Raport săPTĂMÂnal sistem bancar 6 12 iulie 2015

8 iulie 2015, startupcafe.ro: Credite mai facile pentru microintreprinderi, cu garantii europene

Microintrenderile romanesti, firmele mici si cele mijlocii vor putea lua bani cu imprumut de la o banca din Romania, mai rapid si in conditii avantajoase, cu garantii europene, in urma unui acord incheiat miercuri de institutia financiara respectiva cu Fondul European de Investitii, pentru programele europene COSME si Progress Microfinance, a informat banca.

Este vorba despre Libra Internet Bank, care a semnat miercuri, cu Fondul European de Investitii, primul contract de imprumut garantat sub programul UE pentru competivitatea intreprinderilor mici si mijlocii si a extins microfinantarile sub programul Progress Microfinance, cu fonduri de la Uniunea Europeana, conform unui comunicat remis StartupCafe.

Potrivit sursei citate, acordul COSME va facilita o crestere a volumului de imprumuturi acordate IMM-urilor de Libra Internet Bank in urmatorii 3 ani, prin reducerea semnificativa a cerintelor colaterale pentru solicitanti. Se asteapta ca sprijinul Uniunii Europene sa fie utilizat pentru un portofoliu de 53 milioane de euro, in beneficiul a peste 1.650 de companii.

Celalalt program european, Progress Microfinance, va permite bancii sa ofere sanse mai mari de accesare la finantare microintreprinderilor, in special tinerilor antreprenori din zonele rurale din Romania, se mai arata in comunicat.

Cei mai multi dintre tinerii antreprenori de la sate se confrunta cu greutati in accesarea creditelor din surse bancare traditionale, arata Libra.

Programul Progress microfinance este finantat de Comisia Europena si gestionat de Fondul European de Investitii.

9 iulie 2015, Zf.ro: Lucian Anghel a decis să rămână în grupul Erste-BCR şi nu mai pleacă la CEC Bank

Lucian Anghel a renunţat la postul de prim-vicepreşedinte al CEC Bank, unde fusese propus de Ministerul Finanţelor, acceptând după mai multe discuţii oferta de a rămâne în grupul Erste-BCR, conform unor surse din piaţa bancară.

Lucian Anghel nu a dorit să comenteze pe marginea acestor informaţii.

Conform surselor din piaţă, Erste-BCR a ţinut în mod special să-l reţină pe Lucian Anghel în cadrul grupului datorită experienţei şi potenţialului său, el fiind considerat unul dintre executivii valoroşi şi identificat cu grupul BCR, având în vedere cariera lui. El urmează să primească o nouă poziţie.

9 iulie 2015, startupcafe.ro: 3 lucruri pe care banca nu i le va spune niciodata unui IMM cu pana la 9 salariati

Un bun prieten a incercat anul trecut sa isi faca un card de credit pe firma. Omul conducea un IMM cu 3 salariati, a aplicat pentru cardul de credit respectiv, dar dupa o luna in care i se cereau mereu alte documente sau chiar sa isi deschida un cont la banca respectiva, i s-a spus ca cererea i-a fost respinsa. Aparent, fara motiv, intrucat firma era -dupa un an de zile- pe profit si era sanatoasa financiar. Ulterior, prietenul meu a aflat ca banca respectiva (una din top 5) avea stabilita printr-o norma interna interdictie de creditare pe CAEN-ul pe care il avea trecut amicul meu in domeniul de activitate. Puteai fi Zuperman pe acel cod CAEN, ca banca nu te credita. Ce se intamplase de fapt?

Sectorul respectiv de activitate generase de-a lungul timpului cel mai ridicat nivel de neperformante, asa incat nimeni de la Risc nu voiau sa isi bata capul cu o firma, chiar daca era ok din punct de vedere al riscului de credit.

Daca va uitati pe comunicatele bancilor din ultimul an o sa vedeti o apetenta pentru creditare IMM-urilor. Toate se bat pentru IMM-uri, de zici ca PIB-ul a crescut doar din eforturile micilor companii.

1. In anul trecut, IMM-urile cu pana la 9 salariati au fost pe minus

Din totalul IMM-urilor care operau in industria romaneasca la 1 ianuarie 2014- 51.357 mai exact, cele mai multe aveau cel mult 9 slariati. Circa 37.100 dintre ele. Mai aveam circa 10.000 cu 10-50 de salariati iar restul erau IMM-uri cu pana la 250 de salariati. Cele cu 0-9 salariati au fost pe pierdere de 20.000 de lei /medie. Cele mai maricele au fost pe plus(71.000 de lei/IMM in cazul celor cu 50-250 de salariati) si 590.000 lei profit/IMM in cazul celor de peste 250 salariati)

Acum, sa ne uitam si peste definitia unui IMM.

Recomandarea Comisiei Europene din 6 Mai 2003 (2003/ 361/EC) furnizeaza urmatoarea definitie a intreprinderilor mici si mijlocii:

- Micro-intreprinderi: efectivul de personal mai mic decat 10 si avand cifra de afaceri sau totalul bilantului sub 2 milioane de EURO;

- Intreprinderi mici: efectivul de personal intre 10 si 49 si avand cifra de afaceri sau totalul bilantului pana in 10 milioane EURO;

- Intreprinderi mijlocii: efectivul de personal intre 50 si 249 si avand cifra de afaceri pana in 50 milioane EURO, sau totalul bilantului sa nu depaseasca 43 milioane EURO

2. IMM-urile cu pan la 9 salariati au afaceri mici. Nu se compara cu "marile" IMM-uri

In medie, o companie mica cu cel mult 9 salariati "invarte" 535.000 lei/an/IMM. Cele din liga superioara (cu pana in 250 de salariati) invart 3,7 milioane/an/IMM, iar cele cu peste 250 de salariati, peste 22 de milioane pe an/IMM. Pe cne ai credita, daca ai fi bancher?

3. Productivitatea aparenta (Valoarea adaugata bruta pe salariat), in perioada 2011- 2014 a inregistrat nivele mai scazute in intreprinderile mici si mijlocii decat pe total intreprinderi.

IMM-urile au angajat in total mai putini oameni decat in sectorul bugetar ( circa 1,1 milioane persoane) , dar prefera sa se finanteze din surse proprii, fara a apela la banci.

Datele sunt din lucrarea Institutului National de Statistica "Întreprinderi mici şi mijlocii în economia românească în anul 2013”. publicata joi.

Esti proprietar de IMM? Startupcafe te invita sa marturisesti care a fost experienta ta cu bancile.

10 iulie 2015, romanialibera.ro: Încă o VICTORIE pentru cei care s-au împrumutat în FRANCI ELVEŢIENI. La Iaşi, de această dată

O instanţă din Iaşi a decis ca doi din Iaşi, clienţi ai bănci Piraeus Bank, să plătească ratele la un credit luat în franci elveţieni la un curs egal cu cel de la momentul încheierii contractului, instanţa obligând banca să restituie suma de bani achitată de cei doi ca diferenţă de curs.Cei doi soţi se împrumutaseră 40.000 de franci elveţieni, relatează Mediafax.

Pe parcursul derulării contractului, rata achitată de cei doi a ajuns să fie dublă faţă de cea stabilită iniţial în contract, pe fondul modificării dobânzilor, dar mai ales a creşterii cursului franc elveţian-leu. ”Este o veste extraordinară. Este prima hotărâre dată la Iaşi prin care instanţa stabilizează cursul CHF-leu la un curs egal cu cel existent la momentul încheierii contractului de credit. Sunt bucuroasă că există speranţă pentru persoanele care au credite în această monedă, în condiţiile în care plata ratelor a devenit extrem de împovărătoare”, a declarat avocatul Mara Alexandra Ioniţă.

Practic, instanţa a dispus ca pe toată durata derulării contractului, ratele să fie achitate la un curs de 2,27 lei pentru un franc elveţian şi restituirea către cei doi soţi a sumei de 24.984 lei, ce reprezintă diferenţa de curs.

Recent, Tribunalul București a decis ca o femeie să își plătească creditul în franci elvețieni la cursul de schimb de la momentul semnării contractului, respectiv 1,8894 lei/CHF, decizia nefiind definitivă.

11 iulie 2015, agerpres.ro: Ministrul elen al Economiei: Restricțiile asupra mișcărilor de capital ar putea fi menținute încă două luni

Restricțiile asupra mișcărilor de capital impuse băncilor din Grecia vor rămâne în vigoare cel puțin două luni, a afirmat sâmbătă ministrul elen al Economiei, George Stathakis, în condițiile în care miniștrii Finanțelor din zona euro s-au întâlnit la Bruxelles pentru a analiza solicitarea Atenei privind un nou program de ajutor, relatează Reuters.

Stathakis a declarat la postul elen Mega TV că băncile elene ar putea să fie redeschise cel mai devreme săptămâna viitoare, dacă în acest week-end se ajunge la un acord cu creditorii, însă celelalte restricții, privind retragerile de numerar și transferurile de capital vor rămâne în continuare în vigoare.

"Acestea vor fi menținute încă două sau mai multe luni", a spus Stathakis.

Premierul elen Alexis Tsipras a anunțat, pe 29 iunie, impunerea unor restricții asupra mișcărilor de capital, limitând retragerile zilnice de numerar la 60 de euro. În plus, a anunțat că băncile elene vor fi închise până în 6 iulie, fiind afectate și sucursalele băncilor străine din Grecia.

Lunea trecută, "vacanța bancară" din Grecia a fost prelungită cu încă o săptămână, până pe 13 iulie.

11 iulie 2015, agerpres.ro: Moscovici: Oferta Greciei reprezintă "o bună bază de negociere"

Comisarul european pentru Afaceri Economice și Financiare, Pierre Moscovici, a declarat sâmbătă că oferta trimisă de către Guvernul Alexis Tsipras și susținută de Parlamentul elen constituie "o bună bază de negociere", relatează agenția EFE.

"Instituțiile, toate, am spus că acest plan poate constitui o bună bază de negociere", a afirmat Moscovici, la sosirea la reuniunea extraordinară a miniștrilor Economiei și Finanțelor din zona euro (Eurogrup), ce se desfășoară sâmbătă, la Bruxelles, și are ca temă criza elenă.

Comisarul european a adăugat că "astăzi este o zi importantă pentru zona euro, și, așa cum Comisia Europeană a anunțat încă de la început, obiectivul este menținerea integrității zonei euro, menținerea Greciei în această zonă" și, de aceea, consideră că această zi înseamnă că "a venit momentul adevărului".

În ceea ce privește planul de reforme pe care Guvernul premierului elen, Alexis Tsipras, l-a trimis instituțiilor internaționale (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional) și pe care acestea l-au analizat vineri, Moscovici îl apreciază drept "un gest important".

"Cred că Guvernul elen a făcut un gest important, a trimis o solicitare care a fost votată cu majoritate de către Parlamentul elen", a spus el.

De asemenea, comisarul european a subliniat că "programul elen de reforme poate constitui o bază pentru acordul privind un nou program de ajutor", pe care Atena îl solicită.

Moscovici, a menționat, totodată, că este o zi de o mare importanță pentru toți actorii implicați în aceste negocieri, ce se derulează de câteva luni.

Potrivit comisarului european "ziua de azi este importantă pentru grecii care au făcut atâtea sacrificii, pentru Europa și proiectul monedei unice, și, de asemenea, și pentru economia mondială și europeană care, în sfârșit, iese dintr-o criză cea a fost teribilă".

'Voință și responsabilitate este tot ceea ce trebuie în prezent. Sentimentul nostru general este că sunt necesare reforme și că acestea vor fi puse în practică foarte rapid de către Guvernul grec", a adăugat el.

Totodată, Moscovici consideră că reformele "sunt elementul cheie pentru datorie și de aceea trebuie un compromis solid".

Moscovici s-a referit și la ceea ce miniștrii încearcă să stabilească sâmbătă și anume "care sunt măsurile necesare pentru a începe discuțiile privind sustenabilitatea datoriei".

'Facem progrese. Propunerile Guvernului elen sunt foarte aproape de ceea ce au pus pe masă instituțiile internaționale, înainte de referendum", a declarat, la rândul său, vicepreședintele CE, Valdis Dombrovskis, la sosirea la reuniune.

Acesta a adăugat că el observă că "există voință pentru a ajunge la un acord din partea autorităților elene", pe lângă sprijinul Parlamentului elen.

Totuși, Dombrovskis a admis că "în continuare sunt întrebări și îngrijorări în rândul statelor membre".

Miniștrii Economiei și Finanțelor din cele 19 țări ce au adoptat euro se reunesc sâmbătă, sub președinția olandezului Jeroen Dijsselbloem, pentru a discuta solicitarea făcută joi de premierul elen Alexis Tsipras, pentru un nou ajutor, al treilea, pentru o perioadă de trei ani.

Noul pachet de reforme pe care Atena l-a prezentat instituțiilor internaționale (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional) include o creștere a impozitelor, a contribuțiilor sociale și reduceri de pensii, foarte similare propunerilor făcute de Troikă Greciei și respinse la referendumul din 5 iulie.

Guvernul Tsipras s-a oferit să înceapă aplicarea unora dintre aceste reforme imediat, iar altele cât mai curând, posibil de săptămâna viitoare.

11 iulie 2015, mediafax.ro: Grecia se confruntă cu scepticismul creditorilor europeni în căutarea ajutorului

Guvernul grec, după ce a reuşit să convingă un Parlament elen sceptic să accepte un pachet cu măsuri de austeritate dure pentru a evita falimentul ţării, se confruntă sâmbătă cu sarcina dificilă de a-şi convinge creditorii să aibă încredere că-şi va pune în practică promisiunile, relatează AP.

 Miniştri ai Finanţelor şi oficiali de rang înalt din zona euro, care soseau pe rând la o reuniune-cheie asupra pachetului de măsuri propus de Grecia, transmiteau acelaşi mesaj, şi anume că nu au încredere în Executivul de la Atena.

Grecia, au spus ei, avea nevoie să facă mai mult decât să publice un plan cu angajamente de reforme de 13 pagini, înainte ca ei să semneze alt plan de salvare în valoare de miliarde de euro menint să ţină ţara pe linia de plutire şi să evite ieşirea din zona euro.

"Mai avem de parcurs un drum lung, atât în privinţa problemei conţinutului, cât şi în privinţa problemei dificile a încrederii", a declarat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului, la sosirea la reuniune. "Pe hârtie încă nu este suficient de bine, şi chiar dacă este bine pe hârtie, mai avem o întrebare: chiar se va întâmpla?", a adăugat el.

Grecia se află într-o criză de timp în a-şi convinge creditorii. Un summit al liderilor Uniunii Europene (UE), duminică, ar putea să fie ultima sa şansă.

Băncile greceşti au fost închise cea mai mare parte a ultimelor două săptămâni, iar retragerile zilnice de la bancomat au fost limitate la 60 de euro. Economia este în cădere liberă, iar ţara se confruntă cu o serie de rate scadente mari.

Premierul grec Alexis Tsipras a reuşit să treacă sâmbătă dimineaţa de un obstacol. Parlamentarii greci au susţinut cu o majoritate covârşitoare un pachet de reforme economice şi măsuri suplimentare de austeritate, în speranţa că acest lucru îi va convinge pe partenerii europeni ai ţării să susţină un al treilea plan de salvare de la faliment. Grecia a solicitat Fondului de ajutorare al zonei euro 53,5 miliarde de euro (59,5 miliarde de dolari) pentru finanţarea unui pachet financiar pe trei ani.

Cu toate acestea, măsurile propuse - care includ modificări cerute de mult timp de către creditori cu privire la pensii şi impozite - nu par să fie suficiente încă. După luni de deteriorare a relaţiilor, creditorii cer măsuri legislative ferme de susţinere a propunerilor.

Ministrul german al Finanţelor Wolfgang Schaeuble, care a fost foarte dur cu Grecia în ultimele luni, a declarat că este necesar ca Guvernul elen să facă mult mai mult decât doar să spună că vrea să facă reforme, dacă vrea să primească mai mulţi bani.

"Cu siguranţă nu vom fi în măsură să contăm pe promisiuni", a declarat el. "Suntem hotărâţi să nu facem calcule despre care toată lumea ştie că nu se poate avea încredere în ele", a adăugat el.

Schaeuble a spus clar pe cine consideră vinovat pentru situaţia actuală. El a pus ferm vina pe umerii Guvernului de stânga radicală Syriza, care a fost ales în ianuarie în baza unei prescripţii anti-austeritate. Situaţia economică "promiţătoare" a Greciei de la sfârşitul anului trecut a fost "distrusă de ultimele luni", a declarat Schaeuble, care a anticipat o reuniune "extrem de dificilă".

Grecia speră ca la reuniunea de sâmbătă să se înregistreze suficiente progrese cât să le permită şefilor de state şi de guverne ai statelor membre UE să adopte oficial, duminică, programul de salvare. Summitul celor 28 de lideri UE a fost prezentat ca ultima şansă a Greciei.

Este necesar ca miniştrii din zona euro să-şi dea "binecuvântarea" cererii Greciei către Mecansimul European de Stabilitate (MES). De obicei miniştrii europeni iau decizii prin consens.

Sarcina ministrului grec al Finanţelor Euclid Tsakalotos este să-i convingă pe omologii săi sceptici că Grecia merită alt plan de salvare, al treilea în cinci ani.

Grecia a beneficiat de planuri de salvare în valoare totală de 240 de miliarde de euro, în schimbul unor tăieri importante a cheltuielilor, creşterii taxelor şi impozitelor şi reformelor promise de guverne succesive. În pofida faptului că deficitul bugetar anual al ţării a scăzut dramatic, povara datoriei a crescut, în contextul în care economia s-a contractat cu un sfert.

Guvernul grec a transformat restructurarea datoriei într-un fel de prioritate-cheie şi speră că o soluţie cuprinzătoare va implica din partea creditorilor europeni cel puţin un acord de amânarre a ratelor scadente sau scăderea dobânzilor ratelor.

Ministrul francez al Finanţelor Michel Sapin a declarat că Europa vrea să audă lucruri serioase cu privire la propunerile Greciei. "Cum veţi face acest lucru? Când anume veţi face acest lucru? În ce ritm veţi face acest lucru?".

11 iulie 2015, mediafax.ro: Creditorii sunt mulţumiţi de reformele propuse de Guvernul grec. Parlamentul elen îl susţine pe Tsipras

Creditorii Greciei sunt mulţumiţi, în principiu, de reformele propuse de Guvern în vederea obţinerii unui nou plan de salvare a ţării de la faliment, au declarat surse sâmbătă, iar Parlamentul Greciei susţine puternic măsurile.

Parlamentarii greci au adoptat cu 251 de voturi la 32 (din totalul de 300) reformele care, a recunoscut premierul grec Alexis Tsipras, sunt dure şi nu sunt ceea ce a promis el în campania electorală, relatează DPA în pagina electronică.

Doi membri ai coaliţiei sale au votat împotriva sa, iar alţi opt s-au abţinut. Şapte dintre cei nouă membri ai Parlamentului care au absentat sunt membri ai partidului său de extremă-stânga Syriza.

Grecia, care riscă falimentul, poate accesa acest nou eventual plan internaţional de salvare doar după ce ajunge la un acord cu creditorii săi internaţionali asupra reformelor economice pe care Atena urmează să le implementeze în schimbul acestui ajutor.

Comisia Europeană (CE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE) au evaluat vineri noile planuri de reformă ale Greciei, înaintea unui summit al miniştrilor de Finanţe din zona euro prevăzut sâmbătă după-amiaza.

Un nou plan de salvare, în valoare totală de 74 de miliarde de euro (83 de miliarde dolari) este avut în vedere, a declarat pentru DPA o sursă UE, sub protecţia anonimatului.

FMI prevede 16 miliarde de euro în programul de salvare al Greciei, dar nu este clar dacă aceste fonduri vor fi implicate, potrivit sursei citate.

Tsipras a declarat în Parlament, în noaptea de vineri spre sâmbătă, că FMI va juca doar un rol de consultant tehnic în cadrul noului pachet de salvare a ţării, pe care l-a prezentat drept un "program european".

FMI-ul a fost extrem de dur cu Atena, în ultima perioadă, în aplicarea fostului plan de salvare. Grecia a solicitat cel de-al treilea plan de salvare - pe o perioadă de cinci ani - Fondului de salvare al zonei euro.

După luni de negocieri fragile, capitalele europene au manifestat un optimism prudent în legătură cu faptul că este posibil un acord cu cel mai îndatorat stat din zona euro.

Preşedintele francez Francois Hollande a catalogat noul pachet de reforme propus de Atena - care include reforme fiscale şi ale sistemului de pensionare - ca "serios şi credibil".

Însă Germania a avertizat că negocierile asupra planurilor de reformare rămân larg deschise.

Rezultatul reuniunii de sâmbătă a miniştrilor de Finanţe din zona euro este "complet deschis", a subliniat un purtător de cuvânt al Ministrului german de Externe.

Reflectând scepticismul din rândul statelor mici din cadrul zonei euro, preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite a denunţat faptul că planurile grecilor nu merg suficient de departe.

Ele au la bază informaţii neactualizate şi este necesar să fie "serios adaptate", a avertizat ea.

Multe dintre propunerile greceşti au la bază documente vechi, care au fost pregătite pentru negocierea prelungirii planului de salvare anterior al ţării, ci nu pentru un pachet de ajutorare complet nou, a declarat o sursă de la Bruxelles, preconizând negocieri lungi şi dificile pentru sâmbătă.

"Există posibilitatea, ci nu siguranţa (ajungerii la un) acord", a recunoscut Tsipras în Parlament.

Însă liderul grec a părut să fie susţinut pe plan intern.

Partidele greceşti proeuropene aflate în opoziţie - To Potami (centru), Noua Democraţie (conservator) şi Pasok (socialişti) - şi-au exprimat susţinerea faţă de planuri, care includ o reducere a cheltuielilor în domeniul Apărării în următorii doi ani.

Unii parlamentari din cadrul Syriza (extremă stânga), dar şi din cadrul Partidului Grecilor Independenţi (naţionalişti, în coaliţia aflată la putere) au opus rezistenţă. Printre cei care nu l-au susţinut pe Tsipras se află liderul aripii stângi din Syriza, ministrul Energiei Panagiotis Lafazanis.

Este necesar ca miniştrii Finanţelor să adopte sâmbătă o "decizie cu bătaie lungă" şi este necesar să ia această decizie cu prudenţă, a subliniat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului.

Dijsselbloem se numără printre oficialii care au îndemnat la prudenţă în legătură cu noile planuri de austeritate şi reforme.

Atena a prezentat un "text cuprinzător", a apreciat el, însă "calitatea acestuia urmează să fie stabilită".

"Este necesar să vedem dacă (documentul) chiar conduce la o îmbunătăţire a structurilor economice (ale Greciei)", a declarat Dijsselbloem.

Grecia urmează, de asemenea, să exercite presiuni în vederea unei relaxări a poverii datoriei în cadrul negocierii noului plan de salvare. Tsipras a declarat în Parlament că sustenabilitatea datoriei publice strivitoare se află pe masa negocierilor pentru prima dată.

El a recunoscut, de asemenea, că a comis greşeli în procesul negocierilor, dar a argumentat că "noi am continuat negocierile cu demnitate, chiar şi atunci când ne aflam pe marginea unei prăpastii".

Hollande a declarat vineri că "grecii şi-au arătat hotărârea de a rămâne în zona euro".

"Este necesar să se facă totul pentru ca să se ajungă la un acord, la un acord bun, un acord care să respecte regulile europene, dar care să-i respecte totodată pe greci", a îndemnat şeful statului francez.

12 iulie 2015, agerpres.ro: Eurogrupul are o nouă listă de cerințe pentru Grecia

Miniștrii de Finanțe din zona euro au redactat duminică o listă de condiții suplimentare ce trebuie să fie îndeplinite de guvernul grec pentru a putea începe negocierile pentru cel de al treilea program de asistență financiară, au declarat pentru Reuters și AFP o serie de surse europene.

Atena a solicitat recent un nou ajutor financiar de la zona euro — estimat la circa 74 de miliarde de euro pe trei ani — și a propus finalizarea unui program de reforme ambițios.

'Eurogrupul a ajuns la concluzia că nu există încă o bază pentru a începe negocierile pentru un nou program' se arată într-un comunicat de presă consultat de Reuters. Pentru a putea începe astfel de negocieri, miniștrii de Finanțe din zona euro vor ca Grecia să modifice Taxa pe Valoarea Adăugată și sistemul de pensii, să extindă baza de impozitare pentru a crește veniturile la buget și să crească independența Oficiului național de statistică (Elstat). 'Numai după implementarea legală a măsurilor menționate mai sus pot începe negocierile cu privire la un memorandum de înțelegere' se mai arată în acest comunicat ce va fi prezentat și liderilor din zona euro care se reunesc duminică seara la Bruxelles.

Potrivit AFP, car citează un diplomat european, textul, care este încă în statul de proiect, include și propunerea Germaniei privind crearea în afara Greciei a unui fond care să regrupeze active grecești în valoare de 50 de miliarde de euro, pentru a garanta privatizările promise de autoritățile de la Atena. În schimb, în ultima versiune a documentului nu mai este inclusă și o a doua idee germană, cea referitoare la o ieșire a Greciei din zona euro pentru o perioadă de cinci ani, însoțită de o restructurare a datoriei Greciei.

În cursul acestei seri, liderii din zona euro ar urma să preia ștafeta de la miniștrii de Finanțe pentru a decide, dacă demarează sau nu, negocierile cu Atena pentru al treilea plan de ajutor, condiție sine qua non pentru a evita ieșirea Greciei din zona euro.