Raportul National al Drogurilor 1997

Brigada de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei





România - Punctul Focal

Raport naóional privind problematica drogurilor - 1997

Bucureñti, Iunie 1998
NOTÃ: Prezentul raport a fost realizat la solicitarea EMCDDA – Lisabona, Portugalia ñi cu sprijinul firmei EESV-MDSP din Amsterdam, Olanda în cadrul proiectului “Sisteme Informaóionale Antidrog” din cadrul Programului Phare de LuptÄ Împotriva Drogurilor. Drepturile de autor asupra versiunii în limba englezÄ revin firmei olandeze eesv-MSDP, Amsterdam, Olanda.

Coordonator

CÄlin Mateescu

Director General al

BrigÄzii de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei

Colectivul de autori:

Alexandru Dumitrescu

Mihaela BÄdic

Dr. Angela Pantea

Mihai Toader

Contribuóii:

Anca Nicolaescu – Direcóia GeneralÄ a VÄmilor

Dr. Gabriela Paleru – Institutul de Management pentru Servicii de SÄnÄtate

Mariana Chetraru – Centrul de Calcul ñi StatisticÄ SanitarÄ

Tehnoredactare computerizatÄ

ðtefan Sergiu

Danciu Cristian

Copyright 1997 Bucureñti, România - Multiplicarea acestui document în întregime sau în pÄrói este permisÄ numai cu acordul scirs al BrigÄzii de Combatere a Crimei Organizate ñi Corupóiei (Calea Vitoriei 7, Sector 3, Bucureñti, Romania, tel/fax: [phone]).

PARTEA I - POLITICA NAòIONALÃ ÎN DOMENIUL COMBATERII TRAFICULUI ðI CONSUMULUI ILEGAL DE DROGURI - CADRUL JURIDIC ðI ADMINISTRATIV

CAPITOLUL 1 - Consideraóii generale

1.1. - Scurt istoric al politicii româneñti în domeniul drogurilor

În România, ca ñi în alte óÄri europene, alcoolul ñi tutunul reprezintÄ principalele substanóe psihotrope, având o lungÄ tradióie.

Fenomenul se datoreazÄ nevoii de compensare a unor situaóii de stress cauzate de neînmpliniri, greutÄói sociale, marginalizare, dar ñi non-conformismului existent mai ales în rândul tinerilor.

Condióiile pedo-climatice ale României permit realizarea unor culturi de tutun ñi obóinerea unor producóii la scarÄ naóionalÄ de bÄuturi alcoolice, accesibile populaóiei.

PânÄ în prezent culturile de mac ñi cannabis nu au devenit o preocupare ilicitÄ pentru populaóia óÄrii, astfel cÄ anumite droguri pentru consum trebuie aduse din alte óÄri, la preóuri deosebit de mari, îngustând semnificativ plaja consumatorilor.

Se pot identifica douÄ perioade distincte:

• 
  consum de bÄuturi alcoolice (bere, vin, óuicÄ, palincÄ, vodcÄ, etc) ñi abuz de tutun, precum ñi aparióia formelor incipiente de consum de droguri înainte de 1989;
  
• 
  extinderea consumului de alcool ñi tutun corelatÄ cu formarea unei pieóe ilicite de droguri din anul 1990.
  

Astfel, înainte de anul 1990, erau descoperite anual între 1 ñi 5 cazuri de deóinere ilegalÄ de droguri, destinate în special consumului personal al celor depistaói ñi doar rareori tranzitÄrii óÄrii noastre ñi distribuirii lor pe piaóa occidentalÄ.

Peste 90 % din persoanele implicate în astfel de fapte penale erau cetÄóeni strÄini, majoritatea fiind marinari care acostau cu vapoarele în porturile româneñti.

Referitor la consumul de droguri, acesta era aproape inexistent în rândul cetÄóenilor români ñi foarte redus în rândul celor strÄini, majoritatea persoanelor existente în evidenóele unitÄóilor sanitare devenind dependente în urma unui tratament îndelungat cu medicamente cu conóinut stupefiant ori psihotrop, pentru diferite boli de care sufereau.

La aparióia ñi dezvoltarea fenomenului drogurilor în România dupÄ 1989 au concurat mai mulói factori, dintre care cei mai importanói sunt:

• 
  liberalizarea pasajului peste frontierÄ, necorelatÄ cu o dotare corespunzÄtoare cu echipament tehnic de control;
  
• 
  creñterea semnificativÄ a numÄrului de persoane care trec frontiera;
  
• 
  creñterea volumului de bagaje ñi mÄrfuri care intrÄ sau ies din România
  
• 
  reîntoarcerea în óarÄ a unor cetÄteni români participanói la diferite reóele de traficanói de droguri;
  
• 
  fascinaóia obóinerii facile a unor sume mari de bani, în contextul greutÄóilor de naturÄ economicÄ traversate de populaóie în perioada de tranzióie cÄtre economia de piaóÄ;
  
• 
  formarea noului coridor alternativ pentru transportul drogurilor “ Ruta BalcanicÄ”, datoratÄ conflictului care a existat în fosta Iugoslavie;
  
• 
  lipsa unei informÄri corecte privind riscurile ñi consecinóele consumului de droguri.
  
• 
  lipsa unui buget corespunzÄtor mÄsurilor de prevenire ñi combatere a traficului ñi consumului ilicit de droguri;
  
• 
  necorelarea legislaóiei specifice cu cerinóele actuale impuse de controlul drogurilor.
  

1.2. - Obiectivele ñi principalele componente ale politicii antidrog româneñti

În anul 1997, principalele instituóii ale statului au acóionat în vederea stabilirii unei strategii naóionale pentru controlul drogurilor care sÄ permitÄ în viitor o intervenóie fermÄ din partea statului ori a societÄóii civile.

Obiectivele principale au fost:

• 
  asigurarea unui cadru juridic necesar;
  
• 
  perfecóionarea structurilor existente;
  
• 
  înfiinóarea unei structuri interministeriale care sÄ coordoneze acóiunile diferitelor instituóii ale statului ñi ale societÄóii civile;
  
• 
  creñterea eficienóei intervenóiei instituóiilor statului în acóiunile de prevenire a abuzului de stupefiante ñi substanóe psihotrope;
  
• 
  inióierea unor acóiuni coerente pentru reinseróia socialÄ a celor dependenói de droguri;
  
• 
  dezvoltarea unei reóele naóionale interdisciplinare formatÄ din instituóii ñi experói în domeniu;
  
• 
  participarea activÄ la cooperarea internaóionalÄ.
  

Deoarece drogurile sunt privite ca un pericol pentru societatea româneascÄ, producerea, traficul, comercializarea ñi deóinerea lor în afara legii constituie fapte penale ñi sunt pedepsite prin lege.

S-au dezvoltat servicii specializate de aplicare a legii pentru controlul circuitului legal ñi combaterea traficului ilicit de droguri, în al doilea caz latura represivÄ fiind mai dezvoltatÄ decât cea preventivÄ.

Se acordÄ o atenóie sporitÄ dezvoltÄrii mijloacelor specifice de control în zona de frontierÄ pentru împiedicarea pÄtrunderii, depozitÄrii ñi ieñirii dorgurilor din óara noastrÄ.

Consumatorul de droguri are nevoie de ajutorul societÄóii pentru tratament ñi reinseróie socialÄ. În acelañi timp, el este responsabil penal pentru consecinóele faptelor sale rezultate din consumul voluntar de droguri, acesta putând fii o circumstanóÄ agravantÄ.

Urmare a recunoañterii problematicii ridicate de abuzul de droguri, serviciile de urgenóÄ medicalÄ s-au adaptat noilor cerinóe, s-au dezvoltat servicii de tratament ñi s-au înfiinóat ñi specializat unele secóii de psihoterapie intensivÄ.

Amploarea micÄ a fenomenului nu a impus dezvoltarea unor servicii de asistenóÄ socialÄ specializate pe droguri.