economie. La polul opus, s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (2.441 lei), cu 43,8% peste media pe economie.

Costul mediu lunar al forţei de muncă s-a situat la 2.988 lei/salariat, în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent.

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în industria extractivă (de 2,3 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de 2,2 ori), informaţii şi comunicaţii (+90,1%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+86,2%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+42,4%), administraţie publică (+31,4%).

25 septembrie, zf.ro: România intenţionează să vândă eurobonduri de 1-1,5 mld euro în acest an

România vrea să vândă până la sfârşitul acestui an eurobonduri în valoare de 1-1,5 miliarde euro şi să acceseze o linie de credit de la Banca Mondială pentru a îndeplini ţinta referitoare la emisiunile de obligaţiuni în valută pentru 2015, a declarat Diana Popescu, director adjunct al Trezoreriei.

Ministerul de Finanţe intenţionează să împrumute de pe piaţa externă 2 miliarde de euro în acest an, dar nu a făcut încă acest lucru din cauza instabilităţii provocate de criza datoriilor din Grecia şi a îngrijorărilor legate de încetinirea creşterii economiei chineze, relatează Reuters.

"Suntem în etapa în care monitorizăm condiţiile din piaţă pentru a alege cel mai bun moment pentru emisiune. În următoarea perioadă intenţionăm să lansăm o emisiune de eurobonduri de 1-1,5 miliarde de euro", a afirmat Popescu pentru Reuters, la Eastern Europe Investment Summit.

Popescu a arătat că ministerul ar putea lua în considerare o a doua emisiune în cazul în care condiţiile se vor îmbunătăţi semnificativ, dar are şi opţiunea de a obţine împrumuturi de dezvoltare de la Banca Mondială în valoare de până la 750 de milioane de euro.

"Nu există o presiune, întrucât buffer-ul valutar al Trezoreriei acoperă în prezent necesarul de finanţare pentru peste patru luni", a adăugat Popescu.

România beneficiază în prezent de ratinguri de investment grade, Baa3 din partea Moody’s şi BBB- din partea Fitch Ratings din S&P.

Popescu a arătat că decizia Rezervei Federale (Fed) a Statelor Unite de a amâna majorarea dobânzii de politică monetară va susţine cererea pentru emisiunile pe piaţa internă, în timp ce România beneficiază de excedentul bugetar, nivelul scăzut al ponderii datoriei publice în PIB şi piaţa de capital atractivă.

"Cei mai mari factori de risc pentru randamentele şi cererea de obligaţiuni pe piaţa locală sunt condiţiile externe, iar finanţarea depinde foarte mult de mărimea deficitului bugetar de anul viitor", a mai spus Popescu.

La începutul lunii septembrie, România a aprobat reducerea cu 4 puncte procentuale a taxei pe valoarea adăugată, la 20%, din 2016, iar alte reduceri fiscale au fost amânate cu un an pentru a evita creşterea deficitului.

Popescu a spus că actuala estimare de deficit bugetar se află la 1,9%-2% din PIB, ceea ce înseamnă că emisiunile de obligaţiuni pe pieţele externe vor totaliza anul viitor 2-2,5 miliarde de euro.

Majorările planificate ale salariilor din sectorul public ar putea urca deficitul la 2,9%, chias sub pragul de 3% prevăzut în legislaţia Uniunii Europene, potrivit celor mai pesimiste estimări ale managerilor de obligaţiuni.

Consiliul Fiscal a identificat anterior majorările salariale ca fiind un risc pentru deficitul bugetar.

"Nu există niciun fel de aşteptări pentru acest scenariu, sau ca deficitul să depăşească acest nivel, pentru că am intra în procedura UE privind deficitul excesiv”, a arătat Popescu.

În eventualitatea în care deficitul bugetar din 2016 ar urca la 2,9%, va trebui să modificăm structura maturităţilor emisiunilor interne şi mărimea emisiunilor pe pieţele interneţionale, a adăugat ea.

În cel mai pesimist scenariu, 60% din emisiunile locale de obligaţiuni vor avea maturităţi pe termen mediu şi lung, în loc de nivelul prevăzut de 70%, iar restul de 40% vor fi maturităţi pe termen scurt.

În cazul emisiunilor externe din 2016, valoarea acestora ar creşte până la 4 miliarde de euro.

Chiar şi aşa, datoria publică nu va depăşi 41% din PIB, a spus Popescu, cu mult sub nivelul înregistrat de alte ţări.

25 septembrie, agerpres.ro: Cel de-al 10-lea acord al României cu FMI expiră sâmbătă

Acordul României cu Fondul Monetar Internațional, blocat din luna iunie a anului trecut, expiră sâmbătă, 26 septembrie, iar o direcție clară a evoluției relațiilor dintre cele două părți este de așteptat să se contureze în perioada următoare.

Revizuirea actualei înțelegeri cu creditorii internaționali, în valoare de patru miliarde de euro, a fost blocată începând din luna iunie 2014 și până în prezent din cauza lipsei unui acord cu privire la planurile fiscale ale Guvernului.

În prima parte a acestui an, autoritățile române au încercat să adopte un amplu pachet de reduceri de taxe prin noul Codului Fiscal, însă reprezentanții instituțiilor financiare internaționale dar și Consiliul Fiscal și Banca Națională a României au blocat acest demers. La acea vreme, oficialii români se declarau împotriva constrângerilor impuse de un acord cu instituțiile financiare internaționale, însă recent aceștia și-au nuanțat pozițiile.

La începutul lunii septembrie, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat pentru Bloomberg, că România intenționează să demareze discuțiile cu creditorii internaționali pentru un nou acord de asistență încă din acest an, astfel încât acesta să intre în vigoare în 2016. În opinia sa, acordul este necesar pentru a proteja finanțele României împotriva șocurilor de pe piață.

'România se poate descurca singură și nu avem nevoie de finanțare de la FMI dar ar fi o idee bună să avem un tip de acord flexibil ca o măsură de siguranță împotriva turbulențelor de pe piață. Costurile de finanțare sunt foarte mici în prezent dar nu poți ști niciodată', a declarat Eugen Teodorovici.

Referitor la actualul acord, ministrul Finanțelor a spus că acesta nu este suspendat ci doar va expira la finele acestei luni, deși reprezentanții Comisiei Europene au declarat, în vara acestui an, că acordul cu România este deraiat. 'Acest lucru nu ne împiedică să încheiem un nou acord cu creditorii', a subliniat ministrul Finanțelor.

La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat în mai multe rânduri, după modificarea Codului Fiscal în Parlament, că un acord cu FMI, BM și CE are efecte pozitive, fără a implica tragere de fonduri. 'România nu are nevoie de niciun dolar și niciun euro împrumut de la Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, dar acorduri cu instituțiile internaționale, într-o perioadă frământată pentru regiune și pentru Europa, eu, personal, cred că sunt un lucru bun, însă decizia va fi luată la nivel politic", a spus Ponta.

Pe de altă parte, reprezentantul rezident al FMI în România și Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat, recent, că, pentru încheierea unui nou acord, România trebuie să solicite instituției financiare internaționale acest lucru și apoi se va analiza tipul de acord care se poate încheia.

"Trebuie să primim o solicitare și apoi vom discuta cu Guvernul toate opțiunile posibile", a explicat Tolosa. El a adăugat că o misiunea tehnică a FMI va veni la București, în octombrie, însă nu va fi o misiune de evaluare ci una tehnică cu privire la bugetul pe 2016.

În legătură cu actualul acord, reprezentantul FMI a spus că acesta expiră pur și simplu în 26 septembrie și nu se va mai purta nicio discuție pe marginea lui între autoritățile române și reprezentanții instituției financiare internaționale.

Tolosa a precizat că principalele obiective macroeconomice convenite în cadrul acordului au fost îndeplinite, dar lipsa de predictibilitate a împiedicat reprezentanții FMI să tragă o concluzie clară cu privire la stabilitatea în timp a indicatorilor macroeconomici.

"Principale ținte macroeconomice urmărite în program au fost pozitive, în linie cu obiectivele. Economia crește pe baze sănătoase și sustenabile, deficitul fiscal este stabil iar România nu se mai uită la viitor cu teama necesității unor consolidări suplimentare și prin măsuri dure.

Acestea țin de trecut. Povara datoriei este pe un trend descrescător, sistemul bancar este stabil. Însă lipsa de predictibilitate a factorilor de decizie din această perioadă a făcut foarte dificil pentru noi să avem suficientă încredere că aceste echilibre macroeconomice pot fi cu adevărat menținute. Acesta este unul din principale motive pentru care boardul FMI nu a încheiat acordul, nu și-a pus ștampila de aprobare o perioadă atât de lungă de timp, mai mult de un an", a explicat Tolosa.

La capitolul nerealizări, reprezentantul FMI a amintit evoluția reformelor structurale prevăzute în program, în special în cazul companiilor de stat.

Acordul în derulare cu FMI are o valoare de două miliarde de euro însă autoritățile de la București nu au accesat fonduri până în prezent. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare.

Actualul acord stand-by este cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional din ultimii 23 de ani și al treilea acord solicitat FMI, de la declanșarea crizei economice, în 2009.

Aranjamentul a fost încheiat în septembrie 2013 pentru 24 de luni și urmează să expire în 26 septembrie 2015.

Începând din 2009 și până în prezent România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat și economiei.

25 septembrie, postare pe Facebook: Victor Ponta

Sursa:

https://www.facebook.com/victor.ponta

Iată că cifrele reale arată că suntem pregătiți pentru relaxarea fiscală din Codul Fiscal!

"Execuția bugetului general consolidat la sfârșitul primelor opt luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un excedent de 6,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,92% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 150 miliarde de lei, reprezentând 21,4% din PIB, fiind cu 9,7% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent, iar ca pondere în PIB cu 0,9 puncte procentuale."

http://www.mfinante.ro/acasa.html?method=detalii&id=113342

25 septembrie, postare pe Facebook: Victor Ponta

Sursa:

https://www.facebook.com/victor.ponta

"About the ECONOMY!" De când am preluat guvernarea avem +300.000 de noi locuri de muncă efectiv stabile (8 ore pe zi, cel puțin 22 zile lucrătoare pe lună). Față de luna iulie 2014 sunt cu +130.000 mai multe!

În plus, potrivit INS, câștigul salarial mediu lunar net a crescut în 2014 cu 7,5%, iar în ultimul an cu 9,5%!

Am promis prin Uniunea Social Liberala 1 milion de locuri de muncă în perioadă 2012-2020. Noi vom îndeplini și acest obiectiv, în timp ce PNL face "casă bună" cu PDL, cei care desființau 700.000 de joburi în trecut!