8. Preşedintele raionului, de comun cu AAPL de nivelul I, să asigure stabilirea priorităţilor în vederea finanţării lucrărilor de reparații capitale în curs de execuţie, cu identificarea mijloacelor necesare și implementarea măsurilor de rigoare pentru finalizarea lucrărilor.
9. Președintele raionului, DÎ și primările satelor/comunelor Sipoteni, Onișcani, Hirova, Bahmut, Hoginești, Hîrjauca, Horodiște să implementeze procese operaționale și proceduri eficiente de control intern care să asigure conformitatea întregului proces de efectuare a achizițiilor publice, precum și la toate etapele de executare a lucrărilor de construcții și reparații capitale, cu luarea măsurilor de rigoare pentru înlăturarea iregularităților costatate de audit.
-
Este necesară revizuirea actelor interne și eficientizarea managementului financiar la utilizarea mijloacelor financiare din fondul de rezervă al bugetului raional.
Pentru anul 2014, cheltuielile fondului de rezervă al bugetului raional au fost aprobate în mărime de 0,7%, sau în sumă de 980,1 mii lei din cheltuielile aprobate (137,3 mil.lei), fiind executate la nivel de 0,6%, sau în sumă de 960,6 mii lei.
Deşi Curtea de Conturi a recomandat la auditul anterior elaborarea şi aprobarea de către CR a unui proiect de Regulament privind modul de formare şi utilizare a mijloacelor fondului de rezervă, cu definirea clară a cheltuielilor care urmează a fi suportate din contul acestuia, inclusiv a unui set de criterii care definesc cheltuielile „cu caracter excepțional şi imprevizibil”, situația rămîne neschimbată pînă în prezent. Mai mult decît atît, AP și CR au efectuat unele modificări stabilind unele direcții de cheltuieli „de ordin prioritar, care nu sînt aprobate în buget”, ceea ce liberalizează unele acțiuni ale autorităților publice locale privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă.
Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că unele mijloace din fondul de rezervă au fost utilizate pentru acoperirea unor lacune apărute, ca urmare a planificării necorespunzătoare a cheltuielilor bugetare, precum și efectuării unor acțiuni, care în viziunea autorităților publice locale poartă un caracter prioritar. Astfel, pe parcursul anului 2014, potrivit deciziilor CR, din fondul de rezervă al bugetului raional au fost utilizate mijloace în sumă totală de 960,6 mii lei, din care 654,9 mii lei, sau 68,2% sînt cheltuieli „cu caracter prioritar și de necesitate”, din care: 256,3 mii lei – pentru elaborarea diferitor proiecte; 116,7 mii lei – pentru organizarea diferitor sărbători („Ziua transparenței”; „Ziua familiei”; „Ziua lucrătorului medical și a farmacistului” etc.); 103,4 mii lei – pentru organizarea și desfășurarea activităților sportive și culturale; 82,9 mii lei – pentru deplasările peste hotare a unor funcționari din cadrul CR; 4,0 mii lei – ajutoare materiale tinerilor specialiști; 95,6 mii lei – alte cheltuieli. O cauză a utilizării mijloacelor fondului de rezervă în scopurile menționate este și tratarea necorespunzătoare a prevederilor Regulamentului-tip aprobat prin HG nr.1427 din 22.12.200497.
Recomandări:
10. CR și preşedintele raionului să examineze oportunitatea ajustării la cadrul legal a Regulamentului privind modul de formare și utilizare a mijloacelor fondului de rezervă, în scopul finanțării cheltuielilor urgente care survin pe parcursul anului bugetar şi care nu puteau fi anticipate şi, respectiv, prevăzute în bugetul aprobat, totodată stabilind proceduri de control intern privind utilizarea conformă a mijloacelor fondului respectiv.
-
AP și CR nu au asigurat un management profesional și eficient al implementării proiectului realizat din contul grantului acordat din Fondul Ecologic Național. Astfel, în cadrul implementării Proiectului destinat preponderent procurării utilajului tehnologic de prelucrare a deșeurilor din masă plastică, inițiat în baza contractului98 încheiat între CR Călărași (în calitate de Beneficiar) și Ministerul Mediului, în sumă de 398,5 mii lei, AP nu a stabilit o modalitate clară care ar determina necesitatea și eficiența utilajului expus pentru procurare din contul grantului acordat. Ca urmare, bunurile recepționate pe parcursul anului 2012 în sumă totală de 398,5 mii lei, pînă la moment (sau timp de 3 ani de la procurare) nu au fost puse în funcțiune, fiind expuse riscului degradării/uzurii acestor mijloace. Totodată, contrar prevederilor legale99, în lipsa deciziei CR, utilajul respectiv a fost transmis neregulamentar la păstrare unui agent economic pe un termen de 6 luni, ca bază fiind un proces-verbal de predare-primire, a cărui valabilitate a expirat la 15.07.2013. Mai mult decît atît, în decurs de 3 ani nu a fost inițiată nici o procedură de realizare a proiectului privind parteneriatul public-privat. În consecință, la momentul efectuării auditului, în lipsa unor documente justificative, utilajul respectiv este instalat într-o încăpere100, care aparține unei persoane fizice de la care a fost achiziționată și o parte din utilajul menționat (19,2 mii lei, în anul 2012). Totodată, misiunii de audit nu i-au fost prezentate certificatele de conformitate ale utilajului procurat, iar păstrarea îndelungată a acestuia influențează asupra unei posibile degradări a utilajului pînă la punerea acestuia în funcțiune. Prin urmare, situația menționată denotă o utilizare ineficientă a mijloacelor publice în sumă de 398,5 mii lei alocate din contul FEN. Cele menționate relevă o preocupare insuficientă a factorilor de decizie din cadrul AAPL de nivelul II la gestionarea eficientă a bunurilor obținute în cadrul proiectului respectiv, ca rezultat nefiind asigurată inițierea și realizarea proiectului privind parteneriatul public-privat, proceduri prevăzute de Regulamentul aprobat prin HG nr.476 din 04.07.2012101. Ca urmare, implementarea proiectului respectiv nu a adus avantaje sau beneficii raionului.
Recomandări:
11. CR și preşedintele raionului să elaboreze şi să aprobe un plan de măsuri/activităţi pentru asigurarea utilizării eficiente a mijloacelor publice, în vederea definitivării şi realizării scopului proiectului.
Obiectivul III: UAT au asigurat gestionarea și integritatea patrimoniului public?
Potrivit prevederilor legale102, de competenţa AAPL este ţinerea evidenţei patrimoniului UAT şi exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia. Misiunea de audit relevă că sistemul de management al gestionării patrimoniului UAT nu a fost integral conformat la prevederile legale, fiind afectat de unele deficiențe care se exprimă prin: lipsa unei evidențe conforme a fondurilor proprietate publică și a raportării veridice a situațiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale la organul cadastral a dreptului de proprietate; transmiterea neconformă a patrimoniului în gestiunea întreprinderilor fondate de către AAPL, precum și lipsa unei informații veridice privind activele transmise; lipsa unor reglementări exhaustive privind majorarea valorii mijloacelor fixe transmise în gestiunea economică din contul reparațiilor capitale; neevaluarea corespunzătoare a activelor fixe în vederea înregistrării conforme în evidenţă a valorii acestora; înfiinţarea unor întreprinderi municipale fără reglementarea exhaustivă a responsabilităţilor fondatorului şi ale managerului privind administrarea patrimoniului transmis în gestiune; nefinalizarea procesului de identificare, delimitare şi înregistrare a patrimoniului public proprietate de stat, a UAT şi privată; preocuparea irelevantă a factorilor de decizie din cadrul AAPL de gestionarea conformă şi eficientă a patrimoniului public local; neimplementarea integrală a recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi etc.
Acest cumul de factori denotă absența în cadrul AAPL a unui sistem de reguli și proceduri privind modul de gestionare a patrimoniului public local, care, în consecință, lipsesc bugetele UAT de venituri pasibile încasării și de resurse aferente soluționării problemelor sociale de ordin local.
În perioada supusă auditării, AAPL nu şi-au exercitat eficient atribuţiile şi competenţele lor, fiind admise un şir de iregularităţi, care se exprimă prin următoarele.
-
AAPL nu au asigurat înregistrarea obligatorie a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, problemă nesoluționată de mai mulți ani, care poate afecta buna gestiune și integritatea patrimoniului public local. Astfel, potrivit prevederilor legale103, titularii de drepturi patrimoniale au obligaţiunea de a înregistra dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra terenurilor, clădirilor şi construcţiilor legate solid de pămînt. Însă, unele AAPL din raion nu s-au conformat acestor prevederi și au admis neînregistrarea regulamentară a patrimoniului public local. De menționat că această deficiență a fost detectată și în cadrul auditului anterior efectuat de Curtea de Conturi la AAPL din raion.
În contextul celor relatate, auditul relevă:
-
evitînd prevederile legale, AP, DÎ, 9 primării din raion și o întreprindere municipală nu au asigurat înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile în valoare totală de 102,81 mil.lei104. Totodată, nu este o claritate corespunzătoare privind proprietarul a 2 imobile care aparțin DÎ, indicat în Registrul bunurilor imobile;
-
primăria or.Călărași nu a asigurat înregistrarea la OCT cu destinația „fondul apelor” 5 obiective acvatice proprietate publică cu suprafața totală de 4,1 ha, precum și alte 4 obiective la care terenurile au fost privatizate (17,7 ha). Primările com.Tuzara și s.Pitușca nu au asigurat înregistrarea în Registrul bunurilor imobile, respectiv, 3 bazine acvatice cu suprafața de 18,34 ha și unul cu suprafața de 12,8 ha. Suprafața a 3 obiective acvatice din extravilanul primăriei com.Răciula înregistrată în Registrul nominalizat este mai mică cu 5,4 ha decît suprafața reală a acestora;
-
la cererea auditului, primăria com.Sipoteni nu a confirmat descifrarea pe deținători a terenului cu suprafața de 7,45 ha. Dreptul de proprietate a terenurilor (3,32 ha) aferente unor clădiri proprietate publică din s.Hirova este înregistrat eronat în Registrul bunurilor imobile (cu 0,51 ha mai puțin decît efectiv, precum și că terenurile respective sînt situate în extravilanul localității). Totodată, 0,02 ha din suprafața terenului aferent clădirii primăriei com.Răciula se află în folosința unei persoane private, în lipsa deciziei Consiliului local. Primăriile s.Pitușca și s.Temeleuți nu au asigurat raportarea veridică în darea de seamă funciară a terenurilor proprietate publică aferente obiectelor social-culturale, precum și a altor terenuri.
Una din cauzele care a influențat generarea iregularităților în administrarea terenurilor este neexecutarea întocmai a prevederilor legale105 privind delimitarea definitivă a terenurilor și înregistrarea conformă a drepturilor asupra terenurilor aferente bunurilor imobile din gestiune
De asemenea, misiunea de audit relevă că AAPL nu s-au conformat reglementărilor privind înregistrarea conformă a rețelelor de gaze. Astfel, potrivit prescripțiilor HG nr.683 din 18.06.2004106, AAPL și alți beneficiari urmau să ia în evidența contabilă, să înregistreze la organele cadastrale și să transmită toate rețelele de gaze la deservire tehnică, în bază de contract, întreprinderilor de gaze ale SA „Moldovagaz”. Însă, contrar prevederilor menţionate, primăria com.Bahmut nu a asigurat înregistrarea la organul cadastral a unei conducte de gaze în valoare de 2,8 mil.lei. În alt caz, primăria or. Călărași nu a asigurat înregistrarea la OCT și în evidența contabilă dreptul de proprietate asupra gazoductului-branșament în valoare totală de 19,4 mil.lei, situația dată fiind influențată și de tergiversarea/nesoluționarea cauzei în cadrul instanțelor de judecată (inițiată la 17.09.2009 de Procurorul General).
Totodată, contrar prevederilor legale107, potrivit cărora Statutul-cadru al satului (comunei), orașului (municipiului) trebuie să specifice patrimoniul UAT, atribuit acesteia în condițiile legii, componența lui (bunurile mobile şi imobile, care aparțin domeniului public şi domeniului privat ale UAT), precum și să determine modul de administrare a patrimoniului UAT (de către consiliu şi primar), de inventariere anuală a acestuia, de prezentare a rapoartelor asupra situației lui consiliului local, respectiv, primăria Călărași nu a întocmit regulamentar Statutul orașului, astfel nefiind indicată componența patrimoniului, respectiv, nefiind delimitată componența bunurilor mobile şi imobile care aparțin domeniului public şi domeniului privat ale UAT.
-
Unele AAPL din raion nu au asigurat conformitatea constituirii ÎM, precum și administrării patrimoniului public transmis în gestiunea acestora. Astfel, audierea modului de înregistrare a aportului fondatorului în întreprinderile fondate, precum și de reflectare în contabilitate a patrimoniului administrat relevă o neconformitate absolută atît privind valoarea fondului statutar al întreprinderilor, cît și privind evidența investițiilor alocate de fondator întreprinderilor municipale.
În acest sens, se exemplifică următoarele.
-
AAPL din or.Călărași, ignorînd prevederile cadrului legal-normativ, nu au asigurat o monitorizare, precum și un control eficient asupra patrimoniului transmis în gestiunea ÎM fondate. Astfel, primăria or.Călărași nu deține o informație exhaustivă referitor la valoarea bunurilor patrimoniale transmise ÎM „GCL Călărași”, aceasta nefiind înregistrată în evidența contabilă a primăriei, care pe parcursul auditului a fost estimată la suma de 70,8 mil.lei. Totodată, fondul statutar al întreprinderii nominalizate, indicat în statutul și, respectiv, în balanța entității la 01.01.2014, constituie 20,5 mii lei, acesta fiind diminuat față de aportul fondatorului de 3454 ori.
Prin urmare, cele menționate mai sus, sînt o consecință a faptului că:
-
CO Călărași, nerespectînd prescripțiile regulamentare108, nu a elaborat și aprobat decizia privind contractul de constituire a ÎM, care, în mod obligatoriu, de rînd cu altele prevede includerea mărimii aportului fondatorului în formarea patrimoniului întreprinderii municipale şi termenul de transmitere în gestiune a acestuia; obligațiile şi răspunderea fondatorilor; persoana împuternicită să depună cererea de înregistrare a ÎM etc.;
-
statutul ÎM „GCL Călărași” nu întrunește cerințele Regulamentului-tip aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, și anume: nu reflectă suficient atribuțiile fondatorului referitor la exercitarea controlului asupra integrității şi folosirii eficiente a patrimoniului transmis în gestiune; nu prevede reglementări în vederea numirii şi eliberării din funcție a administratorului; nu prevede și nu include mărimea și componența patrimoniului trecut din proprietatea fondatorului în gestiunea întreprinderii; la statutul întreprinderii nu este anexat actul de inventariere a bunurilor transmise în gestiune la data aprobării statutului, iar pentru bunurile imobile nu sînt indicate adresa poștală, suprafața și numărul cadastral, cu anexarea planului terenului;
-
contrar prevederilor cadrului legal-normativ, CO Călărași nu a încheiat contractul respectiv privind reglementarea relațiilor dintre fondator și administratorul întreprinderii. Mai mult decît atît, adoptînd unele decizii cu privire la transmiterea unor bunuri ÎM (38,1 mil.lei – în gestiunea economică; 0,4 mil.lei – în fondul statutar), CO nu a urmărit executarea acestora, astfel, pe parcursul ultimilor 4 ani (2011-2015), fondul statutar rămînînd nemodificat;
-
CO Călărași, nerespectînd prevederile legale109, nu a modificat actele de constituire a ÎM „GCL Călărași” urmare a fuziunii acesteia cu ÎM „Rețelele Termice Călărași”, precum și nu a întreprins măsurile de rigoare în vederea majorării fondului statutar cu valorile patrimoniale succedate de la ÎM „Rețelele Termice Călărași”;
-
pe parcursul mai multor ani, atît fondatorul (CO), cît și ÎM nu au asigurat o inventariere exhaustivă a activelor patrimoniale ale întreprinderii, cu contrapunerea datelor dintre părți.
Situații analogice au fost constatate și la primăriile s.Pitușca și com.Sipoteni. Astfel, contrar prevederilor regulamentare, autoritățile menționate au transmis la două ÎM patrimoniul în valoare totală de 4,0 mil.lei110, în lipsa listelor de inventariere (anexate la statutele întreprinderilor) și actelor de primire-predare. Nu au fost stabilite criterii bine determinate privind patrimoniul transmis întreprinderilor. Pentru bunurile imobile nu s-au indicat suprafaţa şi numărul cadastral, cu anexarea planului terenului. Primăriile nominalizate nu au asigurat evidența conformă a patrimoniului public transmis în gestiune economică către ÎM fondate. Statele de personal ale ÎM menționate (pe anul 2014) au fost aprobate unilateral de către conducerea întreprinderii, nefiind coordonate cu fondatorul. De menționat că darea de seamă privind valoarea patrimoniului public al întreprinderilor municipale din raionul Călărași, prezentată de către AAPL Agenției Proprietății Publice la situația din 31.12.2014, nu include valoarea patrimoniului gestionat de către întreprinderile menționate mai sus.
-
AAPL din or.Călărași și primăria com.Hirjauca nu au asigurat o evidență conformă a fondului locativ neprivatizat (respectiv, nici în Registrul patrimoniului public), fapt ce a cauzat o raportare eronată a acestuia și, implicit, poate genera înstrăinarea abuzivă a lui. Astfel, la situația din 31.12.2014, primăria or.Călărași nu a înregistrat în evidența contabilă fondul locativ din proprietatea publică, în valoare de 1,9 mil.lei (gestionat de ÎM „GLC Călărași”), care include 48 de apartamente (inclusiv un cămin). De menționat că, nerespectînd cadrul regulamentar111, primăria nu a întreprins măsurile de rigoare privind acumularea mijloacelor speciale necesare efectuării lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a fondului locativ, ca urmare nefiind stabilite și supuse achitării plăţile pentru chiria apartamentelor, prin ce nu au fost respectate și prevederile art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006. Totodată, în pofida faptului că autoritatea publică locală a decis formarea asociațiilor de coproprietari în condominiu, această problemă nu a fost soluționată.
În alt caz, primăria com.Hîrjauca ține evidența blocurilor locative privatizate, care, fiind proprietate privată a cetățenilor, urmau a fi excluse din registrul și evidența patrimoniului public. Prin urmare, această situație a generat raportarea eronată a patrimoniului public gestionat (cu circa 10,0 mil.lei mai mult). Concomitent, asupra fondului locativ menționat anual se calculează uzura în sumă totală de 114,1 mii lei, care neregulamentar se atribuie la cheltuielile bugetare.
-
AAPL (de nivelul I), în calitate de proprietari ai patrimoniului public, nu au asigurat evidenţa calitativă şi monitorizarea bunurilor transmise în gestiunea instituțiilor de învățămînt primar și secundar general, ceea ce generează riscuri de neasigurare a integrităţii patrimoniului public. Astfel, autoritățile executive din 7 primării din raion supuse auditării nu s-au conformat deciziilor CL și au decontat nejustificat din evidența contabilă activele transmise în folosință instituțiilor de învățămînt primar și secundar general în valoare totală de 8,0 mil.lei112, ceea ce a cauzat denaturarea datele din rapoartele financiare. De menționat că AP nu a executat decizia CR113 privind încheierea contractelor de comodat referitor la activele (imobilele) în sumă totală de 4,8 mil.lei, primite în folosință (cu titlul gratuit) de instituțiile de învățămînt de la primăriile s.Nișcani, s.Hirova, s.Meleșeni și s.Parcani. Totodată, 3 instituții de învățămînt, care au edificat în anul 2014 trei garaje din contul mijloacelor bugetului raional, în valoare totală de 383,2 mii lei114, au transmis aceste imobile primăriilor comunelor Hîrjauca, Răciula și Săseni în lipsa deciziei CR.
-
Absența în sectorul public a unui mecanism bine definit de evaluare a clădirilor (imobilelor) conform valorii venale (prețurilor de piață) și nepreocuparea suficientă a AAPL pentru aducerea valorii unor imobile la valoarea de zi a acestora au ca efect faptul că, în cadrul UAT, un număr semnificativ de clădiri și construcții au valoarea diminuată sau, în cele mai multe cazuri, valoarea de bilanț a acestora este 0, ceea ce creează riscuri majore de ieșire a imobilelor la prețuri simbolice ori minime, lipsind astfel bugetele UAT de venituri considerabile.
În opinia auditului, valoarea patrimoniului public aflat în proprietatea primăriei s.Horodiște (și a altor active materiale pe termen lung construite pînă în anul 2000, ulterior fiind modernizate și reconstruite), din cauza neactualizării și/sau nereevaluării la rata inflației sau a prețurilor de piață ori venale, este semnificativ diminuată. De menționat că ultima reevaluare la unele din imobile a fost efectuată încă în anul 1996, conform HG nr.30 din 16.01.1996115. Ca urmare, la situația din 01.01.2015, 7 imobile116 (proprietate a UAT), în pofida faptului că au fost renovate din contul mijloacelor bugetare și sînt în stare funcțională, numără valoarea de bilanț de „0” lei (valoarea inițială – uzura calculat).
Cele relatate mai sus sînt cauzate și de faptul că unele AAPL, în anii 1995-2000, au preluat obiectele de menire social-culturală de la fostele gospodării agricole, în lipsa reevaluării acestora conform prevederilor regulamentare.
Prin urmare, deficienţele în evidenţa şi evaluarea adecvată a patrimoniului public local afectează buna gestiune a acestuia și creează condiții de ieșiri la valori semnificativ diminuate și delapidări, față de valorile reale și valorile de piață ale acestuia.
-
Deficiențele în organizarea managementului financiar-contabil la unele APL au ca efect o raportare neveridică a patrimoniului public și a situației acestuia.
În conformitate cu prevederile cadrului legal-normativ117, sînt stabilite regulile corespunzătoare privind ținerea evidenței contabile a situațiilor patrimoniale. Însă, contrar prevederilor regulamentare, unele AAPL nu au întreprins măsurile de rigoare privind organizarea unei evidențe contabile care ar asigura raportarea veridică a situațiilor financiare şi patrimoniale. Astfel,
-
monitorizarea ineficientă a datelor privind patrimoniul public transmis în gestiune economică IMSP din raion a cauzat o diferență între valoarea înregistrată în evidența contabilă a AP şi cea a IMSP. Astfel, conform datelor prezentate de IMSP al căror fondator este CR, valoarea mijloacelor transmise, la situația din 31.12.2014, a constituit 133,9 mil.lei, însă potrivit datelor evidenței contabile a AP, valoarea investițiilor pe termen lung în părţi legate (patrimoniul gestionat de către IMSP) a constituit 132,2 mil.lei, sau cu 1,7 mil.lei mai mult. Concomitent, nu a fost majorat regulamentar valoarea investițiilor pe termen lung în părţi legate cu lucrările de reparații capitale efectuate în anul 2014 la CMF Sadova, în valoare de 0,5 mil.lei;
-
AP nu a asigurat înregistrarea în evidența contabilă a documentației de proiect (pentru 3 obiecte) cu valoarea totală de 96,0 mii lei. Totodată, nerespectînd prevederile regulamentare, a fost admisă înregistrarea eronată la contul mijloacelor fixe (010) a cheltuielilor privind lucrările capitale executate la clădirea LT „V.Alecsandri” în sumă totală de 1,9 mil.lei, care în realitate urmau a fi transmise instituției de învățămînt ce deține imobilul respectiv. În alt caz, în anul 2014 AP a majorat nejustificat în evidența contabilă valoarea unui imobil cu 104,9 mii lei mai mult față de documentele justificative. De asemenea, nerespectînd prevederile regulamentare118, care specifică că la subcontul 219 „Cheltuieli din contul proiectelor finanțate din surse externe pentru investiții capitale” se ţine evidența cheltuielilor legate de construcția şi reconstrucția clădirilor, edificiilor din contul mijloacelor aferente proiectelor finanțate din surse externe, indiferent de modul în care se efectuează lucrările de construcție şi montare, AP nu a asigurat contabilizarea cheltuielilor capitale pentru construcția complexului sportiv din s.Vălcineț în sumă totală de 1,9 mil.lei, totodată fiind denaturat raportul financiar cu suma respectivă;
-
dobînda în sumă de 107,1 mii lei, aferentă împrumutului contractat de către CR pentru efectuarea lucrărilor de investiții în construcția blocului locativ, care urma a fi capitalizată la valoarea obiectului menționat, a fost reflectată neregulamentar de către AP la cheltuielile instituției;
-
AP, în baza unor decizii ale CR, a admis transmiterea neregulamentară a cheltuielilor în valoare de 2,7 mil.lei pentru reparația clădirilor unor instituții de învățămînt, la care imobilele menționate au fost înregistrate neregulamentar în evidența contabilă (sînt proprietate a UAT din raion). Totodată, contrar prevederilor regulamentare, AP nu a asigurat transmiterea conformă a cheltuielilor privind lucrările de reparație a drumurilor și alte lucrări în sumă totală, respectiv, de 2,8 mil.lei și de 0,6 mil.lei instituțiilor corespunzătoare care gestionează mijloacele fixe, pentru asigurarea majorării valorii de bilanț a acestora;
-
primăria s.Hoginești a admis contabilizarea neregulamentară a valorii lucrărilor de iluminare stradală în sumă de 682,0 mii lei (în loc de contul 012 „Instalații de transmisie” au fost atribuite la contul 011„Construcții speciale”);
-
primăria com.Răciula nu a asigurat contabilizarea conformă a cheltuielilor efectuate din contul plății de locațiune pentru reparația capitală a băii, în sumă de 35,8 mii lei (nu au fost atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe), iar plata pentru folosința imobilului pe anul 2014, în sumă de 10,0 mii lei, nu și-a regăsit reflectarea corespunzătoare în evidența contabilă;
-
contrar prevederilor regulamentare, precum și în pofida faptului că actele de recepție la terminarea lucrărilor și actele de recepție finală nu au fost întocmite119, primăria s.Horodiște nu a atribuit valoarea obiectului nefinalizat (fîntîna arteziană) de 400,9 mii lei la contul contabil 203 „Cheltuieli bugetare pentru investiții capitale”, dar a format bunul imobil „fîntîna arteziană”;
-
contabilitatea primăriei com.Bahmut, nerespectînd prevederile cadrului regulator, a admis înregistrarea în evidența contabilă a cheltuielilor pentru lucrările de reparații a drumului din s.Bahmut în sumă totală de 699,0 mii lei, care în realitate nu au fost executate;
-
CS Hirova, prin decizia din 11.12.2009, fără a organiza licitația publică și în lipsa documentației corespunzătoare care ar confirma costurile, a autorizat reparația capitală a unui rezervor de apă cu suprafața de 0,56 ha (din componența unui complex acvatic de 5,6 ha) de către un arendaș, în schimbul prelungirii contractului pe o perioadă de 10 ani. Ulterior, la 14.02.2014 CS Hirova a adoptat decizia de prelungire pe 10 ani a contractului de arendă a întregului obiectiv acvatic, fără a deține informația atît privind executarea obligațiunilor privind lucrările de reparație, cît și privind cheltuielile suportate din partea arendașului, date necesare pentru atribuirea costului lucrărilor la majorarea valorii mijloacelor fixe, care, în conformitate cu confirmările preliminare, au constituit circa 237,7 mii lei.
-
Monitorizarea neadecvată și lipsa controlului din partea AAPL asupra modului de inventariere a elementelor de activ şi pasiv, cel puţin o dată pe an pe parcursul activităţii sale, în cazul reorganizării sau încetării activităţii, precum şi în cazurile prevăzute de Regulamentul privind inventarierea, aprobat de MF, caracterul formal al acestora au avut ca efect necontabilizarea regulamentară a unor bunuri.
Deși AAPL, în baza prevederilor HG nr.162 din 19.02.2004120, au efectuat inventarierea clădirilor proprietate publică (la situaţia din 01.01.2004), caracterul formal al acesteia, precum și al inventarierilor anuale efectuate ulterior de către APL, au generat faptul că pînă la momentul actual un șir de edificii publice și bunuri materiale nu sînt contabilizate. Această situație este o consecință a nerespectării prevederilor cadrului legal-normativ ce ține de domeniul contabilității și a lipsei de control asupra plenitudinii și integrității patrimoniului public din partea AAPL. În acest sens, misiunea de audit a constatat bunuri necontabilizate (clădiri, terenuri, construcții și bunuri materiale), și anume: la primăriile com.Hîrjauca, s.Hoginești și com.Onișcani în sumă totală, respectiv, de 1,1 mil.lei, 0,6 mil.lei și 0,06 mil.lei. Cazuri analogice de necontabilizare corespunzătoare a bunurilor (acestea nefiind nici evaluate) au fost admise și de către primăriile comunelor Răciula, Sipoteni, Tuzara și satelor Hirova și Horodiște.
Totodată, se relevă că primăria s.Horodiște ține în evidența contabilă casa de cultură nefinalizată cu valoarea de 2541,8 mii lei, care, conform prescripțiilor HG nr.945 din 20.08.2007121, a fost trecută din proprietatea APL în proprietatea de stat, cauza fiind că primăria a refuzat excluderea acesteia din evidență deoarece casa de cultură a fost construită din sursele locale (potrivit explicațiilor primarului). În același timp, la primăria s.Horodiște nu este argumentat nici dreptul de proprietate asupra bunului imobil „construcție de transport și comunicații” cu suprafața de 125 m2 și valoarea de 6,4 mii lei, care, conform evidenței primăriei, este contabilizată ca proprietate a APL, iar în Registrul bunurilor imobile figurează ca proprietate privată a unui cetățean.
De asemenea, în evidența contabilă a primăriei s.Pitușca sînt înregistrate 1153 acțiuni (cota parte într-o societate pe acțiuni) în valoare de 74,0 mii lei, acestea fiind primite în urma restructurării întreprinderilor agricole în anul 2000 (fapt confirmat și de rezultatele controlului efectuat de Direcția teritorială Ungheni a DCFR a MF122), care de fapt sînt înregistrate cu drept de proprietate după o persoană fizică.
Mecanismele utilizate pentru asigurarea integrității autobuzelor folosite pentru transportarea elevilor la locurile de studii nu sînt eficiente. Astfel, DÎ în calitate de proprietar a 8 mijloace de transport în valoare de 6863,3 mii lei, precum și a 5 mijloace primite în comodat de la ME, în urma transmiterii autobuzelor șoferilor, nu a asigurat legalitatea păstrării acestora (în afară de actele de primire-predare a mijloacelor de transport, nu există reglementările de rigoare în vederea asigurării responsabilității privind integritatea acestora).
Recomandări:
Dostları ilə paylaş: |
