Raport săPTĂMÂnal sistem bancar, 16 22 Martie 2015

20 martie 2015, postare pe blog, Moise Guran: (P) Aegon creşte cu 50% şi ţinteşte noi achiziţii

Sursa: http://www.biziday.ro/2015/03/20/aegon-creste-cu-50-si-tinteste-noi-achizitii/
Aegon România a înregistrat, la finalul anului trecut, o creştere de peste 50% a primelor brute subscrise, venituri care se ridică la 50 de milioane de lei. Creşterea a avut loc în urma vânzărilor de poliţe noi prin reţeua proprie de asigurări şi a Băncii Transilvania, dar şi datorită preluării unui portofoliului Eureko. Sucursală a companiei poloneze Aegon TUnZ, Aegon România, cu sediul central în Cluj, se află, în acest moment, în top 10 pe piaţa asigurărilor de viaţă, valoarea daunelor plătite în anul 2014 fiind de peste 1,6 milioane de lei, comparativ cu 125 de mii de lei, cât a însumat valoarea daunelor plătite în anul 2013.

În primăvara anului trecut, prin preluarea Eureko, Aegon România a preluat peste 20.000 de contracte care, în cea mai mare parte a lor, au rămas în vigoare până în prezent. Totodată, deși numărul dosarelor de daună a crescut semnificativ, compania a reuşit să menţină timpul de procesare al unei cereri de despăgubire, în medie, la 3 zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet.

Aegon România este determinată să continue creşterea prin investiţii în personalul care deserveşte clienţii, precum şi în sistemele informatice orientate către client, cu mare accent pe condiţiile de securitate în administrarea datelor personale ale acestora. Atenția se îndreaptă spre nevoile reale ale clienţilor, iar pentru aceasta compania desfăşoară proiecte ample de cercetare, pentru a le înţelege aşteptările. În acest sens, Aegon a făcut un pas înainte în a dovedi tranparenţă totală în operaţiuni şi a dezvoltat o platformă online dedicată clienţilor Eureko, prin care aceştia au ocazia să-și cunoască noul asigurător, să verifice corectitudinea informaţiilor preluate în primăvara anului trecut şi, la nevoie, să actualizeze aceste date.

Prin platforma de tip self-service, compania practică o ascultare activă a clienţilor şi are posibilitatea de a integra feed-back-ul tuturor participanţilor în dezvoltarea noilor produse, dar şi în clarificarea contractelor. Fiind conştientă, în acelaşi timp, că cele mai bune servicii în acest domeniu depind de cunoaşterea în profunzime a aspectelor tehnice, juridice şi legislative, Aegon România face eforturi susţinute în dezvoltarea componentei de educaţie financiară a potenţialilor clienţi, atât prin intermediul acestei platforme online, cât şi prin call-centerul dedicat tuturor celor interesaţi şi pentru care a recrutat oameni cu aptitudini foarte bune de comunicare.

Pentru a fi alături de clienții săi, Aegon România le-a oferit recompense neaşteptate: i-a răsplatit pe bun platnici prin campania Descoperă Capitalele Aegon şi le-a făcut suprize celor care au făcut cunoscute evenimentele importante din viaţa lor, cum sunt căsătoria, casa nouă sau naşterea unui copil.

În prezent, compania de asigurări de viață are o cotă de piaţă de peste 3%, iar gradul de satisfacție al clienților săi este de peste 43%, în condiţiile în care media pieţei este de 24%.

Sinziana Maioreanu“Vrem să creştem mai mult decât ne-ar permite o creştere organică. Avem în vedere noi achizitii şi ne interesează companiile de asigurări de viaţă din top 10”, a declarat Sînziana Maioreanu, CEO Aegon România.

În ceea ce priveşte parteneriatele bancassurance, Aegon se mândreşte cu o soluţie la cheie, pe care a rafinat-o în timp şi care s-a dovedit profitabilă pentru bănci, lucru care o îndreptăţeşte pe Sînziana Maioreanu, CEO Aegon România, să vorbească despre anunţarea unui nou parteneriat bancar până la finalul acestui an. În prezent, compania are peste 40 de brokeri parteneri în toată ţara, pentru care a dezvoltat soluţii automatizate şi inovatoare, integrate în sistemele lor specifice de vânzare. Până la finalul acestui an, compania intenţionează să-şi dubleze numărul de parteneri în acest domeniu şi să asigure stabilitatea financiară locală, dar şi a întregului grup. Pentru anul viitor, compania ţinteşte la venituri de peste 60 de milioane de lei, care să-i susţină creşterea şi consolidarea pe piaţa din România.

Aegon în România

Activă în România de peste 7 ani, compania de asigurări de viață Aegon derulează, de la intrarea în piața locala, un parteneriat de succes cu Banca Transilvania. De asemenea, Aegon a finalizat recent preluarea portofoliului Eureko, devenind unul dintre cei mai importanți zece jucători din segmentul asigurărilor de viață.

20 martie 2015, hotnews.ro: Caderea euro in fata dolarului, un nou episod in razboiul valutelor. Marea intrebare ramane pozitia Chinei, care ar putea trece la devalorizarea yuanului

Devalorizarea euro in fata dolarului ilustreaza inca o data "razboiul valutelor" care se desfasoara in umbra bancilor centrale care incearca, prin intermediul monedelor nationale, sa isi dinamizeze economiile afectate de criza, scrie AFP.

Seismul care a lovit sistemul financiar in 2008 urmat de criza datoriilor in Europa, intre 2010 si 2012, au adus institutiile monetare in prima linie si fiecare dintre ele si-a adus toate fortele in batalie pentru a se asigura ca tara lor are la dispozitie cele mai bune conditii monetare.
"Ne aflam intr-un proces in care politica monetara s-a substituit politicii bugetare" deoarece "guvernele nu mai au marje bugetare de manevra", spune Christopher Dembik, economist la Saxo Banque.
Dupa criza din 2008, "bancile centrale au intervenit, deoarece guvernele au trebuit sa se restranga rapid, cheltuind deja mai mult decat puteau", noteaza Patrick Jacq, expert in datorii la BNP Paribas.
Acum, Graalul cautat este o moneda slaba, care face exporturile atractive si sustine vanzarile companiilor, oferind o gura de oxigen economiei.
"Toata lumea vrea sa isi sustina cresterea economica si recurge la vechile metode, devalorizarea monedei pentru a-si mari exporturile si pentru a-si creste astfel de o maniera rapida si sigura produsul intern brut", rezuma Eric Vanraes, de la fondul de investitii EI Sturdza din Elvetia.
Cu toate acestea, remarca Jacq, "arma monedei este rareori un obiectiv oficial" si Banca Centrala Europeana (BCE) a spus tot timpul ca nu are ca obiectiv cursul euro.
Acest obiectiv nu este formulat oficial "dar el cantareste atat de puternic incat toata lumea l-a putut auzi", crede Rene Desfossez, specialist in datorii la Natixis, deoarece "cursurile de schimb sunt principalele parghii asupra carora intervine" pentru a asigura "conditiile monetare cele mai favorabile pentru relansarea economiei" europene.
Aprecierea monedei americane a determina Rezerva federala Fed), prin vocea sefei sale, Janet Yellen, sa vorbeasca despre efectele negative pentru cresterea americana ale unui dolar puternic.
Dilema pentru Fed
"Astazi, principalele banci centrale", respectiv BCE, Fed, Banca Populara a Chinei si Banca Japoniei, "tin fraiele acestui razboi, celelalte reactioneza cu intarziere si incearca sa limiteze pagubele", explica Dembik.
Episodul cel mai marcand din acest punct de vedere este renuntarea brutala a Bancii nationale elvetiene (BNS), la jumatatea lui ianuarie, la politica aplicata de trei pentru a impiedica francul elvetian sa se aprecieze prea mult in fata euro.
Si exemplul este departe de a fi izolat. "In acest an, 24 de banci centrale au redus dobanzile de interventie. La jumatatea lui martie, a fost cazul Serbiei, Coreei de Sud si a Thailandei", iar Rusia incearca sa tina pasul, detaliaza Greg Smith, analist la World First.
Prin lansarea, in 9 martie, a unui program amplu in valoare de 1.140 miliarde de achizitii de active de active pana in septembrie 2016, BCE a aplecat puternic balanta in defavoarea dolarului.
"Cresterea continua a dolarului ridica o dilema pentru Fed", in special pentru ca afecteaza competitivitatea exportatorilor americani, apreciaza Simon Smith, analist la FxPro.
"Din august, dolarul s-a apreciat cu circa 25% in fata unui cos de format din marile valute internationale", explica Vanraes.
Dar, potrivit acestuia, "chestiunea zilei este in special China: cum yuanul se raporteaza la dolar, banca nationala a Chinei ar putea proceda invers decat BNS trecand la devalorizarea monedei sale".
Un gest care ar relansa inca o data competitia.
20 martie 2015, economica.net: Finansbank amână oferta publică secundară de vânzare de acţiuni, din cauza condiţiilor dificile de pe piaţă

National Bank of Greece (NBG) a decis să amâne oferta publică secundară de vânzare de acţiuni a subsidiarei sale din Turcia, Finansbank, din cauza temerilor că suma obţinută va fi mai scăzută decât estima, a anunţat vineri o sursă de la Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), transmit Bloomberg şi Reuters.

Anul acesta acţiunile listate la bursa de la Istanbul au fost afectate de turbulenţele politice care au atins şi sectorul financiar.
Finansbank, deţinută în proporţie de 99% de cel mai mare grup bancar elen, intenţionase să lanseze oferta publică secundară pentru a ajuta la finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii. De asemenea, tranzacţia ar fi ajutat National Bank of Greece să-şi reducă participaţia la 60%, pentru a îndeplini cerinţele autorităţilor europene de reglementare.
Finansbank şi NBG au anunţat că vor urmări cu atenţie condiţiile de pe pieţe financiare şi ar putea continua tranzacţia la jumătatea acestui an.
Surse anonime anunţau recent că NBG a angajat Goldman Sachs Group şi alte bănci pentru a intermedia vânzarea unei participaţii de 40% în subsidiara sa din Turcia. Morgan Stanley şi Bank of America Corp sunt, de asemenea, coordonatorii globali ai vânzării de acţiuni, tranzacţia urmând să fie demarată anul acesta, susţin sursele.
Pe baza capitalizării de piaţă a Finansbank, NBG ar putea obţine în urma tranzacţiei peste un miliard de dolari. Banca turcă a anunţat că-şi va dubla capitalul la 12 miliarde de lire (5,4 miliarde de dolari).
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).
22 martie 2015, zf.ro: OPINIE CRISTIAN HOSTIUC, DIRECTOR EDITORIAL ZF

Schimbare majoră pentru economiile din bănci: Dacă bancherii nu ar mai oferi în România depozite pe o lună pentru populaţie?

Economiile românilor sunt prizoniere băncilor care dictează dobânzile la depozite ştiind că banii nu au alte alternative de plasament, pentru că statul şi BNR nu s-au îngrijit să creeze alte pieţe financiare

În această săptămână o decizie şi o menţiune scurtă a Raiffeisen Bank deschid calea pentru o schimbare majoră, istorică, în procesul de economisire, de constituire a depozitelor bancare în România. Acest lucru deschide două teme:
1. Raiffeisen a anunţat sec că nu va mai atrage depozite bancare în lei de la populaţie pe o scadenţă de o lună. Una dintre cele mai mari bănci de retail, cu sute şi milioane de clienţi, renunţă să mai ofere acest produs. Dacă vrei să economiseşti în forma clasică de depozit, trebuie să îţi alegi o scadenţă mai lungă, iar dacă nu-ţi convine, poţi să-ţi muţi banii în altă parte, la o altă bancă.
Problema este că în România două treimi din depozitele constituite de populaţie la bănci sunt pe termen scurt. La Raiffeisen, 80% din banii atraşi de la populaţie prin depozite au o scadenţă mai mică de 3 luni. În aceste condiţii, decizia Raiffeisen îi va afecta pe mulţi.
Istoric, din cauza inflaţiei, a creşterii cursului valutar şi a necesităţii de a avea acces rapid la bani, fără să fii nevoit să spargi depozitele înainte de scadenţă şi să pierzi din dobândă, populaţiei i-a intrat în sânge obişnuinţa de a-şi face depozite pe o lună, maximum 3 luni. Pe 6, 9 sau 12 luni nici nu se punea problema.
În 12 luni se pot întâmpla multe în România, aşa că scadenţa preferată este de o lună, cu prelungire automată.

Raiffeisen Bank a eliminat din ofertă depozitele de retail pe o lună

Bancherii se plângeau însă de acest lucru, susţinând că în România nu poţi să dai credite pe termen lung, pentru că resursele sunt pe termen scurt, iar ei sunt doar nişte intermediari. Teoria economică spune că din economisire se fac investiţiile, adică se dau credite.

Prin mişcarea făcută de a nu mai lua depozite la o lună, Raiffeisen vrea să-şi îndrepte clienţii către scadenţe mai lungi. Românii sunt foarte conservatori, nu se mişcă aşa uşor de la o bancă la alta, mai ales cei cu resurse financiare mici, aşa că nu vor protesta prin mutarea banilor la o altă bancă.
Acum inflaţia e mică, cursul e stabil, deci sunt motive pentru a-şi ţine banii pe o scadenţă mai lungă. Dacă Raiffeisen ar fi vrut să atragă bani pe termen mai lung, pur şi simplu ar fi putut să plătească o dobândă mai mare, dar a preferat această strategie de a nu mai lua depozite la o lună, pentru că are bani prea mulţi şi nu poate să îi dea în economie prin credite, depozitele, adică banii atraşi de la populaţie, au devenit costisitoare.
2. Dacă toate băncile mari de retail ar face acelaşi lucru ca Raiffeisen? Atunci în România sistemul bancar nu ar mai oferi posibilitatea populaţiei de a-şi plasa economiile pe o lună. Astfel, economiile s-ar muta forţat pe scadenţe mai lungi. Întrebarea este dacă această mişcare este corectă pentru populaţie. Băncile au un statut privilegiat faţă de ceilalţi actori economici, şi sunt tratate ca atare. Acest lucru chiar îl cer şi bancherii. Băncile beneficiază pur şi simplu prin legislaţia de funcţionare de o rentă în economie. Pentru că nu oricine îşi poate face o bancă (de exemplu, Becali a fost refuzat), în România sunt numai 40 de bănci. BNR nu încurajează mai multe bănci.
Pentru că nu oricine poate atrage bani de la populaţie, cele 40 de bănci sunt privilegiate din start. Băncile beneficiază de această rentă. Băncile sunt precum companiile de utilităţi: oferă un serviciu de care populaţia şi companiile au nevoie. În aceste condiţii nu ştiu dacă o bancă mare de retail poate pur şi simplu să renunţe la o scadenţă de depozit, cum ar fi o lună. BNR spune că nu e nicio problemă legală cu decizia Raiffeisen, dar discuţia nu este de legalitate.

Economiile românilor sunt prizoniere băncilor care dictează dobânzile la depozite ştiind că banii nu au alte alternative de plasament, pentru că statul şi BNR nu s-au îngrijit să creeze alte pieţe financiare

Dacă mâine Enel sau Electrica nu ar mai oferi energie între 9 şi 10 dimineaţa pentru că nu este rentabil pentru ele? Ce o să facă populaţia? În teorie, pot să-şi schimbe furnizorul, dar în practică pur şi simplu nu se întâmplă. La acest lucru ar trebui să se gândească BNR.

Aşa este şi cu depozitele la o lună de la Raiffeisen.
Indiferent dacă mişcarea Raiffeisen va fi urmată sau nu de alte bănci mari de retail, discuţia rămâne privind obligaţia pe care o au băncile de a oferi un serviciu sau altul.
Când băncile oferă dobânzi mai mari decât un nivel rezonabil din piaţă, primul lucru pe care îl face şeful Supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză, este să întrebe şi să vadă ce este acolo. De ce banca respectivă vrea să iasă din cotaţiile pieţei? La un moment dat, un preşedinte propus la BRD a plătit cu poziţia faptul că a ieşit pe piaţă cu un depozit în euro care avea o dobândă peste piaţă. Şi acolo decizia BRD-ului fusese legală. De ce nu s-ar aplica acelaşi raţionament când îţi retragi serviciul de a oferi un depozit pe o anumită scadenţă?
21 martie 2015, digi24.ro: Băncile greceşti îşi înmulţesc pierderile în România

Afacerile din România ale băncilor greceşti merg din rău în mai rău. Alpha Bank a anunţat pierderi de 12 ori mai mari în 2014 decât în 2013 din cauza creditelor neperformante. Tot din cauza restanţierilor au crescut şi pierderile celor de la Bancpost, controlaţi de Eurobank. Cele două bănci au dimensiuni asemănătoare şi probleme asemănătoare. Cu o mare diferenţă. Alpha nu are niciun client cu împrumuturi în franci, în vreme ce Bancpost îi are pe cei mai mulţi. Însă acest detaliu pare să nu fi contat atât de mult. O a treia bancă din Grecia, Piraeus, pare că s-a mişcat ceva mai bine în România anul trecut, însă nu a publicat deocamdată rezultatele financiare detaliate.

Cele mai recente rezultate ale unei bănci greceşti au venit din partea celor de la Alpha şi nu arată deloc bine. Pierderile, înainte de taxe, au ajuns la 58 de milioane de euro. Sunt de 12 ori mai mari decât în 2013. Rata creditelor neperformante a crescut de la 14,4% la 15,1%%, iar asta a cântărit greu în rezultatele financiare ale grupului grecesc care a trebuit să constituie provizioane mai mari.
Alpha are un sold al creditelor de aproape 3 miliarde de euro din care, mai bine de jumătate sunt împrumuturi acordate companiilor, iar peste 800 de milioane de euro sunt credite ipotecare. Este însă singura bancă grecească din România care nu are în portofoliu credite în franci.
Bancpost, în schimb, este banca din sistemul românesc cu cei mai mulţi clienţi împrumutaţi în franci. Iar asta se vede în rezultatele sale. Săptămâna trecută, Eurobank, grupul financiar grec ce controlează Bancpost, a anunţat pierderi de 46 de milioane de euro anul trecut în România, în creştere cu 6 milioane de euro faţă de 2013. Bankpost a trebuit să constituie provizione de peste 41 de milioane de euro pentru creditele restante.
O situaţie ceva mai bună pare să aibă divizia românească a unei alte bănci din Grecia, Piraeus Bank. A înregistrat anul trecut un profit operaţional de 62 de milioane de euro. Însă această cifra nu ia în calcul provizioanele pentru creditele neperformante, care au ajuns la o rată de 26%. Totuşi, rezultatele parţiale prezentate în toamnă arătau o creştere cu 88% a profitului brut înregistrat de Piraeus în România.
22 martie 2015, zf.ro: VIDEO. Ce consecinţe sunt pentru cursul euro/dolar în perioada următoare? VIDEO

Inflaţia în SUA este sub targetul oficial...petrolul a pierdut 50%. Cu excepţia inflaţiei, totate celelalte lucruri se mişcă rezonabil. Sunt şi indici la maxim record. Creşte dobânda pt ca poate la un moment dat ai nevoie să stimulezi din nou economia şi ai nevoie de un spaţiu de manevră, a declarat la ZF Live

Pe termen mai lung, 2015-2016, dolarul va continua să se aprecieze. Contrastele intre economiile rămân aceleaşi, FED creşte dobânda, BCE scade.
În premieră, primele două economii globale merg în direcţii diferite :America creşte, China scade. Ele de obicei mergeau împreună. China creştea cu 17% în urmă cu 10 ani, acum doar cu 7%.
http://www.zf.ro/companii/video-ce-consecinte-sunt-pentru-cursul-euro-dolar-in-perioada-urmatoare-video-14016752
22 martie 2015, zf.ro: OPINII PRIMITE LA REDACŢIE

Opinie Daniel Dăianu: Schimbari fiscale da, dar nu oricum!

Multa lume doreste schimbari fiscale; unele au sens, altele sunt discutabile. Trebuie pornit de la principiul ca echilibrul bugetar trebuie protejat. Masurile fiscale dorite de Guvern au corespondent in propuneri ale opozitiei politice, ceea ce indica o stare de spirit in lumea politica, in mediul de afaceri, in societate. Care ar fi o grila scurta de citire a situatiei actuale a bugetului, a componentei sale fiscale?

- a avut loc o consolidare bugetara de mari proportii in ultimii ani, care a dus deficitul structural al bugetului (ce tine cont de influenta ciclului de afaceri, de gap-ul productiei potentiale) de la cca 9% in 2008/2009 la cca 1% in 2014;

- consolidarea bugetara a recurs la taieri de cheltuieli si cresterea, uneori, drastica si intempestiva a unor taxe (ex: TVA la 24% de la 19%);

- sistemul fiscal autohton impoziteaza mai putin veniturile (cota unica de 16%), dar este sever cu munca prin CAS si consumul prin TVA.

-cand factorii de productie au mobilitate ridicata (existand si piata unica din UE) ar avea sens sa fiscalizezi mai mult ce este mai stabil (ex:consumul). Dar un TVA inalt incurajeaza evaziunea fiscala si evitarea platii impozitelor (tax avoidance) si nu este fair cu cetatenii care au venituri modeste. Romania are, intre tarile UE, cel mai scazut grad de colectare a TVA;

- avem un grad scazut de colectare a taxelor si impozitelor, printre cele mai mici din UE, ceea ce loveste in capacitatea statului de a furniza bunuri publice esentiale;

- sistemul fiscal este dezechilibrat judecand niveluri ale taxelor si impozitelor ca si subterfugii prin care persoane si firme evita plati fiscale;

- este rational ca taxe si impozite (TVA, de pilda) sa fie readuse/aduse la niveluri rezonabile.

- eficienta cheltuieilior publice este foarte redusa multe resurse fiind irosite, din incompetenta si/sau prin fraudare;

- este obligatoriu ca pe latura de cheltuieli sa prioritizam investitii in mod temeinic, sa existe atribuire si receptionare corecte ale lucrarilor. Este nevoie de transparenta, reguli si proceduri respectate si de follow-up, adica realizarea proiectelor cu seriozitate.

Sunt aspecte si principii ce merita sa fie relevate cand judecam oportunitatea si maniera de aplicare a unui nou cod fiscal:

- masurile aplicate nu trebuie sa primejduiasca consolidarea fiscala obtinuta cu atat de mari eforturi, costuri sociale;

- masurile anuntate merg la peste -2% din PIB ca impact intial in 2016 mizandu-se pe efecte de runda a doua si ulterioare pentru a-l reduce;

- merita sa reducem impozite si taxe care “au sarit calul”, sau sunt excesive. Insa declaratii gen “Romania poate deveni o tara cu impozite si taxe dintre cele mai scazute in UE” sunt neinspirate. Cota unica de 16% este competitiva in Europa si cu un CAS diminuat in continuare ajungem la un nivel comparabil.

- un dumpingul fiscal (tot mai neagreat intr-o UE in criza) nu ar avea eficacitate. Intr-o Europa amenintata de stagnare economica si in care increderea investitorilor (nu speculativi) este la cote joase o relaxare fiscala de amploare nu ar face din Romania un aspirator de mari investitii si ar creste putin inclinatia business-ului sa investeasca. O cresterea semnificativa a incasarilor fiscale (efect pe latura productiei) ar fi improbabila;

- o relaxare fiscala poate ajuta firme sa aiba situatie financiara mai buna, dar, in circumstantele acuale, are sanse mici sa stimuleze cresterea semnificativa a productiei. Si cand ai 2,5- 3% crestere intr-o Europa care merge cu o medie de 1% a PIB-ului nu prea ai cum sa turezi mult mai repede –te trag ceilalati in jos. Mai probabil este ca numeroase firme sa isi mareasca marjele de profit decat sa investeasca.

- este riscant pentru cresterea economica sa operam modificari fiscale care ar micsora sever cheltuieli bugetare din dorinta de a compensa impactul relaxarii fiscale; se subestimeaza rolul bugetului public in sustinerea cererii agregate, a productiei, inclusiv a celei private.

Ajungem astfel la anul 2014, care a consemnat un surplus in executia bugetara pana in luna noiembrie. Cu anevoie s-a ajuns la un deficit bugetar consolidat putin sub 2% din PIB printr-o explozie de cheltuieli la finele anului. Sunt constatari importante de facut privind anul trecut:

- descurajarea unor cheltuieli, probabil fara impact economic semnificativ, sau fara temei, nu a impiedicat PIB-ul sa creasca cu cca. 2,8%; deci sunt rezerve de eficienta mari in economie si in utilizarea banului public (resurse erau/sunt “sifonate”)

-“efectul DNA”, posibil si alte cauze, au produs o « corectie » in executia bugetara care poate avea durabilitate in masura in care obliga pe cei ce cheltuiesc banul public la responsabilitate; ar fi vorba aici de o schimbare majora de conduita si ethos ca functionar public.
Intrebarea cheie rezultata din experienta anului trecut este daca a avut loc o echilibrare, de facto, mai puternica a bugetului –in pofida deficitului de 1,9% din PIB consemnat finalmente, care a fost realizat si prin efectuarea unor cheltuieli mutate din 2015. Sunt doua intrebari derivate: a/ daca era posibil sa fie terminat anul financiar 2014 cu un deficit, sa zicem, intre 0,5-1% din PIB; b/ daca un asemenea rezultat bugetar ar fi durabil? Ceea ce ar insemna un deficit structural de sub 0,5% din PIB. Daca la ambele raspunsuri se poate raspunde afirmativ in mod plauzibil sunt sanse mai mari ca masuri fiscale intentionate sa nu atace echilibrul bugetului in dinamica. Dar, contrafactualul nu exista si ipoteze, mai mult sau mai putin speculative, sunt de folos limitat. Sa nu omitem, totodata, ca exista presiuni pe buget mai putin vizibile.
Exista insa o modalitate de certificare a supozitiei de mai sus si de a raspunde la intrebarea cheie formulata, astfel ca graba sa nu strice treaba. Primele doua luni din 2015 indica un surplus in executia bugetara. Este probabil ca “efectul” mentionat mai sus si alte cauze banuite sa actioneze in continuare si sa avem si o colectare fiscala mai buna in derulare. Dar merita si trebuie sa asteptam pana la cel putin jumatatea anului pentru a verifica o schimbare de fond in executia bugetului pe latura cheltuirii banului public si in colectarea de impozite si taxe. Daca executia bugetara este mai buna decat cea programata se creaza spatiu bugetar pentru aplicarea unor schimbari fiscale. Ramane o dilema: daca spatiul fiscal aditional creat sa fie utilizat pentru cheltuieli publice necesare (ex. educatie si sanatate, investitii), sau sa insemne reduceri de taxe si impozite. Oricum, este intelept sa se astepte cel putin jumatatea anului, dupa care sa se procedeze la aplicarea unor masuri bine cantarite prin prisma evaluarii impactului fiscal. Faptul ca noul cod fiscal este trimis in Parlament (si nu este adoptat prin ordonanta de urgenta) ar favoriza dezbaterea sa pragmatica si matura si ar oferi ragaz pentru a vedea mersul executiei bugetare in 2015. Asa ar fi bine si din perspectiva favorizarii unei finalizari pozitive a acordului cu UE si FMI.
Comisia Europeana si FMI nu au de ce sa fie contra unor schimbari fiscale rationale; aceste institutii sunt in dezacord cu ceea ce poate afecta echilibrul bugetar si obiective pe termen mai lung. Drept este ca si expertii lor pot avea estimari si pareri discutabile; nimeni nu este infailibil, ca persoana sau ca institutie. Tocmai de aceea, un dialog cu argumente si deschis ofera sanse de “win-win” mai mari. Romania are suveranitate fiscala. Dar apartenenta la Uniune reclama un dialog profesionist si clar cu partenerii, chiar daca exista divergente conceptuale..Un astfel de dialog ar permite si discutarea unor aspecte precum “tax avoidance” practicat de companii internationale prin preturi de transfer, conduita unor companii straine ce controleaza utilitati publice (nerespectarea angajamentelor asumate), practici abuzive ale industriei farma si distribuitorilor de medicamente, etc. Cat priveste MTO (obiectivul de deficit pe termen mediu), cand ai o executie bugetara ca cea de anul trecut este dificil sa ceri o revedere a orizontului de timp, mai ales daca am asista la durabilizarea executiei bugetare mai bune. Afirm aceasta desi cred ca ratiuni de securitate, care privesc nu numai Romania, ar trebui sa permita statelor UE alocari suplimentare pentru aparare –care sa se vada, eventual, in modificarea MTO. O executie bugetara mai buna ar elibera totodata resurse pentru co-finantarea de proiecte ce folosesc fonduri structurale si de coeziune.
Intr-o lume cu atatea incertitudini, de ordin economic si geopolitic, cu o Europa inca suferinda, este bine sa aparam cu strasnicie poate cea mai aratoasa stare macroeconomica din ultimele doua decenii, chiar daca datoria publica s-a triplat la cca 39% in 2014, fata de nivelul din 2008. Este nevoie de viziune si indrazneala in politica economica, in cea bugetara, in schimbari fiscale. Dar este bine sa ne masuram pasii si sa nu ne hazardam. Un nou cod fiscal, dupa dezbateri serioase in Parlament si avand in vedere ce are sens si este posibil sa fie facut in conditiile date, poate fi aplicat dupa ce am vedea daca exista schimbari de fond in executia bugetara. Daca acestea sunt, apare automat spatiu bugetar credibil, care ajuta aplicarea unor schimbari fiscale.

Daniel Daianu, fost ministru de finante si membru in Consiliul de Administratie al BNR. Opiniile exprimate sunt personale si nu angajeaza BNR.

22 martie 2015, zf.ro: VIDEO. Mihai Nichişoiu, analist Tradeville: ”Aproape că nici nu vom simţi că Marea Britanie nu va mai fi în UE”

”Singura economie care e destul de aproape de America şi în care am încredere în următorii ani e Marea Britanie. Monetar, fiscal, ideologic, Anglia este mai aproape de SUA decât de UE”, a declarat Mihai Nichişoiu, analist Tradeville la ZF Live.

Cred că şansa ieşirii MB din UE în următorii ani e de 70%, o despărţire amiabilă. Anglia isi va lua băncile inapoi.

http://www.zf.ro/zf-live/video-mihai-nichisoiu-analist-tradeville-aproape-ca-nici-nu-vom-simti-ca-marea-britanie-nu-va-mai-fi-in-ue-14016885
22 martie 2015, zf.ro: Ce faci cu banii cand banca îţi oferă dobânză ZERO la depozite? VIDEO

”Bernanke a inifiinţat această politică, de dobânzi zero. Măsurile luate în 2008 au fost excelente. Fără ele ar fi fost cu totul altă situaţie acum. Măsurile luate ulterior, în 2011, 2012, nu au mai fost aşa necesare”, a declarat Mihai Nichişoiu, analist Tradeville, la ZF Live.

Căderea euro/dolar a început în iunie 2014, increderea în economie americană, faţă de situţia din zona euro. FED se pregăteşte să crească dob1nzuile, BCE le coboară. Diferenţe de politici structurale

SUA au avut creşteri econ de 4-5%, în zona euro, foarte mici, 0,5% poate anul acesta. Presiunile vor fi tot negative în zona euro. Mediocritatea din zona eruo este structurală.

http://www.zf.ro/zf-live/ce-faci-cu-banii-cand-banca-iti-ofera-dobanza-zero-la-depozite-video-14016512

Pagina din