Raport săPTĂMÂnal sistem bancar 6 12 iulie 2015


iulie 2015, agerpres.ro: Moody's: Băncile grecești vor avea nevoie de recapitalizare indiferent dacă se ajunge la un acord



Yüklə 132,92 Kb.
səhifə3/3
tarix01.11.2017
ölçüsü132,92 Kb.
#25548
1   2   3

12 iulie 2015, agerpres.ro: Moody's: Băncile grecești vor avea nevoie de recapitalizare indiferent dacă se ajunge la un acord

Indiferent dacă autoritățile de la Atena vor ajunge sau nu la un acord cu creditorii internaționali, băncile grecești vor avea nevoie de recapitalizare iar Banca Centrală Europeană va continua să joace un rol important în calitate de creditor și furnizor de lichiditate, se arată într-un raport publicat vineri de agenția de evaluare financiară Moody's.

Grecia a solicitat miercuri în mod oficial un nou program de asistență, pe trei ani, din partea Mecanismului European de Stabilitate. Propunerea Greciei a fost analizată sâmbătă de miniștrii de Finanțe din zona euro, care au decis să reia discuțiile duminică dimineață, după ce au fost suspendate în lipsa unui consens.

'Indiferent dacă va exista un acord politic cu privire la Grecia în acest weekend, credem că riscurile de implementare vor rămâne ridicate iar condițiile în care va fi furnizată finanțarea externă vor fi greu de absorbit din cauza provocărilor politice și sociale din Grecia' se arată în raportul Moody's.

Agenția de evaluare estimează de asemenea că băncile grecești își vor epuiza resursele de lichiditate în câteva zile și vor rămâne fără depozite până duminică din cauza retragerilor de fonduri. Moody's susține că finanțare oferită de Eurosistem pentru băncile grecești (126 de miliarde de euro) depășește în prezent nivelul depozitelor private (120 miliarde de euro), ceea ce înseamnă că sistemul financiar grec este aproape în întregime susținut de lichiditățile oferite în sistem de urgență de BCE, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la solvabilitatea băncilor grecești. În plus, chiar și cu un nou program, Moody's se așteaptă la o deteriorare semnificativă a calității activelor băncilor grecești, ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de recapitalizare.

La începutul acestei luni, Moody's a retrogradat de la 'Caa2' la 'Caa3" ratingul suveran al Greciei — prima țară dezvoltată care intră oficial în incapacitate de plată față de Fondul Monetar Internațional.



12 iulie 2015, mediafax.ro: REPORTAJ AFP: Atenienii aşteaptă decizia Europei cu nerăbdare, îngrijoraţi, furioşi sau plini de speranţă

Atenienii aşteptau cu nerăbdare - îngrijoraţi, furioşi sau plini de speranţă - ca Eurogrupul şi summitul liderilor din zona euro să decidă duminică viitorul financiar al ţării lor - înăuntrul sau în afara zonei monedei unice europene, relatează AFP în pagina electronică.

 Un tânăr şomer, Angelos Panolas, nu este optimist, după tensiunile din timpul reuniunii Eurogrupuluiîn noaptea de sâmbătă spre duminică. "Obţinerea unui acord va fi foarte dificilă. Eu nu-i văd pe partenerii europeni dispuşi să ofere cadouri grecilor", spune el.



Dar nu este îngrijorat. "Ce-o fi, o fi", spune tânărul, care înclină să creadă că, mai degrabă, "Grecia nu va părăsi zona euro".

Un pensionar, Yannis Theodoridis, remarcă faptul că "aceste ultime zile sunt foarte dure", "nu prea mai dormim, toată lumea este îngrijorată, nu mai sunt bani, băncile sunt închise".



El este furios pe guvernele greceşti, "care n-ar trebui să-şi mai râdă de oameni' şi se întreabă "dacă să mai creadă în ceva".

În orice caz, în opinia sa, "dacă revenim la drahmă, s-a terminat totul, va fi o catastrofă şi nu vom putea să ne întoarcem de unde am plecat".

Irini Karanasiou, în vârstă de 77 de ani, crede, de asemenea, că "partenerii europeni sunt duri cu Guvernul grec", dar că, în acelaşi timp, "grecii sunt şi ei vinovaţi de această situaţie", deoarece "nu eram pregătiţi să negociem cu ei la început". Irini preferă să nu se gândească la Grexit.

"Ei ar trebui să iasă din Europa"

"Suntem, evident, stresaţi şi ne este frică pentru viitorul ţării noastre", spune Katerina, în vârstă de 23 de ani, ghid turistic. "Creditorii exagerează şi deturnează adevărul pentru a arăta o faţă urâtă a Greciei", crede ea, subliniind că "asta nu ajută lucrurile să avanseze".

Nikos, alt pensionar, este foarte furios pe "(ministrul german de Finanţe Wolfgang) Schäuble şi pe alţii, care vor face în curând parte din trecut, iar istoria îi va judeca. Eu cred că ei comit o greşeală fiind atât de duri cu Grecia. Ei încearcă să dea Grecia afară din propria casă!".



El mai spune că "dacă vedem ceva «Made in Finland» nu vom cumpăra". Finlanda este una dintre cele mai dure ţări cu Grecia. "Aceşti oameni sunt atât de reci. Ei sunt cei care ar trebui să plece din Europa", tranşează el.

Însă, în opinia sa, "Europa vrea Grecia. Nu văd de ce ei (creditorii) nu s-ar pune de acord".



12 iulie 2015, mediafax.ro: Lideri din coaliţia greacă îi acuză pe "durii" din UE că vor să blocheze acordul şi să doboare guvernul

Lideri politici din cadrul coaliţiei guvernamentale conduse către Syriza (extremă stânga) acuză grupul de ţări condus de Germania, care se opune celui de-al treilea plan de salvare a Greciei, că încearcă să doboare Guvernul condus de Alexis Tsipras, relatează Financial Times (FT) în ediţia onlline.

Înainte de summitul decisiv al liderilor din zona euro de duminică, o propunere germană ca Atena să iasă pentru o perioadă de cinci ani din zona euro a provocat temeri că Berlinul este puţin interesat de menţinerea Greciei în zona mondei unice. Recalcitranţa unor ţări ca Germania, Finlanda, Slovacia şi ţările baltice exercită o presiune enormă asupra lui Tsipras, care ar urma să-şi remanieze Cabinetul, într-o încercare de a evita o prăbuşire politică la Atena săptămâna viitoare.

"Miza aici este o încercare de umilire a Greciei şi grecilor sau de răsturnare a Guvernului lui Alexis Tsipras", a declarat pentru Mega TV Dimitrios Papadimoulis, un politician din cadrul Syriza, vicepreşedinte al Parlamentului European (PE).

Şi mai mult, politicienii greci argumentează că opoziţia faţă de Syriza are la bază o agendă politică ce bate mult mai departe decât calculele cu privire la acceptarea sau nu a propunerilor de reformă.

Citeşte şi: Presa germană: Berlinul a propus IEŞIREA temporară a Greciei din ZONA EURO. Planul Grexitului, coordonat cu Merkel. Eurogrupul îndeamnă Grecia să treacă rapid la reforme

Citeşte şi: Grecia se confruntă cu scepticismul creditorilor europeni în căutarea ajutorului

Citeşte şi: CRIZA DIN GRECIA: Parlamentul elen SUSŢINE planul de reforme înaintat de Guvernul condus de Tsipras

Într-un rezumat al negocierilor de sâmbătă, oficiali guvernamentali au declarat pentru presa graecă că, "în contextul în care ieri (sâmbătă) exista un acord de principiu în cadrul Eurogrupului, un grup de ţări a ridicat problema «credibilităţii», dar fără să precizeze exact ce este necesar să se facă. Este clar că unele ţări, din motive care nu au legătură cu reformele şi programul, nu vor un acord".

"Ţări puternice din UE şi membri noi" se pliază intereselor de casă, a declarat ministrul grec de Externe Nikos Kotzias, vizând abia voalat Germania.

În pofida faptului că Parlamentul a susţinut sâmbătă, cu o majoritate covârşitoare, pachetul de reforme, Tsipras se confruntă cu ameninţarea fisurării coaliţiei pe care o conduce. Lideri Syriza precum ministrul Energiei Panagiotis Lafazanis, preşedintele Parlamentului Zoe Konstantopoulou şi adjunctul ministrului Muncii Dimitris Stratoulis s-au abţinut de la vot. Yanis Varoufakis, fostul ministru al Finanţelor, a absentat de la şedinţa Legislativului. El a plecat pe Insula Egina, invocând probleme de familie.

Liderul To Potami (centru) Stavros Theodorakis a subliniat asupra nevoii unui "adevrat Guvern de uniune naţională", un posibil semn al fisurilor de pe frontul de acasă. "Ceea ce ne trebuie este o echipă hotărâtă de 20 (de oameni), capabili şi progresişti, care să spună «hai s-o facem»", a declarat el într-un interviu pentru ziarul Efimerida Ton Syntakton.



12 iulie 2015, zf.ro: OPINEI CRISTIAN HOSTIUC, DIRECTOR EDITORIAL ZF

Cine este de vină: cel care ia bani sau cel care dă bani? Asemănări între criza Greciei şi ce se întâmplă în sistemul bancar românesc

Criza din Grecia a împărţit lumea în două, şi la ei, şi la noi. O tabără spune că nemţii sunt de vină pentru situaţia în care au ajuns grecii pentru că le-au dat miliarde şi miliarde de euro în perioada de boom economic, ştiind că niciodată grecii nu îi vor putea da înapoi, pentru că nu vor avea de unde, având în vedere structura economiei şi istoria lor, de a fura bani. În acest fel nemţii au ştiut unde se va ajunge şi că grecii vor fi în genunchi, fiind totul doar o chestiune de timp. În schimbul miliardelor de euro, al lucrărilor de infrastructură care au fost făcute în Grecia, de fapt tot pentru nemţi, ca să vină în vacanţă,  grecii şi-au deschis ţara, au acceptat să intre în zona euro chiar dacă ştiau că nu au nicio şansă să reziste acolo deoarece economia lor nu este competitivă. Când au venit sutele de miliarde prin împrumuturi au câştigat şi grecii, au câştigat şi nemţii, pentru că multe lucrări de infrastructură şi contracte au fost date Germaniei în schimbul banilor. Aşa că nemţii sunt de vină că au dat banii.

La polul opus, cealaltă tabără spune că grecii sunt de vină pentru că au luat banii, că s-au întins mai mult decât le ajungea plapuma, că au dat banii pe iahturi şi vile în loc să investească în ceva productiv etc. Aşa că acum sunt buni de plată şi trebuie să-şi vândă din casă pentru a plăti din datorii. Fără milă! Dacă nu sunt presaţi din toate părţile, executaţi cu portăreii, grecii vor face la fel data viitoare. Iar ca să nu se întâmple şi la alţii, este bine ca Grecia să fie dată exemplu.

Ce se întâmplă în Grecia se întâmplă acum şi la noi în sistemul bancar, unde există o luptă între bănci şi debitorii cu probleme - companii, antreprenori sau persoane fizice.

Cei care au luat credite în perioada de boom, iar acum nu le mai pot da înapoi spun că băncile sunt de vină că le-au dat împrumuturi fără să le analizeze serios proiectele de investiţii în cazul companiilor sau capacitatea de rambursare în cazul persoanelor fizice.

Debitorii spun insclusiv în faţa instanţelor că au fost înşelaţi prin reclame, susţinând că bancherii, când le-au dat bani, nu au vrut altceva decât să-şi îndeplinească o ţintă de vânzări şi să-şi ia bonus. „Niciun bancher nu a analizat serios pentru ce îmi dădeau banii şi dacă puteam să-i dau înapoi“.

Cei care au luat credite în franci elveţieni cer revenirea şi plata ratelor la cursul din 2005-2007, care este la jumătate faţă de acum. Cei care au văzut cum se prăbuşesc vânzările în criză şi şi-au dat seama că piaţa lor nu va mai reveni niciodată la perioada din boom şi-au băgat firmele în insolvenţă, mizând şi presând pe ştergerea unei părţi din împrumuturi de către bănci. Iar dacă de banii luaţi prin credit şi-au luat maşini pe firmă ca să se afişeze la prieteni, au făcut-o pentru bunul mers al afacerii, pentru reprezentare. Alţii, mai inspiraţi, odată ce au primit credite în perioada de boom, au şi scos banii de acolo lăsând companiile goale, urmând ca băncile să se descurce cu ele. Oricum ar fi, opinia lor este că băncile sunt de vină pentru ce li se întâmplă, pentru că le-au dat bani ştiind că va veni criza, că va creşte cursul francului sau al euro şi că totul în final a fost ceva premeditat ca românii să devină robii bancherilor. Aşa că nu are niciun sens ca cineva să mai plătească vreo rată şi până la urmă oricum băncile au bani şi au de unde să suporte pierderile.

Mai este şi varianta (în care noi nu credem, că nu avem dovezi) în care diferiţi bancheri şi-au devalizat banca împreună cu patronii sau directorii generali de companii. Banii au fost daţi de bancă şi împărţiţi ulterior între cei care au dat creditele şi cei care le-au luat.



Citiţi şi

De la devalizarea băncilor de stat s-a trecut la devalizarea internă şi privată a băncilor private. Care este mult mai mare, mai rea şi mai ascunsă. Plus că e dată cu parfum de lux

 

De partea cealaltă, cei care îşi plătesc ratele plătesc şi pentru creditele neperformante ale celor de mai sus fără să aibă vreo posibilitate de protest decât plata la timp, pentru că altfel sună telefonul de la bancă sau de la vreun call-center care se ocupă cu urmărirea plăţilor la timp, chiar şi a restanţelor de 5 lei. Dacă nu plătiţi, banca vă va trimite la biroul incidentelor de plăţi, aşa sună ameniţarea.



Dacă grecii au beneficiat de peste 300 de miliarde de euro, din care nici jumătate nu vor mai putea plăti vreodată, în România aproape 20 de miliarde de euro s-au dus în credite neperformante, din care se recuperează cel mult 15%.

Ironic, cei care sunt urâţi în final sunt tot nemţii sau băncile care au dat credite în România.



Pagina din

Yüklə 132,92 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin